Simptome ale bolilor respiratorii

Publicat la data de: 24 Aprilie 2015 | Actualizat la data de: 24 Aprilie 2015
Autor: SfatulMedicului

Introducere

Sus
Simptome ale bolilor respiratorii

Aparatul respirator este examinat clinic (anamneza – discutie cu pacientul, examen fizic etc. ) dar si paraclinic ( radiologie, explorari de laborator, spirometrie – evaluarea fluxului de aer ce intra si iese din plamani etc.).

Toate aceste metode sunt folosite pentru diagnosticarea unor boli in urma unor acuze ale bolnavului care poarta denumirea de simptome.

Cuprins articol

  1. Introducere
  2. Simptomele
  3. Tusea
  4. Expectoratia
  5. Dispneea
  6. Hemoptizia - expectoratia cu sange
  7. Durerea toracica
  8. Alte simptome
  9. Citeste pe aceeasi tema

Simptomele

Sus

Principalele simptome care atrag atentia asupra unor boli ale aparatului respirator sunt:

1. Tusea (cu sau fara expectoratie);
2. Dispneea ( respiratia dificila);
3. Hemoptizia ( eliminarea de sange prin tuse);
4. Durerea toracica;
5. Alte simptome.

De retinut este faptul ca nu intotdeauna aceste simptome au o origine respiratorie; ele pot fi si rezultatul unor boli cardio-vasculare, nervoase sau hematologice.

Tusea

Sus


Tusea, unul dintre cele mai caracteristice simptome respiratorii sau poate cel mai caracteristic, reprezinta o expiratie modificata, brusca si foarte rapida, care are rolul de a expulza continutul arborelui bronsic (bronhii, bronhiole etc.) acest lucru subliniind rolul de aparare al arborelui respirator pe care il are acest act reflex.

Tusea in sinea ei este un act reflex ce apare ca urmare a iritarii mucoasei arborelui respirator de diferiti agenti exogeni (din exteriorul organismului – praf, polen, pulberi) sau endogeni (din interiorul organismului – productia de mucus in exces la nivelul cailor respiratorii).

Un lucru important cu privire la tuse este acela ca nu este declansata doar de afectiuni la nivelul plamanilor; afectiuni la nivelul laringelui, faringelui, nasului, limbii, amigdalelor pot de asemena cauza reflexe de tuse.

In literatura de specialitate se discuta si de tusea de cauza centrala – care isi are originea in afectari la nivelul structurilor nervoase de la nivelul creierului.

Tusea nu este un semn specific (nu poate pune diagnostic exact) dar datorita diferitelor forme sub care poate fi intalnita ( seaca, productiva, nocturna, diurna, intermitenta etc.) capata de foarte multe ori o valoare sugestiva pentru diferite afectiuni.

Caracteristicile tusei – productivitatea, intensitatea, tonaliatatea, frecventa, relatiile temporale, factorii care insotesc sau provoaca tusea.

a) Productivitatea – din punct de vedere al productivitatii, tusea poate fi neproductiva (uscata) sau productiva (umeda);

Tusea uscata se caracterizeaza prin absenta expectoratiei precum si printr-un timbru aspru. Cauzele tusei uscate sunt procesele iritative.

Tusea umeda sau productiva se caracterizeaza prin prezenta expectoratiei de mucus. Cauzele tusei productive sunt diferitele procese inflamatorii prezente in plaman (ex: pneumonie, bronhopneumonie etc.)

b) Intensitatea – din punct de vedere al intensitatii, tusea poate fi stinsa sau zgomotoasa;

Tusea stinsa sugereaza fie o distrugere a corzilor vocale in urma unor procese ulceroase (cancer laringian, tuberculoza) fie prezenta unui edem la nivelul laringelui care diminua vibratiile vocale. Extenuarea bolnavului este considerata un alt factor care cauzeaza o tuse diminuata, stinsa.

Tusea zgomotoasa – apare in urma unor formatiuni, mase care fac compresie pe trahee sau bronhii (de ex: adenopatii(ganglioni) la copii, afectiuni mediastinale la adulti).

c) Tonalitatea

Tusea ragusita – caracteristica laringitei;
Tusea bitonala – apare in urma unor afectiuni ale nervului laringeu recurent (de ex: anevrisme de aorta – in special la nivelul crosei aortei; tumori maligne ale tiroidei etc.);

Tusea quintoasa – „tusea magareasca” – este caracteristica tusei convulsive si se prezinta printr-o serie de expiratii fortate intretaiate de o inspiratie profunda, zgomotoasa si suieratoare.

