Metode de transmitere a bolilor

Transmiterea prin contact direct presupune contactul fizic dintre o persoana infectata si o persoana sensibila, dar si transferul fizic de microorganisme. Contactul direct include atingerea persoanei infectate prin sarut, contact sexual, contact cu secretiile orale sau cu leziunile corporale. Acest tip de contagiune necesita un contact strans cu persoana infectata si va avea loc, de obicei, intre membrii aceleiasi familii sau intre prietenii apropiati si familie.
Bolile cu transmitere sexuala sunt aproape intotdeauna transmise prin contact direct, intrucat microorganismele implicate nu traiesc, in general, in mediul umed.

Transmiterea prin contact indirect a bolilor se refera la situatia in care o persoana se infecteaza ca urmare a contactului cu o suprafata contaminata. Unele microorganisme (cum ar fi virusul Norwalk) sunt capabile sa supravietuiasca pe suprafete, o perioada destul de lunga de timp. Pentru a reduce transmiterea prin contactul indirect dezinfectati in mod corespunzator suprafetele pe care le atingeti frecvent. O serie de agenti patogeni gastrointestinali pot fi contactati prin aceasta modalitate.

Suprafetele pe care le puteti atinge frecvent sunt:
- clantele, manerele portierelor, balustradele;
- mese, paturi, scaune;
- suprafete din interiorul baii;
- pahare, farfurii, tacamuri, tavi;
- instrumente medicale;
- tastatura computerului, mouse, dispozitive electronice cu butoane;
- creioane, stilouri, telefoane;
- consumabile de birou;
- jucarii pentru copii.

Unele boli pot fi transmise prin contactul cu picaturile pentru ochi, nas sau gura. Picaturile care contin microorganisme se pot degaja cand o persoana infectata tuseste, stranuta sau converseaza. Picaturile pot fi generate si in timpul anumitor proceduri medicale, cum ar fi bronhoscopia (desi in acest caz sunt prea mari pentru a se propaga in aer perioade lungi de timp).
Transmiterea prin picaturi poate fi prevenita prin utilizarea mijloacelor de protectie individuala, cum ar fi masti si ochelari de protectie. Rujeola si sindromul respirator sever acut sunt doar cateva exemple dintre bolile transmise prin contactul cu picaturi.

Transmiterea prin intermediul aerului presupune contactul cu reziduuri de la picaturi, care s-au evaporat, sau particule de praf care contin microorganisme, care raman in aer, perioade indelungate de timp. Acestea trebuie sa poata supravietui in afara corpului si sa traiasca o vreme in mediul uscat. Prin aceasta modalitate de transmitere, microorganismele vor intra in tractul respirator superior si inferior. Din fericire, doar un numar limitat de boli pot fi contactate pe cale aerogena:
- tuberculoza;
- varicela;
- pojarul.

Transmiterea fecal-orala este de obicei asociata cu existenta unor organisme care infecteaza sistemul digestiv. Microorganismele patrund in corp prin consumul de apa sau ingestia de alimente contaminate. In interiorul sistemului digestiv (in intestine), microorganismele se multiplica si se desprind de organism in fecale. In cazul in care salubritatea si igiena nu sunt mentinute, microorganismele din materiile fecale pot contamina, in primul rand, sursele de apa potabila. Pestii, crustaceele care inoata in apa contaminata pot fi utilizati ca surse de hrana. Daca persoana infectata desfasoara activitati care presupun manevrarea de alimente, igiena necorespunzatoare poate contribui la contaminarea acestora cu microorganisme.

Transmiterea fecal orala poate fi redusa prin:
- depozitarea corecta a alimentelor la temperaturi corespunzatoare;
- gatirea si manevrarea cu atentie a produselor alimentare;
- spalarea frecventa a mainilor, mai ales dupa folosirea toaletei;
- existenta unor sisteme adecvate de filtrare si tratare a apei (clorinare, etc.);
- dezinfectarea suprafetelor atinse in mod frecvent pentru a preveni transmiterea prin contact indirect;
- cresterea gradului de informare si constientizare publica privind importanta igienei corespunzatoare si manipularea alimentelor.

Vectorii sunt animalele capabile sa transmita boli: acarieni, muste, purici, sobolani, caini, pisici si capuse. Cei mai comuni vectori care transmite boli sunt tantarii. Tantarii transfera boala prin intepatura. Pot transmite malaria, virusul West Nile, febra Dengue si febra galbena.
Vectorii adauga o dimensiune suplimentara in transmitera bolii, deoarece acestia sunt mobili, pot determina extinderea ariei de transmitere a bolii. Schimbarile din comportamentul vectorilor va afecta modul de transmitere al bolii.

De aceea este importanta studierea comportamentului acestuia precum si microorganismele care declanseaza manifestarile, in scopul stabilirii unei metode adecvate de prevenire a bolilor. In caz de malarie, se vor pulveriza insecticide pentru eradicarea tantarilor care raspandesc boala.
Muscaturile sau intepaturile nu sunt singura modalitate prin care vectorii pot transmite boli. Acestea pot fi transmise prin fecalele unui vector sau prin contactul direct sau indirect cu acesta.