Virusul ZIKA - simptome, transmitere si diagnostic

Publicat la data de: 08 Februarie 2016 | Actualizat la data de: 10 Februarie 2016
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Virusul ZIKA - simptome, transmitere si diagnostic

Virusul Zika este un virus din familia Flaviviridae si din genul Flavivirus care sunt inrudite cu familia hepatitelor. Acestea sunt raspunzatoare de febra hemoragica, encefalite si chiar oprirea sarcinii in evolutie.

Repere microbiologice

Familia Flaviviridae din genul Flavivirus inseamna colorizarea galbena (Flavinic – galben), din aceeasi categorie mai face parte si virusul raspunzator de febra Nilului si encefalopatia Japoneza. La articulatie la persoanele infectate va produce colorizarea galbena a acestor articulatii.

Virusul Zika este un virus ARN (ca si majoritatea virusurilor) in care transmiterea are loc prin replicarea ARN-ului viral la urmatoarea celula si astfel are loc infectarea.

Ca si dimensiuni acest virus se incadreaza intre 40 si 60 de nanometri si astfel nu poate fi depistat decat la microscopul electronic.

Majoritatea virusurilor din aceasta familie vor fi transmise prin muscatura artopodelor, adica mai precis a tantarilor insa in acest lant trofic gazda umana este ultima in acest lant, astfel ca vectorul este tantarul dar infectarea se va manifesta la om.

Ca si arbore al dezvoltarii acestui virus se face referire la doua structuri de unde provine virusul Zika, si anume originea Africana si originea asiatica, iar din originea asiatica s-a desprins o ramura care a produs numeroase infectari in Americi.


Transmiterea

Prima data a fost sesizat acest virus la primate (maimute) iar de acolo vectorul de raspandire este prin tantari si transmiterea sanguina prin acesta.

Pandemia actuala a demarat in 2007 cand virusul s-a raspandit de pe continentul African si Asiatic pe continentul American, atat in America de Nord cat si in America de Sud dar si in Indonesia.

Insa desi ar parea relativ usoara transmiterea sa prin intermediul tantarului, totusi nu orice tip de tantar poate fi raspunzator de transmiterea acestui virus, mai precis Aedes aegypti, Aedes africanus, Aedes hensilii, Aedes vittatus, aedes albopictus. Astfel ca familia de tantari Aedes sunt principalii raspunzatori de aceasta transmitere.

Problema acestui fapt o face ca subspecia Aedes aegypti este larg raspandit pe tot globul.

La ora actuala principalele state unde se regasesc numeroase cazuri de infectare cu acest virus sunt: Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Mexic, Panama, Paraguay, Venezuela, s.a. putem observa ca majoritatea acestor state se regasesc in continentul America de sud.

Fiziopatologie in sarcina

Virusul Zika si infestarea cu acesta este cu atat mai periculoasa la persoanele insarcinate, deoarece are dimensiunea suficient de mica iar replicarea se produce prin ARN astfel incat poate sa traverseze bariera placentara si sa traverseze din circulatia materna in cea fetala.

Odata ajuns in organismul fetal exista posibilitatea sa produca o serie de disfunctii neurologice printre care se va produce microcefalia noului-nascut, fapt care poate cauza o serie de disfunctii ale noului-nascut dar si un retard in gandire sau in activitati psiho-somatice.

In cazul transmiterii virusului Zika in sarcina, dupa cum am precizat se poate transmite fatului un defect de crestere ce inseamna Microcefalia.

Microcefalia inseamna ca dezvoltarea intrauterina a fatului, va provoca anumite modificari in aceasta maturare encefalica si acesta va ramane la dimensiuni mai mici decat normalul. Iar microcefalia secundara (care si aceasta poate sa apara ca urmare a infectarii cu virusul Zika in timpul sarcinii) inseamna ca imediat in perioada dupa nastere creierul noului-nascut nu isi mai continua dezvoltarea.

