Sanatatea creierului

Generalitati

Sus
Sanatatea creierului

Creierul este cea mai importanta parte a unui organism. Acesta controleaza aproape toate procesele corpului, inclusiv bataile inimii, respiratia, digestia, miscarile musculare, vorbirea, dar si toate cele cinci simturi. Creierul este resposabil si de procesul memoriei, emotii si rationament.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Structura creierului
  3. Cand pot exista disfunctionalitati?
  4. Boli degenerative ale creierului
  5. Cum sa mentinem sanatatea creierului
  6. Semne si simptome de avertizare
  7. Articole similare

Structura creierului

Sus

Desi creierul are o structura extrem de complexa, aceasta poate fi prezentata sub forma a patru parti constituente:
- trunchiul cerebral este situat in partea de jos a creierului si face legatura dintre acesta si maduva spinarii. Trunchiul cerebral regleaza multe procese involuntare, dar necesare care se desfasoara in organism: respiratia, pulsul, ritmul cardiac, tensiunea arteriala dar si actiunea multora dintre nervii cranieni care controleaza miscarile fetei, ale limbii, procesul de inghitire;
- cerebelul (creierul mic) este localizat in partea posterioara, deasupra trunchiului cerebral. Acesta este responsabil de majoritatea miscarilor si de functia de mentinere a echilibrului. Multe dintre functiile creierului superior actioneaza intai la nivelul cerebelului inainte de a fi executate de organism;
- sistemul limbic cuprinde totalitatea structurilor cerebrale din regiunea profunda si mediana a creierului cu rol in controlul emotiilor si al memoriei;
- creierul mare (cerebrum) este cea mai mare parte a creierului si se afla deasupra celorlalte parti componente ale creierului. Acesta este divizat in doua emisfere, atat in partea stanga cat si in cea dreapta. Emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta controleaza partea stanga a corpului.

Fiecare emisfera este divizata in patru lobi:
- lobii frontali sunt responsabili de rationamentul logic, rezolvarea de probleme prin procesare cognitiva;
- lobii parietali sunt raspunzatori de orientarea in spatiu, procesarea si integrarea informatiilor senzoriale, dar si de activitatea functiei motorii;
- lobii occipitali sunt implicati in procesul vederii si al recunoasterii culorilor;
- lobii temporali au rol de baza in procesul auzului si vorbirii.

Cand pot exista disfunctionalitati?

Unul dintre aspectele negative ale complexitatii si responsabilitatii creierului pentru atat de multe functii ale organismului este ca atunci cand acesta este lezat, simptomele se pot manifesta si resimti in diverse zone ale corpului.
Traumele craniocerebrale (indiferent ca sunt externe sau interne) debuteaza brusc si necesita, de cele mai multe ori, tratament imediat. Comotia cerebrala este urmarea unei lovituri la cap in urma careia creierul sufera o coliziune in interiorul cutiei craniene. Posibil ca simptomele sa nu se manifeste imediat. De aceea, victima trebuie monitorizata si in urmatoarele doua saptamani de la incident.

Simptomele pot include:
- somnolenta;
- dureri severe de cap;
- confuzie;
- pierderi de memorie;
- greata.

Oricine se loveste la cap, trebuie sa solicite asistenta medicala. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care persoana isi pierde constienta. Nu este un lucru iesit din comun ca cineva sa experimenteze o lovitura puternica la cap, sa nu mai fie la fel de lucid o anumita perioada de timp, dar apoi sa se simta bine. Cu toate acestea sunt necesare investigatii imagistice, pentru ca ar putea exista sangerari la nivelul creierului, care ar putea fi fatale daca nu sunt depistate la timp. Anevrismul cerebral este o inflamatie (dilatatie) a unei artere cerebrale.

Manifestarile intalnite in aceasta situatie ar putea fi:
- dureri in spatele globilor oculari;
- amorteli sau slabiciune la nivelul fetei;
- vedere dubla sau neclara;

Daca nu este tratat, un anevrism se poate rupe si poate determina o durere de cap severa, brusc instalata. Un anevrism rupt poate pune in pericol viata unei persoane daca nu se intervine in timp util.
Accidentul vascular cerebral consta in intreruperea fluxului sanguin intr-o portiune a creierului, cauzata de o sangerare la nivelul creierului sau ca urmare a obstructiei unei artere de un cheag de sange.

Simptomele accidentului vascular cerebral se manifesta subit si ar putea cuprinde:
- confuzie;
- tulburari de vorbire;
- ameteala;
- durere de cap;
- senzatie de amorteala sau slabiciune pe o anumite parte a corpului.
In cazul in care o persoana are simptome ale unui accident vascular cerebral, trebuie sa solicite asistenta medicala cat mai curand posibil, tratamentul prompt poate salva afectarea permanenta a unora dintre zonele creierului.

Boli degenerative ale creierului

Sus

Bolile degenerative ale creierului provoaca deteriorarea progresiva a unora dintre partine creierului, responsabile cu controlul cunoasterii si a emotiilor. Disfunctia se va amplifica pe parcursul timpului.
Dementa este una dintre cele mai des intalnite forme a bolilor degenerative ale creierului. Persoanele cu dementa isi vor pierde treptat abilitatile intelectuale si cognitive.

Semnele si simptomele initiale pot fi subtile la inceput, dar pot progresa pana la pierderi importante de memorie, incluzand si:
- dificultati in rezolvarea de probleme care implica numere sau orientare in spatiu;
- dificultati de vorbire si de intelegere a limbajului;
- tulburari de personalitate;
- incapacitatea de a efectua chiar si sarcini de baza.

Dementa poate sa priveze o persoana de independenta sa si sa ii modifice considerabil personalitatea. Aceasta este o boala dificila atat pentru pacienti dar si pentru cei care au grija de acestia.

Boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa reprezentand intre 50-70% din toate cazurile de dementa. Alte tipuri de dementa cuprind: dementa vasculara, dementa cu corpi Lewy si dementa fronto-temporala. Exista si un tip de dementa asociata cu boala Parkinson, desi aceasta este destul de rar intalnita. Debutul dementei are loc in jurul varstei de 70-80 de ani si mai putin la persoanele sub 40 de ani. Atat incidenta (numarul de cazuri noi, intr-un interval de un an, la o populatie) cat si prevalenta (categoria de persoane la care se manifesta tulburarea) cresc puternic, o data cu varsta.

Cauza exacta a bolii Alzheimer, desi este cel mai comun tip de dementa, nu este inca, cunoscuta. Cu toate acestea, exista dovezi ca distrugerea lenta, ireversibila a celulelor creierului are loc atunci cand se acumuleaza proteine anormale in creier. Ca toate formele de dementa, cel mai frecvent, boala se manifesta in randul persoanelor in varsta, simptomele fiind rareori observate sub varsta de 60 de ani. Medicamentele pentru tratamentul bolii au rolul de a suplini si a creste cantitatea de substante chimice cerebrale, numite neurotransmitatori. Terapia medicamentoasa este utila in formele usoare pana la cele moderate ale bolii Alzheimer, dar nu prezinta nici un beneficiu in stadiul avansat al bolii.

Alte cauze de dementa ar putea fi: accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala Huntington, screloza multipla si dezechilibre la nivelul micronutrientilor. Desi fiecare dintre aceste boli are o patologie, prognostic si tratament diferentiat, toate ar putea evolua spre dementa. In urma consultului medical, examinarii si evaluarii, medicul neurolog poate determina daca simptomele sunt reversibile si poate oferi pacientului schema de tratament adecvata.

Epilepsia este o boala cracterizata prin prezenta unor descarcari electrice anormale la nivelul creierului. Principalul simptom al epilepsiei sunt convulsiile repetate, ca urmare a disfunctiei creierului.

Intr-o criza se pot manifesta unul sau mai multe simptome:
- modificari temporare ale perceptiei sunetelor, mirosurilor, gusturilor;
- convulsii incontrolabile al muschilor;
- miscari repetate al ochilor;
- pierderea completa a constientei.
In functie de tipul crizei, pe parcursul acesteia s-ar putea pierde si controlul asupra functiei urinare sau a intestinelor. Daca o persoana are convulsii nu inseamna ca are deja epilepsie: aceasta este diagnosticata atunci cand au avut loc mai multe crize fara o cauza, de genul febra, infectie, etc.

Cum sa mentinem sanatatea creierului

Sus

Exista mai multe tulburari diferite care pot afecta creierul, dar multe dintre ele au aceiasi factori de risc.
Iata cateva moduri de a pastra sanatatea creierului:
- Renuntati la fumat - Utilizarea tutunului este asociata cu accidentul vascular cerebral, anevrismul cerebral si dementa. Dupa ce o persoana renunta la fumat, riscul de accident vascular cerebral va scadea pana la cel al uneia care nu a fumat niciodata, abia dupa 15 ani de la intreruperea fumatului;
- Consumul moderat de alcool - Studiile au demonstrat ca un pahar de alcool pe zi pentru femei si doua pentru barbati (in mod special vin rosu) au rol de protectie impotriva dementei. Cu toate acestea, consumul regulat de alcool si cel excesiv pot cauza dementa, accident vascular si anevrism cerebral;
- Monitorizarea starii de sanatate - Se vor urmari in mod constant valorile tensiunii arteriale, a colesterolului si a nivelului de zahar in sange (toate asociate cu boala Alzheimer, anevrism cerebral si accident vascular cerebral). O modalitate de a scadea tensiunea arteriala si colesterolul este de a reduce cantitatea de sodiu si de a creste cantitatea de fibre din dieta;
- Evaluarea si screeningul pentru boli cardiovasculare - Arterioscreloza (rigidizarea arterelor) este asociata cu anevrismul cerebral si dementa. In plus, multe din bolile cardiace, inclusiv aritmia, defectul de valva mitrala si infectiile de la nivelul cordului, cresc riscul declansarii accidentului vascular cerebral. Medicul poate recomanda consumul unei aspirine pe zi, unei persoane care prezinta semne de boli de inima pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral si de infarct;
- O dieta sanatoasa - Fructele, legumele, nucile si pestele contin catitati mari de nutrienti de tipul antioxidantilor si acizilor grasi. Antioxidantii sunt substante chimice care se gasesc in fructe si legume si care protejeaza celulele de daunele cauzate de radicalii liberi de oxigen din organism. Acizii grasi omega-3 se gasesc in cantintati mari mai ales in nuci si in pestele gras, cum ar fi somonul si sardinele. Acestia au rolul de a contribui la scaderea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol si reduc inflamatia creierului, imbunatatind functia acestuia;
- Masuri de protectie - Centurile de siguranta, castile de protectie si alte masuri de siguranta reduc foarte mult gradul de gravitate al leziunii sau contuziei la cap intr-un accident. Loviturile severe la cap pot declansa epilepsie;
- Activitate fizica - Exercitiile fizice scad colesterolul, tensiunea arteriala si mentin greutatea normala a organismului, iar riscul unui accident vascular cerebral, scade;
- Exercitii pentru creier - Mentinerea activitatii creierului la parametrii ridicati prin interactiunea cu ceilati si angajarea in activitati care sa stimuleze o persoana din punct de vedere intelectual sunt ideale pentru prevenirea si incetinirea progresiei bolii Alzheimer.

Semne si simptome de avertizare

Sus

In cazul in care o persoana experimenteaza oricare in urmatoarele situatii, trebuie sa consulte un medic:
- Lovituri la cap - orice prejudiciu care duce la pierderea constientei poate indica prezenta unei comotii. Investigatiile sunt necesare pentru a se diagnostica eventualele probleme de sanatate;
- Convulsii - O convulsie poate implica tremuraturi si miscari involuntare ale muschilor sau membrelor, perceptie alterata, miscari necontrolate ale globilor oculari si pierderea constientei. Daca o persoana manifesta convulsii si inca nu i s-a pus diagnosticul de epilespie, trebuie sa consulte urgen un medic. Anevrismul cerebral si tumorile (care pot pune viata cuiva in pericol) pot fi alte doua cauze ale convulsiilor;
- Amorteli, furnicaturi sau paralizie - Acestea sunt simptomele intalnite in cazul accidentelor vasculare cerebrale;
- Durere brusca de cap - Durerea accentuata de cap, extrem de dureroasa, instalata brusc poate indica ruperea unui anevrism sau un accident vascular cerebral.
- Confuzie si pierderi de memorie - Uitarea repetata a unor conversatii, nume sau o incurcarea denumirii obiectelor ar trebui sa reprezinte un motiv de ingrijorare. Un lapsus ocazional de memorie este normal, dar acest lucru nu trebuie sa se intample in mod persistent: ar putea fi un simpom precoce de dementa;

Citeste si

Arhiva
  • Cum iti poti mentine creierul sanatos Cum iti poti mentine creierul sanatos

    Creierul joaca un rol foarte important pentru buna functionare a organismului, fiind format din trunchi cerebral, cerebel si emisferele cerebrale. Impreuna cu maduva spinarii, creierul formeaza sistemul nervos central. Atunci cand creierul nu functioneaza cum trebuie,...citeste mai mult

  • Exercitiile fizice: beneficii asupra inimii si creierului Exercitiile fizice: beneficii asupra...

    Generalitati Efectuate in mod regulat exercitiile fizice pot reduce riscul bolilor de inima, accidentelor vasculare si a unor tipuri de cancer. Atat exercitiile de timp aerobic, cat si cele de forta contribuie la consolidarea starii de sanatate. In plus,...citeste mai mult

  • Anatomia creierului - structuri Anatomia creierului - structuri

    Ganglionii bazali Creierul contine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezentata o lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor. Ganglionii bazali sunt implicati in gandire si miscarile voluntare. Bolile care implica...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
+1
Vezi toate clinicile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK