Retinoizii - tipuri, beneficii si mod de utilizare

Retinoizii sunt derivati de vitamina A, care se gasesc atat sub forma naturala, dar se pot obtine si sintetic. Acestia au fost dezvoltati pentru uz medical, in special pentru a inlocui intr-un mod eficient vitamina A, care utilizata in doze prea mari, chiar si terapeutice, poate asocia o toxicitate importanta.

Vitamina A este echivalenta cu retinolul iar printre metabolitii ei se regasesc retinaldehida/retinalul si acidul retinoic.

Aceasta vitamina este un compus organic solubil in lipide iar metabolitii sai joaca un rol important in functia de imunitate, reproducere, vedere, comunicare celulara si diferentiere celulara.

Vitamina A este asimilata prin dieta umana sub doua variante, vitamina A preformata (retinol) si provitamina A (carotenoizi). Ambele forme de vitamina A sunt depozitate la nivelul ficatului.

Keratinocitele stocheaza si transforma o mare parte din vitamina A sub forma de esteri retinilici in piele.

Retinoizii topici naturali, deja foarte bine cunoscuti si folositi de mult timp in scopuri cosmetice, estetice si medicale, includ retinolul, retinaldehida si tretinoinul.

Trebuie avut in vedere faptul ca, desi retinolul se poate regasi in surse animale si vegetale, majoritatea produselor disponibile comercial cu retinol sunt produse sintetic in laborator. Printre retinoizii sintetici se numara inclusiv adapalena, tazarotena si trifarotena, si pot interactiona cu aceleasi procese celulare precum omologii lor naturali.

Vitamina A a fost prima vitamina acceptata de FDA (Food and Drug Administration) ca fiind un agent potent anti-imbatranire si anti-riduri.

In ultima perioada, sub popularitatea termenului de ,,skincare“, au fost aduse in atentia populatiei unele substante cu rol ,,anti-aging”. Dintre acestea retinoizii sunt de departe cei mai des utilizati, avand evecte benefice de necontestat, dovedite de-a lungul timpului .

O formula castigatiare simpla anti-imbatranire consta in folosirea retinoizilor topici, a protectiei solare si a unor agenti antioxidanti.

Avand in vedere ca am mentionat deja cativa retinoizi , trebuie sa il subliniem pe cel mai potent dintre acestia in ceea ce priveste preventia imbatranirii, si anume tretinoinul. Alternative potente ale tretinoinului sunt adapalena si tazarotenul.

Pe langa efectele deja mentionate , retinoizii sunt elemente cheie in tratamentul mai multor afectiuni, precum: acneea, hiperpigmentarile cutanate,  psoriazisul, keratozele actinice, keratozele pilare, linfoame cutanate si multe alte boli dermatologice.

Se gasesc atat sub forma de preparate topice cat si sub forma de preparate orale si se prescriu in functie de patologia in cauza.

Este foarte important un consult dermatologic si o consiliere impreuna cu un medic dermatolog in vedera initierii unui tratement cu retinoizi, atat topici cat si orali, in functie de severitatea afectiunii si particularitatile fiecarui pacient.

Aceste substante sunt clar dovedite a fi teratogene, adica determina malformatii grave in ceea ce priveste dezvoltarea fatului. Sunt asadar strict interzise pe perioada sarcinii sau daca se are in vedere conceptia in viitorul apropiat.

in timpul sarcinii, unele patologii precum acneea pot fi exacerbate si scapate de sub control. Se prefera tratamente topice, locale, datorita absorbtiei scazute a substantelor de la nivel cutanat si a sanselor scazute de a afecta fatul.

Cu toate acestea, si retinoizii topici se evita pe perioada sarcinii. Balanta risc-beneficiu in acest caz inclina inspre ,,risc”, de aceea este de subliniat importanta unui consult dermatologic in vederea utilizatii retinoizilor.

Efectele adverse in urma aplicarii de retinoizi topici sunt destul de frecvent intalnite, iar printre cele mai comune se regasesc dermatite, iritatii ale pielii, aparitia senzatiei de arsura, piele sensibilizata si uscata.

Un alt efect secundar asociat cu terapia cu retinoizi este fotosensibilizarea, care apare in mod normal la initierea tratamentului.

Pacientilor li se recomanda sa evite expunerea excesiva la soare si sa ia masuri de precautie (cum ar fi folosirea cremelor de protectie solara cu factor SPF 50+ ) . Cu toate acestea, dupa cateva luni de terapie, raspunsul pielii la radiatiile UV revine la normal.

In anumite cazuri, s-a raportat si conjunctivita iritanta atunci cand retinoidul este aplicat in apropierea ochiului.

In cazul terapiilor sistemice, pe langa aceste efecte pot sa apara dureri de cap, dureri musculare, cresterea enzimelor hepatice si a colesterolului.

Pentru a evita aparitia acestor reactii nedorite, se recomanda introducerea treptata a retinoidului in rutina, initial cu utilizarea lui de cateva ori pe saptamana, urmata de cresterea progresiva a frecventei aplicarilor in functie de cum tolereaza tegumentul.

In concluzie, uilizarea retinoizilor este sigura si ofera beneficii clinice semnificative asociate cu uniformizarea culorii pielii, imbunatatirea tonusului general al pielii, cresterea elasticitatii pielii si preventiei formarii de riduri. Utilizarea regulata a retinolului duce in mod obisnuit la imbunatatirea luminozitatii pielii si la reducerea semnelor de imbatranire.

Bibliografie

https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/do-retinoids-really-reduce-wrinkles
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/wrinkles/diagnosis-treatment/drc-20354931
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31616211/