d) Frecventa si relatiile temporale

Tusea continua – caracteristica laringitei TBC, bronhopneumoniei copiilor etc.;
Tusea matinala – apare in urma unor dilatatii ale bronhiilor; mucusul acumulat in aceste dilatatii provoaca reflexul de tuse, realizandu-se astfel „toaleta bronhiilor”;
Tusea vesperala – apare seara, este scurta si insotita de cresteri ale temperaturii; este caracteristica tuberculozei de debut;
Tusea nocturna – apare de obicei in urma afectiunilor din sfera cardiovasculara; poate fi intalnita si in bronsita cronica, astmul bronsic si emfizemul pulmonar.

e) Factorii care insotesc sau provoaca tusea – in functie de factorii care insotesc sau provoaca tusea aceasta prezinta urmatoarele forme:

Tusea de pozitie – apare in acele pozitii care favorizeaza golirea continutului unor cavitati formate in plaman, continut care va actiona ca factor agresogen determinand reflexul de tuse; Dintre conditiile asociate cu aceasta forma de tuse se descriu: -dilatatiile bronhice, abcese pulmonare, TBC-ul, etc.)

Tusea de efort – in cazul existentei unei boli pulmonare dar mai ales in cazul existentei unei boli cardio-vasculare apare o tuse in timpul unui efort denumita tuse de efort (de ex: bronsite cronice, procese mediastinale etc. )

Tusea emetizanta – este acel tip de tuse care sfarseste prin varsaturi; Boli asociate cu acest tip de tuse sunt tusea convulsiva la copil si TBC. Acest tip de tuse poate sa apara si la persoane care exagereaza tusea declansand astfel si un reflex de varsatura.

Expectoratia

Sus

Expectoratia este procesul prin care se elimina substantele secretate de caile respiratorii sau substantele care se formeaza in caile respiratorii in timpul unor procese inflamatorii (ex. Bronsita cornica, pneumonie, bronhopneumonie etc. );

Produsul rezultat in urma expectoratiei poarta numele de sputa. Examenul sputei este un instrument adjuvant in diagnosticarea diverselor boli respiratorii.

Prin examenul sputei se poate determina agentul cauzator al unei boli inflamatorii pulmonare (de ex: pneumonie, TBC, etc.) dar si evolutia sub tratament a diferitelor boli pulmonare. In functie de caracteristicile sputei diagnosticul poate fi ghidat spre anumite boli pulmonare.

Caracteristicile sputei: cantitate, consistenta, culoare, miros si gust.

a) Cantitatea de sputa poate sa varieze intre 2-3 spute / zi pana la cateva sute de mililitri;

b) Consistenta sputei poate fi:
Groasa si opaca – TBC cavitar;
Vascoasa si aderenta – Pneumonie;
Fluida si transparenta – Bronsita, edem pulmonar acut.

c) Culoarea sputei poate fi:
Alba – traheobronsita de debut;
Verde-galbena – abcese pulmonare (supuratii);
Verde – TBC;
Ruginie – debutul pneumoniei;
Cu striuti sangvine – hemoptizie (sputa cu sange);
Neagra – Antracoza ( antracoza este o boala profesionala determinata de inhalarea prafului de carbune).

d) Mirosul sputei in general este absent dar in anumite situatii particulare acesta poate fi:
Fetid – in procesele supurative pulmonare (de ex abcese pulmonare);
Putrefactie – in gangrena pulmonara.

e) Gustul sputei este apreciat de bolnav; astfel ca in traheobronsita sputa are un gust usor sarat, in chistul hidatic gustul este foarte sarat iar in TBC acesta este fad.

Dispneea

Sus

Dispneea poate fi definita simplu prin senzatia lipsei de aer sau „foame” de aer. Este caracterizata printr-un efort respirator constient sau mai bine spus pacientul realizeaza actul respirator cu dificultate. Forta necesara ventilarii plamanilor este crescuta la pacientii dispneici.

Aceasta forta poate creste datorita mai multor factori rezultand in final dispneea:

a) Cutia toracica devine rigida (normal cutia toracica este caracterizata printr-o elasticitate care favorizeaza inspirul si expirul);
b) Cavitatea pleurala (spatiul anatomic unde se gasesc cei doi plamani) este plina cu lichid sau ser, comprimand astfel cei doi plamani;
c) Apare o obstructie in caile respiratorii;
d) Elasticitatea plamanilor scade (de exemplu in fibrozele pulmonare).

