Crizele convulsive

Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos central care poate determina convulsii. Poate apare la orice varsta. O convulsie poate fi un simptom al altei afectiuni cum ar fi:
- Febra care creste rapid (convulsie febrila);
- Un nivel extrem de scazut al glicemiei la un pacient cu diabet zaharat;
- Leziuni cerebrale in urma unui accident vascular cerebral, chirurgiei cerebrale sau a unui traumatism craniocerebral;
- Probleme care au fost prezente de la nastere (probleme congenitale);
- Renuntarea la alcool, medicamente prescrise sau droguri ilegale;
- O infectie, cum ar fi meningita sau encefalita;
- O tumora cerebrala sau un defect structural al creierului, cum ar fi un anevrism cerebral;
- Infectii parazitare, cum ar fi toxoplasmoza.

Eclampsia reprezinta o convulsie legata de sarcina care este de obicei determinata de hipertensiunea arteriala. Este o situatie amenintatoare de viata atat pentru mama cat si pentru fat intrucat in timpul convulsiei, aportul de oxigen la nivelul fatului scade foarte drastic. Eclampsia apare cel mai frecvent dupa saptamana 20 de sarcina.

Convulsiile neepileptice, numite si pseudocrize, reprezinta o conditie care poate determina activitate asemanatoare convulsiilor. Convulsiile nonepileptice se caracterizeaza prin pierderea sau modificarea functiilor fizice fara prezenta unei probleme a sistemului nervos central. Aceasta pierdere sau modificare determina perioade de activitate si inactivitate fizica care seamana cu convulsiile epileptice. Aceste tipuri de crize au de obicei legatura cu probleme de sanatate mentala. Simptomele fizice pot fi cauzate de conflicte emotionale sau stres. De obicei simptomele apar brusc si in perioade de stres emotional extrem. Indiferent de cauzele convulsiilor, pot fi luate diverse masuri pentru protejarea pacientului in timpul convulsiilor si obtinerea unui ajutor specializat dupa episod.

1. In timpul crizei:
Protejarea persoanei de loviri:
Incercarea de a sustine persoana ca aceasta sa nu cada, sau ghidarea acesteia sa se intinda pe podea;
Mutarea mobilei si a obiectelor care pot leza pacientul in timpul unei crize;
Daca pacientul are o convulsie si se afla pe podea, este bines a i se puna ceva moale sub cap;
Este bine ca persoana care asista pacientul sa fie atenta la modul de manifestare al crizei pentru a o putea descrie medicului:
Ce tip de miscari sunt prezente?
Cat timp dureaza criza?
Exista loviri din timpul convulsiei?

Pacientului nu trebuie sa i se forteze nimic, inclusive degetele celui care il asista, pe gat:
Plasarea unui obiect in gura pacientului poate produce leziuni suplimentare, cum ar fi ciobirea dintilor si fracturarea mandibulei. De asemeni pot apare si muscaturi umane;

Intoarcerea pacientului pe o parte, cu gura in jos, cu exceptia situatiilor in care persoana se opune mobilizarii;

Este bine sa nu se incerce mentinerea la podea sau mutarea pacientului;

Mentinerea calmului;

Daca pacientul varsa este mai bine sa fie intors pe o parte;


2. Dupa criza:
- Verificarea daca persoana s-a lovit in timpul convulsiei;
- Daca pacientul nu poate fi intors pe o parte in timpul crizei, acest lucru poate fi facut dupa incetarea convulsiei si pacientul este mai relaxat;
- Daca pacientul are probleme cu respiratia, pot fi folosite degetele pentru a elibera caile aeriene de saliva;
- Largirea hainelor prea stranse de la nivelul gatului sau al mijlocului;
- Oferirea unei zone sigure unde pacientul se poate odihni;
- Pacientului nu trebuie sa i se ofere nimic de baut sau de mancat pana la momentul la care este complet treaz si constient;
- Pacientul trebuie insotit pana cand devine complet constient de mediu. Majoritatea pacientilor sunt somnorosi sau confuzi dupa convulsie.

Un pacient care a avut convulsii nu ar trebui sa conduca masina, sa inoate, sa se urce la inaltime sau sa opereze masini pana cand nu consulta un medic in legatura cu convulsiile.

Tratamentul covulsiilor depinde de cauzele acestora.