Febra de fan sau rinita alergica

Febra fanului, la fel ca si toate reactiile alergice, este cauzata de alergeni sau invadatori straini care patrund in organism prin inhalare, inghitire sau piele. In cazul aceste boli, alergenii sunt substante care intra in caile respiratorii (gura, nas, gat si plamani) in urma procesului respiratiei, cascat sau uneori prin contactul direct cu pielea.

De cele mai multe ori este destul de dificil de identificat un anumit alergen. O data ce alergenii intra in contact cu caile aeriene, celulele albe din sange care sustin sistemul imunitar, produc anticorpi la substanta ofensatoare. Aceasta reactie exagerata a acestora la o substanta inofensiva este adesea o reactie de hipersensibilitate.

Anticorpii numiti imunoglobuline E sau IgE se ataseaza la celule speciale numite celule catarg sau mastocite. Cand anticorpii vin in contact cu antigenul corespunzator, acestia declanseaza eliberarea de substante chimice si hormoni numiti mediatori. Histamina este un exemplu de mediator. Iar efectele acestor mediatori asupra organelor si a altor celule se concretizeaza in simptome specifice reactiilor alergice, in acest caz, febra fanului.

Cel mai frecvent alergen intalnit in cazul febrei fanului este polenul (eliberat de plante cu flori, sub forma unor in particule mici), iar apoi mucegaiurile. Mucegaiurile sunt anumite tipuri de ciuperci care nu au tulpini, radacini sau frunze, care cresc atat in aer liber cat si in interior. In aer liber, acestia se inmultesc in sol, vegetatie si lemn putrezit. In interior, mucegaiurile se multiplica in locurile in care nu circule aerul (poduri, subsoluri) dar si incaperi umede (bai, camari sau alte locuri in care alimentele sunt stocate, pregatite sau aruncate).

Cantitatea de alergeni (polen sau mucegaiuri din aer) la care oamenii pot dezvolta simptome alergice variaza de la o persoana la alta. Nu se pot face predictii legate de modul in care o persoana va reactiona sau cat de intens la alergeni.

Printre factorii de risc care predispun la aparitia febrei de fan sau rinitei alergice se numara:
- expunerea repetata la alergeni
- prezenta in familie a unor membrii care sufera de febra fanului
- manifestarea altor conditii alergice cum ar fi eczeme sau astm
- polipi nazali (mici excrescente benigne localizate in mucoasa nazala)

Totusi, o data cu inaintarea in varsta, anumite tipuri de alergii se estompeaza. Modificarile corporale din timpul unei sarcini pot agrava febra fanului.

Simptomele obisnuite ale febrei fanului includ:
- stranut
- rinoree (scurgeri nazale clare, fluide)
- nas infundat (congestie nazala)
- senzatie de ureche infundata
- lacrimarea ochilor si inrosirea acestora
- prurit (mancarime) la nivelul nasului, valului palatin, canalului urechi, ochilor si/sau pielii
- oboseala
- tulburari de somn.

Nu exista nici o modalitate de prevenire cu rezultate pozitive demonstrate petnru a evita dezvoltarea febrei fanului. Cu toate acstea, medicii considera ca expunerea limitata a unui copil la unii alergeni, cum ar fi acarieni sau polen, pot preveni aparitia rinitei alergice mai tarziu, la maturitate. Totusi, acest lucru nu a fost dovedit cu certitudine.

Daca o persoana sufera de febra fanului, cel mai bun lucru pe care il poate face este sa se ia masuri pentru restrictionarea expunerii la alergenii care pot cauza simptomele. Se vor utiliza medicamentele pentru tratarea alergiilor inainte de expunerea la alergeni, conform indicatiilor medicului. Daca o persoana banuieste ca febra fanului s-ar putea declansa, iar simptomele pot sa apara, ar trebui sa urmeze tratament medicamentos daca medicul recomanda acest lucru.