Toti acesti factori sunt factori de ordin mecanic; Dispneea poate sa apara si datorita unor necesitati crescute de oxigenare ale organismului in diverse conditii, de exemplu:

Hipoxie – reprezinta scaderea cantitatii de oxigen in organism;
Anemie – reprezinta scaderea globulelor rosii; ele avand rolul de a transporta oxigenul la tesuturi ;
Acidoza – pH-ul sangelui este acid (normal trebuie sa fie neutru)

Alti factori care duc la aparitia dispeei sunt factori de ordin muscular (afectarea muschilor respiratori) sau nervos ( afectarea nervilor care stimuleaza muschii respiratori )

Principalele cauze ale dispneei sunt:

a) Afectarea aparatului respirator si a cutiei toracice;
b) Insuficienta cardiaca;
c) Modificari chimice ale sangelui (scade oxigenul din sange, creste dioxidul de carbon etc.);
d) Cauze psihogene (tulburari la nivelul encefalului ).

Hemoptizia - expectoratia cu sange

Sus

Hemoptizia reprezinta fenomenul de eliminare a sangelui prin expectoratie (tuse cu sange) din aparatul respirator. Sputa rezultata in urma expectoratiei este spumoasa, de culoare rosu aprins fiind prezenta, din punct de vedere temporal, mai multe zile.

De obicei hemoptizia este manifestarea primara a unei boli pulmonare (de ex. Cancerul pulmonar). In functie de cantitatea de sange expectorata hemoptiziile se clasifica in: hemoptizii mici (sunt prezente cateva striuri de sange in sputa, vascoase – ridica suspiciuni de TBC dar nu pun diagnosticul), hemoptizii mijlocii (100-200 mL) si hemoptizii mari (500 – 1000 mL – au un deput brusc si de cele mai multe ori dramatic. Originea sangelui din hemoptizie este in vasele de sange pulmonare.

De retinut este faptul ca sangele eliminat prin cavitatea bucala (gura) nu isi are originea doar in aparatul respirator; termenul de hemoptizie este rezervat doar sangelui cu origine pulmonara; Cum sangele eliminat nu provine doar din plaman se face diferentierea cu alte organe si alte surse de sangerare (de ex: faringe, gura, esofag, stomac).

Durerea toracica

Sus

Este foarte important de retinut faptul ca plamanul in sine NU doare; durerea perceputa la nivelul toracelui isi are originea in structurile vecine plamanului.

Astfel ca durerea cu origine in mediastin, cord, vase de sange, muschi poate avea drept cauza afectari ale organelor enumerate sau se poate datora unor procese pulmonare care afecteaza organele din jur cauzand durere.

Cand intr-o boala pulmonara este prinsa si pleura (foita care imbraca plamanul), deoarece aceasta are terminatii nervoase, apare durerea; in aceasta situatie durerea devine un element dominant care insoteste manifestarea bolii de fond.

De retinut este faptul ca indiferent de boala de fond, in momentul in care este prinsa pleura durerea are acelasi caracteristici si distributie. Durerea toracica in afectarile pulmonare are caracter de junghi, este strapungatoare sau sfasietoare si de intensitate crescuta.

Alte simptome

Sus

Bolile pulmonare se pot insoti si de simptome mai putin specifice denumite simptome generale; Acestea pot fi: febra, lipsa poftei de mancare, slabire etc.

De retinut este faptul ca bolile pulmonare pot produce si manifestari la distanta de tipul:

a) fenomene constitutionale (slabire, oboseala, transpiratii, afectari gastrice);

b) hipoxie (scaderea oxigenului in organism) si hipercapnie (cresterea dioxidului de carbon in organism) in urma acestor doua fenomene apar – tulburari psihice, tremuraturi, somnolenta, coma etc.;

c) metastaze – in cazul unui cancer pulmonar.


Medici specialisti Pneumofiziologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Afectiunile respiratorii - cand ne prezentam la medic? Afectiunile respiratorii - cand ne...

    Generalitati Functia respiratorie este o functie vitala organismului nostru. Aceasta este indeplinita cu ajutorul unor structuri care, impreuna, alcatuiesc aparatul respirator. Aparatul respirator este alcatuit in linii mari din cai aeriene, plamani si muschi...citeste mai mult

  • Durerea de cap declansata de tuse Durerea de cap declansata de tuse

    Generalitati Durerile de cap provocate de tuse, nu sunt un tip obisnuit de dureri. Disconfortul poate fi starnit si de alte tipuri de eforturi (stranut, suflarea nasului, ras, plans, cantat, aplecat sau disconfort abdominal). Medicii impart durerea de cap...citeste mai mult

  • Top 20 afectiuni ciudate si misterioase Top 20 afectiuni ciudate si misterioase

    Medicii, intalnesc zi de zi diverse cazuri medicale. Printre acestea se intalnesc si afectiuni ciudate si misterioase chiar si pentru specialisti, atat fizice, psihice dar si unele care au puternice influente culturale. Sindromul capului care explodeaza...citeste mai mult

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate