Rolul fumatulul si a expunerilor profesionale in aparitia cancerului pulmonar

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cancer in majoritatea tarilor dar si principala cauza de deces legata de cancer, atat la barbati cat si la femei. Consumul de tutun, in special prin fumat reprezinta principala cauza modificabila a cancerului pulmonar. Astfel 85% din cazurile de cancer pulmonar sunt la fumatori, iar inca cateva procente la fumatorii pasivi. Alte cancere provocate de fumat sunt cele de cavitate orala, faringe, esofag, stomac, laringe, rinichi.

Marea majoritate a pacientilor se prezinta fie datorita manifestarilor respiratorii, fie datorita unor modificari pe radiografia pulmonara. Este esential ca procesul diagnostic sa se petreaca pe o perioada de aproximativ 6 saptamani, avand in vedere ca timpul de dublare al tumorilor pulmonare non-microcelulare este lent.

Cu cat identificam cancerul in stadii mai incipiente, cu atat supravietuirea este mai buna. Astfel in stadiul I supravietuirea depaseste 90%. In cazul fumatorilor de lunga durata se poate face screening cu CT cu doza scazuta de radiatii.

Primele manifestari pot sa fie tusea, dispneea (dificultate la respiratie), hemoptizie (tuse cu sange). Tusea care apare la un fumator trebuie sa ridice suspiciunea de cancer, fiind una dintre cele mai frecvente manifestari. Hemoptizia apare in pana la 30% din cazuri, fiind mai frecventa mai degraba in bronsita. Durerea toracica poate sa fie prezenta de aceeasi parte cu tumora, in pana la 40% din cazuri si poate avea fie caracter ascutit, fie caracter surd.

Metastazele pot determina manifestari in functie de localizare. De exemplu metastazele osoase pot determina dureri osoase, pe cand cele hepatice pot determina cresterea transaminazelor.

In tigari exista peste 60 de substante carcinogene, care pot altera ADN-ul si sa determine replicare necontrolata a celulelor. In anul 1912 a fost primul moment, cand s-a adus in discutie ca tigarile ar putea avea rol in aparitia cancerului pulmonar. Deoarece initial numarul de femei fumatoare era scazut, iar la un moment a inceput sa creasca, au crescut si cazurile de cancer pulmonar.

De asemenea unele studii arata ca femeile sunt mai susceptibile la carcinogenii din tigari. In schimb in cazul barbatilor datorita scaderii numarul de fumatori la nivel global, a inceput sa scada numarul de cazuri de cancer. Un nefumator are un risc de 1% sa dezvolte cancer pulmonar pe cand un fumator de 30 %. Si fumatul de trabucuri se asociaza cu risc de cancer pulmonar, dar studiile arata nu ar creste atat de mult riscul ca tigarile.

In cazul consumului de marijuana si cocaina, desi sunt putine studii, datorita numarul mic de persoane, care pot fi analizate, s-au observat totusi modificari in caile aeriene similare cu cele din cazul fumatulului de tigari. O alta problema, mai recenta este tigara electronica, iar impactul acesteia asupra riscului de cancer de plamani, este greu de evaluat datorita istoricului de fumat de tigari, in randul utilizatorilor acesteia.

Pe langa tigari mai exista si alte substante implicate in aparitia cancerului pulmonar cum ar fi: azbest, radon, arsen, crom, hidrocarburi aromate policiclice, formaldehida, clorura de vinil.

Expunerea ocupationala depinde de cantitate dar si de durata expunerii. Fumatorii, care au si expunere profesionala au un risc cumulat si mai mare. Aceste substante profesionale actioneaza prin distrugerea ADN-ului si stres oxidativ .

Categoriile profesionale cu risc de cancer pulmonar sunt:
-electricieni
-instalatori
-personal de la curatenie
-lucratori cu conducte
-constructori
-fabricarea plasticului si cauciucului
-fabricarea substantelor chimice
-lucratori in mine

In cazul azbestului, apare cancer pulmonar datorita fibrozei determinate de acest compus implicat si in cancerul pleurei (foita de invelis a plamanului), adica mezoteliomul. Riscul este crescut, chiar si in cazul unor expuneri minore. Radonul este un gaz, ce rezulta din descompunerea uraniun 238 si radiu 226. Mecanismul prin care determina cancer este prin intermediul radiatilor eliberate. Acesta se gaseste si in sol, roci, ape reziduale si astfel se poate acumula si in case.

Arderea de biomasa (lemn, carbune) pentru gatit in locuinte ventilate inadecvat, din tarile in curs de dezvoltare, poate de asemnea sa creasca riscul de cancer pulmonar. In tarile industrializate, o alta problema ar fi emisiile masinilor, rezultate din arderea combustibililor fosili. Tot in aceste tari particulele PM2.5, adica acele particule cu diametrul sub 2.5 microni, se afla in cantitate mare in atmosfera si ar putea creste riscul.

Cancerul pulmonar se imparte in cancer microcelular si cancer non-microcelular. Cel non-microcelular se imparte la randul lui in adenocarcinom, carcinom scuamocelular si carcinom cu celule mari. De asemenea mai poate sa fie impartit si de caracteristicile genetice si moleculare cum ar fi prezenta PD-L1, mutatia EGFR, mutatia ALK, mutatia BRAF.

In urma obtinerii de informatii de la pacient despre manifestarile respiratorii (tuse, dispnee, hemoptizie, durere toracica) sau identificarii unui nodul pe radiografia toracica, mai ales in cazul unui fumator incepe demersul diagnostic. Astfel se va recolta sange pentru analize de laborator: hemoleucograma, electroliti, calciu (crescut in cazul metastazelor osoase), fosfataza alcalina (crescuta in cazul metastazelor hepatice sau osoase), creatinina, transaminaze (crescute in cazul metastazelor hepatice).

Tratamentul pentru cancerul pulmonar este reprezentat in principal de chirurgie si indepartarea tumorii. Pacientii care refuza terapia chirurgicala pot fi tratati prin radioterapie. In cazurile avansate inainte de chirurgie se poate efectua chimioradioterapie. De asemenea o mare parte din cazuri pot beneficia de chimioterapie si imunoterapie post chirurgicala. In stadiile 4, adica pacienti cu metastaze, in marea majoritate a cazurilor se poate efectua doar terapie paliativa.

Totusi un numar mic de pacienti pot supravietui perioade lungi cu terapie continua, iar in cazurile cu o singura metastaza se poate incerca indepartarea chirurgicala a metastazei.

Principala modalitate de a preveni cancerul pulmonar este de a nu fuma sau daca am inceput acest viciu sa il oprim cat se poate de rapid. De asemena in cazul persoanelor care sunt expuse la locul de munca oferirea de echipamente de protectie este esentiala. In plus cu cresterea nivelului de urbanizare incep sa apara cancere legate de poluare, astfel ca politicile legate de incurajarea transportului verde si reducerea utilizarii combustibililor fosili devin din ce in ce mai importante in Europa secolului 21.

Renuntarea la fumat este un proces lung si dificil. In primul rand pacientii trebuie sa isi doreasca acest lucru, acesta fiind cel mai greu dar si cel mai important aspect. Medicamentele si tehnicile adjuvante au rol secundar.

Medicul are rolul de a informa pacientul despre efectele nefavorabile ale fumatului si despre beneficiile renuntarii. De asemenea ar trebui ca medicul sa inteleaga, care sunt barierele, care impiedica pacientul sa renunte la tigari. Cea mai dificila problema, este dependenta de nicotina. Aceasta poate sa fie ameliorata de plasturi sau guma cu nicotina, vareniciclina si bupropion.

Consilierea dar si grupurile de ajutor sunt esentiale in procesul de abandonare a fumatului. Cei care reusesc sa renunte pot avea o viata mai lunga, risc mai scazut de boli cardiace, pulmonare, cancere, dar si un risc de mortalitate de orice cauza mai scazut, fata de fumatori.

Ca si in cazul preventiei, cea mai importanta masura este stoparea fumatului. Pacientii ar trebui sa incerce pe cat posibil sa pastreze un stil de viata activ. De aasemenea evaluarile periodice la oncolog si recomandarile acestuia ai trebui respectate pentru o viata cat mai aproape de normal.

Desi in ultimii zeci de ani s-au luat o serie de masuri pentru a stopa fumatul si se observa o scadere a numarului de fumatori, tot exista un procent semnificativ iar printre cei care au renuntat la fumat, beneficiile se vad dupa ani de abstinenta. La problema fumatului se adauga si problema poluarii, astfel ca trebuie purtata inca o lupta pentru prevenirea cancerului de plamani.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27174888/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23714547/
https://www.uptodate.com/contents/clinical-manifestations-of-lung-cancer