Aceasta microcefalie cauzeaza fatului de la retard in dezvoltare, cretinism ori retard mintal si patologii simptomatice precum convulsiile (similare celor din epilepsie) dar si manifestari in privinta analizatorilor de tipul hipoacuziei sau tulburari de vedere precum si dificultate in deglutitie ori tulburari de echilibru sau de mentinere al echilibrului.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Febra Zika – semne, simptome
  3. Diagnostic
  4. Raspandire
  5. Preventie
  6. Tratament
  7. Citeste pe aceeasi tema

Febra Zika – semne, simptome

Sus

Nu toate persoanele infectate vor manifesta unul dintre simptomele patologiei, deoarece organismul poate sa reuseasca combaterea acestei infectari inainte ca ea sa devina simptomatica.

Aproximativ 75% din persoane nu vor manifesta nici un simptom, sau doar simptome similare gripei care vor fi slab sesizabile de catre purtator, insa aceasta nu inseamna ca el nu este un agent care poate infecta si alte persoane.

Perioada aproximativa de incubatie a acestui virus variaza de la cateva zile la o saptamana. Iar dupa forma activa (daca exista) la aproximativ o saptamana persoana infectata devine necontagioasa, virusul fiind complet eliminat din sistemul uman.

Ca in cazul virozei sau majoritatii infectiilor virale mai putin periculoase combaterea acestora se face cel mai eficient de catre sistemul nostru imunitar, ajutorul poate sa survina doar pentru intarirea acestui sistem imunitar.

Febra produsa de catre virusul Zika va simula simptomatologia unei viroze respiratorii clasice sau unei infectii bronho-pulmonare clasice, simptomele vor include:

- Durere cefalica, cefalee de intensitate medie in special in zona frontala;
- Eruptie cutanata papulara, sub forma unor macule care au mancarimi puternice si pot sa apara pe tot organismul dar in special in zona membrelor. Aceasta eruptie apare brusc ca si debut al simptomelor, dar in doua, trei zile va disparea la fel de subit cum a si aparut;
- Febra puternica cu debut brusc care nu scade la antipiretice si care nu este obligatoriu asociata frisoanelor, aceasta febra semnifica o infectie sistemica si faptul ca infestarea cu acest virus a ajuns sa se raspandeasca in intregul organism. Dar dupa doua zile de febra aceasta va disparea la fel de brusc cum s-a instalat fara prezenta unui tratament medicamentos;
- Dureri articulare puternice care nu sunt corelate cu miscarile si nu au o asociere cu aparitia durerilor, adica nu este obligatoriu post-efort;
- Conjuctivita, care este specifica febrei Zika, deoarece nu apare obligatoriu in alte tipuri de viroze sau gripe, aceasta conjunctivita apare ca urmare a tropismului virusului Zika pentru analizatorul vizual;

Desi toate aceste simptome nu reprezinta o patologie atat de grava, febra Zika poate avea si complicatii nefaste,dar principala complicatie este data de catre corelarea febrei Zika si a sarcinii.

In cazul in care persoana care sufera de febra Zika, este si insarcinata, situatia se modifica complet, deoarece numeroase cazuri de aceasta corelare manifesta microcefalie fetala ori modificare a sistemului vizual al noului-nascut.

Astfel ca pericolul real este pentru persoanele care sufera de aceasta patologie si sunt si gestante, factorul de risc este mai mult pentru fat decat pentru persoanele adulte.

Diagnostic

Sus

Diagnosticul acestui tip de virus poate fi stabilit ca si prezumtie in urma unei anamneze, dar datorita asimptomatologiei la persoane, sau a faptului ca acestea simuleaza foarte bine o viroza este greu de stabilit diagnosticul de certitudine doar pe baza anamnezei.

Insa anamneza trebuie sa includa obligatoriu daca persoana a calatorit de curand in continentul American de sud, sau in alte state unde se cunosc a fi cazuri de infectare activa.

Depistarea microbiologica de laborator, este inca dificila deoarece depistarea acestui virus nu se poate face decat la un numar limitat de laboratoare, pe langa acest fapt trebuie ca acele laboratoare sa aiba metodele de evidentiere a virusului in sangele infestat, acest kit nu este inca de larga raspandire.

In Romania se fac demersuri pentru procurarea acestor kituri, insa si la ora actuala in lume exista centre limitate care pot conferi acest tip de kituri.

