Mictiunea frecventa - 6 cauze comune

Mictiunea frecventa este un simptom al mai multor afectiuni. De exemplu, cand urinarea frecventa este insotita de febra, durere si/sau disconfort abdominal pacientul poate avea o infectie a tractului urinar.

Alte cauze posibile ale urinarii frecvente pot fi:
1. Diabetul
In cazul persoanelor predispuse aparitiei diabetului zaharat de tip 1 si de tip 2, organismul elibereaza glucoza neutilizate in urina, fapt care conduce la aparitia mictiunii frecvente.

2. Sarcina
Inca din primele saptamana de sarcina, cresterea uterului provoaca o presiune la nivel de vezica urinara, lucru ce conduce la aparitia urinarii frecvente.

3. Problemele prostatei
O prostata marita poate exercita presiune la nivelul uretrei (tubul prin care urina este eliminata din organism), blocand fluxul urinar. Acest lucru conduce la iritarea peretilor vezicali. Astfel, vezica urinara se contracta chiar si atunci cand contine o cantitate mica de urina, cauzand urinarea frecventa.

4. Cistita interstitiala
Aceasta afectiune se caracterizeaza prin durere vezicala si durere pelvina. Deseori, simptomele includ o nevoie urgenta si/sau frecventa de a urina.

5. Folosirea diureticelor
Aceste medicamente, recomandate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, contribuie la eliminarea excesului de lichide din organism, determinand aparitia urinarii frecvente.

6. Accidentul vascular cerebral sau alte afectiuni neurologice.
Leziunile nervilor care inerveaza vezica urinara pot determina aparitia unor probleme de functionare a vezicii urinare, printre care urinarea frecventa si nevoia imperioasa de a urina.

Atentie!
Urinarea frecventa poate aparea si in caz de cancer vezical, disfunctii vezicale si radioterapie. In randul persoanelor diagnosticate cu vezica urinara hiperactiva, contractiile involuntare ale vezicii conduc la nevoie de urinare frecventa sau imperioasa. De asemenea, sindromul de vezica hiperactiva conduce si la enurezis nocturn.

Atunci cand calitatea vietii unei persoane este afectata de mictiunile frecvente, consultul medical de specialitate nevine obligatoriu.

Simptome ce pot aparea simultan cu urinarea frevcente: febra, durere de spate sau pe flancuri, varsaturi, frisoane, cresterea apetitului, sete, oboseala, urinare cu sange, sau tulbure, secretii vaginale sau la nivel de penis.

Pentru diagnosticarea cauzelor urinarii frecvente, medicul va realiza o examinare fizica, va incerca sa va cunoasca istoricul medical, adresandu-va un set de intrebari:
- daca urmati sau nu un tratament medicamentos?
- prezentati si alte simptome?
- urinarea frecventa se manifesta ziua sau si noaptea?
- consumati o cantitate mai mare de lichide decat de obicei?
- care este culoarea urinei: mai inchisa, mai deschisa decat de obicei?
- consumati bauturi alcoolice sau care contin cofeina?

In functie de rezultatele examenului fizic si a istoricului medical, medicul poate recomanda mai multe teste de laborator:

Sumarul de urina
Examinarea microscopica a urinei include o serie de teste pentru detectarea si masurarea compusilor din urina.

Cistometria
Test care masoara tensiunea in interiorul vezicii pentru a vedea daca aceasta functioneaza in parametri normali. Cistometria se efectueaza atunci cand o problema musculara sau nervoasa influenteaza retinerea si eliberarea urinei.

Cistoscopia
Cistoscopia este un test care permite medicului sa vada in interiorul vezicii si uretre, folosind un intrument subtire prevazut cu o sursa de lumina, numit cistoscop.

Teste neurologice
Ajuta medicul sa confirme sau sa excluda prezenta unei tulburari nervoase.

Ecografia
Ecografia este indicata pentru a vizualiza structurile interne ale corpului.

Tratamentul este stabilit in functie de cauzele care au condus la aparitia urinarii frecvente. De exemplu, daca pacientul este diagnosticat cu diabet, scopul tratamentului este de a controla nivelul de glicemie din sange, daca diagnosticul este de vezica hiperactiva tratamentul este strict medicamentos.

Sfaturi pentru reducerea frecventei urinare:

1. "Reinstruirea" vezicii urinarei
Presupune cresterea progresiva a intervalului de timp de a folosi toaleta, pe parcursul a 12 saptamani.

2. Exercitiile Kegel
Aceste exercitii ajuta la intarirea musculaturii care controleaza fluxul urinar. Praticarea acestui tip de exercitiu zilnic conduce la imbunatatirea calitatii vietii prin reducerea urinarilor frecvente.

3. Modificarea dietei
Se recomanda pacientilor sa renunte la alimentele care declanseaza iritatii de vezica urinara sau care actioneaza ca un diuretic. Aceste alimente sunt: cafeina, alcoolul, bauturile carbogazoase, produsele pe baza de tomate, ciocolata, indulcitorii artificiali si alimentele condimentate. Este, de asemeni, important ca pacientul sa consume alimente bogate in fibre, intrucat constipatia poate agrava simptomele sindromului de vezica hiperactiva.

4. Monitorizarea aportului de lichide
Se recomanda consumul unei cantitati semnificative de lichide pentru a se evita constipatia si supraconcentrarea urinei.
Atentie! Evitati consumul de lichide inainte de culcare, deoarece riscati sa va confruntati cu enurezis nocturn.