Solu-decortin, pulbere pentru solutie injectabila

Informatii prospect Solu-decortin, pulbere pentru solutie injectabila

Forma de prezentare:
Pulbere pentru solutie injectabila 50 mg, 250 mg; cutie x 3 flacon pulbere + 3 f. solvent x 2 sau 5 ml

Indicatii:
Afectiuni reumatologice: injectii intraarticulare in artrite inflamatorii, acutizari ale artrozelor; injectii periarticulare in tendinite si bursite; injectii la nivelul partilor moi in sindromul de tunel carpian, boala dupuytren; injectii epidurale in radiculalgii; injectii intradurale in radiculalgiile refractare la alte tratamente sau cu ocazia recoltarii unei probe de lichid cefalorahidian. afectiuni dermatologice: cicatrice cheloida; Afectiuni neoplazice: meningite leucemice si tumorale; afectiuni oftalmologice: boli inflamatorii ale polului anterior al globului ocular (inj. periocular); alergii, leziuni, tratament pre- si postoperator (instilatii intraoculare); Afectiuni ORL: irigatii intrasinusale la pacientii cu sinuzite subacute sau cronice, atunci cand se impune drenajul cavitatilor sinusale.

Doze si administrare:
In functie de afectiunea tratata, se injecteaza local 12,5-50 mg. Nu se injecteaza intravenos. Intraocular: 1 pic. de 2-4 ori pe zi.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la produs. Tulburari severe ale coagularii. Tratament anticoagulant concomitent. Infectii locale sau sistemice.

Atentionari:
Desi se injecteaza local si absorbtia in circulatia sistemica este mica, se impun aceleasi precautii ca si in cazul glucocorticoizilor administrati sistemic. Au risc mare de reactii adverse (inclusiv corticodependenta). Tratamentul se face sub control medical si, in masura posibilului, se va evita administrarea timp indelungat a dozelor mari. Oprirea brusca a administrarii poate determina exacerbarea simptomelor bolii tratate, chiar fenomene de insuficienta suprarenala de aceea se va face prin diminuarea progresiva a dozelor. In situatii de stres (interventii chirurgicale, traumatisme, infectii) se creste doza. Ulcerul gastroduodenal activ reprezinta o contraindicatie relativa a corticoterapiei; atunci cand administrarea glucocorticoizilor este indispensabila, se recomanda asocierea cu inhibitori ai secretiei gastrice acide si evitarea tratamentului prelungit. Daca apare o infectie in timpul administrarii, este obligatorie instituirea tratamentului antiinfectios specific. Pot beneficia de tratament cu glucocorticoizi infectiile grave insotite de soc, formele grave de tuberculoza, encefalitele virale acute. Glucocorticoizii favorizeaza dezvoltarea osteoporozei. La copii pot intarzia cresterea. Acest efect poate fi minimalizat prin evitarea tratamentului indelungat cu doze mari. Glucocorticoizii pot provoca fenomene de excitatie centrala, chiar fenomene psihotice. Diabetul zaharat manifest este o contraindicatie relativa. Doze mari si tratament indelungat pot provoca hipokaliemie. Administrarea glucocorticoizilor necesita prudenta la varstnici, la pacienti cu colita ulceroasa, anastomoze intestinale recente, insuficienta renala, IH, miastenia gravis. Sportivii trebuie atentionati ca glucocorticoizii sistemici sunt inclusi pe lista substantelor dopante. in general, glucocorticoizii trebuie folositi in timpul sarcinii numai la indicatia si sub supravegherea medicului. Deoarece glucocorticoizii se excreta in lapte, alaptarea trebuie evitata in timpul tratamentului.

Reactii adverse:
Infectii locale la locul injecarii: artrite, meningite etc. Atrofie localizata a tesuturilor musculare, subcutanate si cutanate. Ruptura de tendon in cazul injectarii intratendinoase. Calcificari locale. Reactii alergice locale sau sistemice. Cefalee si bufeuri vasomotorii, care dispar in 1-2 zile.