S-a observat totusi ca la persoanele care sufera de aceasta pandemie exista prezenta in analizele clasice (hemoleucograma) o serie de disfunctii precum o leucopenie importanta si totodata mai exista prezenta intr-un numar mai crescut a imunoglobulinelor IgM intr-o perioada de dupa 3 zile de la aparitia simptomelor.

Insa problema acestor imunoglobuline este ca ele sunt reactive si la alte tipuri de infectii iar perioada lor de activitate si de viata este si de pana la cateva luni, astfel ca o marire a numarului de IgM nu va putea conferi un diagnostic de certitudine daca exista o infectie activa in prezent si cu atat mai putin daca aceasta este cu virusul Zika, sau daca este o alta infectie ce a fost activa in perioada recenta, anterior suspiciunii de infectare cu Zika.

Exista o testare specifica a IgM, specific pentru Zika prin metoda Elisa, dar aceasta inca este in teste daca confera sau nu o eficienta sporita.

Raspandire

Sus

Dupa cum am precizat, pandemia actuala a debutat in 2007, dar are sediul in principal in America de Sud. Pana in acel moment au mai fost inregistrate cazuri isolate in Africa, Asia de Sud-est si insule din Pacific.

In mai 2015 a fost semnalata prima infectare cu virusul Zika din Brazilia.

De atunci numeroase state din America de Sud au semnalat infectarea si raspandirea in numar ridicat in randul persoanelor a virusului Zika.

Precum majoritatea statelor unde s-a instalat o forma activa raspandita intr-un numar mare de persoane, se afla in Brazilia sau continentul sud American s-a incercat promovarea ideei ca pana la stabilizarea raspandirii infectiei sa fie sistat festivalul de la Rio sau macar sa se incerce oprirea oricaror vizite turistice in zona pentru a se incerca izolarea acestei pandemii. Aceasta referinta se adreseaza in mod special persoanelor gravide indiferent de trimestrul in care se afla sarcina.

Au fost semnalate incepand cu 2013 cazuri izolate si in state Europene, precum este cazul din noiembrie 2013 din Germania, dar aceasta persoana se pare ca ar fi fost intr-o calatorie intr-o serie de state asiatice si este probabil sa fi contactat infectia din timpul acestei calatorii.

Preventie

Sus

Pentru prevenirea infectarii cu acest virus se recomanda limitarea calatoriilor in statele unde este cunoscut a avea aceasta infectare, decat daca aceasta este absolut necesara.

Preventia pe cat posibil a evitarii muscaturilor de tantar, adica purtarea unor haine care sa nu permita prea multe zone descoperite, de acces. Evitarea zonelor cu umezeala pentru ca se cunoaste ca in aceste zone se regasesc mai multi tantari.

Amplasarea de aparatura sau pastile impotriva muscaturilor de tantar si incercarea mentinerii geamurilor inchise sau cu sita protectoare pentru a nu permite intrarea tantarilor in incaperi, aici se face referire la statele unde se cunosc a avea cazuri de infectarii numeroase sau active.

Exista de asemenea si creme sau sprayuri care sunt cunoscute a respinge daunatorii sau mai precis tantarii, insa folosirea acestora chiar si in zonele unde exista infectii active trebuie facuta dupa o analiza amanuntita a etichetei acestor produse si astfel ca acestea sa nu contina substante toxice ori nocive inainte de a fi folosite.

Tratament

Sus

Momentan vacinarea pentru acest tip de virus nu exista, dar se elaboreaza ample cercetari pentru descoperirea unui astfel de vacin. Dar predictia actuala precizeaza ca ar mai putea dura cam 2,3 ani pana ce se va reusi dezvoltarea unui vacin eficient impotriva acestei maladii.

Tratamentul actual va include rechilibrarea hidrica cu perfuzie a pacientului, dar si simptomatic pentru paracetamol, aspirina sau AINS (Antiinflamatoare nesteroidiene).

Momentan cel mai bun tratament este preventia prin evitarea calatoriei in zonele de risc sau zonele de pe glob ce au infectii active, in special daca facem referire la persoanele insarcinate, dar nu numai.


Medici specialisti Infectioase

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Hepatita cronica cu virus B - cum se pune diagnosticul? Hepatita cronica cu virus B - cum se...

    Generalitati si alte informatii De multe ori, cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor; la un om fara simptome. Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate