Tabagism

intoxicatie cu tutun. tutunul este consumat, in principal, sub forma de tigarete si de tigari de foi; el mai este si prizat, mestecat sau fumat cu pipa. Fumul de tutun contine nicotina (alcaloid toxic pentru aparatul cardiovascular si presupus responsabil de fenomenul de dependenta) si de asemenea si alte substante periculoase pentru sanatate, indeosebi cele care rezulta din combustia tutunului, a hartiei si a aditivilor incorporati in tigarete. Cele mai periculoase sunt gudroanele cancerigene si oxidul de carbon. tabagismul sta la originea unor boli foarte grave, indeosebi cancere, boli cardiovasculare si boli respiratorii cronice. Se apreciaza ca el este cauza a 2 milioane de morti pe an in tarile industrializate, dintre care aproximativ jumatate din decese survin inaintea varstei de 65 ani. Candva in esenta masculin, consumul de tutun tinde sa cuprinda populatia feminina si sa atinga subiectii din ce in ce mai tineri.

femeile si tabagismul - organizatia mondiala a sanatatii (O.M.S.) estimeaza ca, in tarile industrializate, o parte din cele 2 milioane de decese pe an legate de consumul de tutun atinge femeile, din cauza "consecintelor specifice ale tabagismului asupra sanatatii femeilor si copiilor lor". Se apreciaza, in fapt, ca riscul de mortalitate cardiovasculara creste de 10 ori la femeile care fumeaza si care utilizeaza si pilula contraceptiva. Atunci cand femeia este gravida, tabagismul creste, de altfel, riscul de avort spontan si intarzie cresterea copilului. In sfarsit, la menopauza, fumatoarele sunt expuse unui risc mai crescut de osteoporoza (rarefiere a tesutului osos).

Patologie
-Afectiunile respiratorii care ating fumatorii sunt reprezentate, in principal, prin bronsita cronica. Aceasta poate evolua spre emfizem si insuficienta respiratorie cronica.
- cancerele fumatorului sunt reprezentate mai intai prin cancerul de plaman, a carui aparitie urmeaza evolutia consumului de tutun, dar cu o declarare in avans de douazeci de ani. Riscul cancerului de plaman creste o data cu intensitatea tabagismului, durata in ani a tabagismului fiind inca mai determinanta decat cantitatea fumata pe zi in aparitia acestei boli: cu cat inceputul tabagismului a fost mai precoce, cu atat mai mare este riscul aparitiei cancerului de plaman. Notiunea raspandita de "mic fumator care nu intampina nici un risc" este deci eronata: nu exista un prag in dedesubtul caruia riscul de a fi atins de un cancer pulmonar sa fie nul. Cancerele gurii (fumatorii de pipa, mestecatorii de tutun), de rinofaringe, de laringe si de esofag sunt, de asemenea, in foarte numeroase cazuri, provocate de consumul de tutun. In sfarsit, a fost demonstrata o asociere intre anumite cancere (cancerul de col uterin, cancerul vezicii) si tabagism.
- Bolile cardiovasculare sunt provocate de nicotina si de oxidul de carbon, care perturba oxigenarea tesuturilor, antrenand o crestere a riscului bolilor coronariene (angor, infarct miocardic), a aterosclerozei aortei (anevrism) si a arteritei membrelor inferioare. Riscul cardiac creste daca tabagismul se asociaza cu alti factori de risc vasculari precum contraceptivele orale (pilula). Riscul de arterita este mai ridicat la diabetici. Atunci cand scleroza vasculara generata de tabagism afecteaza creierul, ea poate antrena un accident vascular cerebral.
- Alte afectiuni legate de consumul de tutun sunt, in principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn, osteoporoza si herniile (legate de tusea fumatorilor). Trebuie mentionat ca greutatea corporala a fumatorilor este mai mica decat cea a nefumatorilor.

Dezobisnuirea de tutun - Oprirea consumului de tutun micsoreaza riscurile de aparitie a bolilor legate de tabagism: este deci oricand momentul pentru un fumator care nu e bolnav sa se opreasca. Fara o motivatie puternica, este iluzoriu sa te astepti la o oprire de durata. In cursul dezobisnuirii, diferite metode pot ajuta fumatorul. Unele, care fac apel la inlocuitori ai tutunului (guma si timbru transdermic cu nicotina), eliberate numai sub prescriptie medicala, permit marilor fumatori sa inceteze fumatul fara sa simta tulburarile pe care le poate ocaziona lipsa de tutun. Totusi, acest aport nicotinic nu trebuie sa fie prezentat ca un remediu miraculos si trebuie sa fie insotit de sustinerea unui medic, in lipsa careia sansele unei incetari de durata a fumatului sunt nule. O persoana doritoare sa se dezvete de tutun mai poate face apel la acupunctura, la auriculoterapie sau la psihoterapia de grup, desi aceste metode n-au constituit obiectul unei evaluari riguroase.
Incetarea consumului de tutun poate fi insotita de o luare in greutate. Ea este provocata, pe de o parte, de un fenomen de compensatie, pe de alta parte, de intreruperea aportului de nicotina (aceasta micsorand grosimea si secretiile mucoasei gastrice, la un fost fumator pofta de mancare are tendinta de a creste) si necesita masuri dietetice adaptate.

Prevenire - Tinand cont de dificultatea de a inceta fumatul, este esential sa se reduca initierea in tabagism, care se produce in mod obisnuit pe la varsta de 10-12 ani.

Tabagism pasiv - Acesta priveste persoanele nefumatoare care traiesc sau lucreaza in anturajul unuia sau mai multor fumatori. Astfel, copiii supusi tabagismului parintilor pot fi victimele unor afectiuni respiratorii (rinofaringite, bronsite, astm), precum si ai unor conjunctivite sau otite. La adult, tabagismul pasiv se traduce printr-un risc crescut de cancer al plamanului si al afectiunilor cardiovasculare.