VREAU SA STIU CE E CU COPILUL MEU ....

Am un baietel de 11ani si jumatate,si de un an aproape nu mai isi da interesul la scoala , mai bine zis imi spune ca nu poate sa invete , ca nu retine, ca el isi da interesul dar nu poate, si nu stiu care ar fi motivul .eu il pisez la cap , il controlez la teme , dar nu le face asa ingrijit si complete, ci superficial, ii place mult la playstation si pc, si tv, ar sta cu orele daca l as lasa, el nu si gaseste masura , sa spuna ok , ajunge azi , mai e si maine o zi , nu exista asa ceva la el, si cu lectiile daca nu ii spunem noi , si le face pe ultimul moment seara inainte de culcare, plus ca se mai duce la scoala cu ele neterminate , tot mai lasa ceva de facut si de aici obtine si puncte mai slabe,materia este grea, el este in clasa a cincea, si de trei ani ne am mutat din romania, imi dau seama ca este o schimbare majora pentru el , dar deja c am 60 la suta stie limba si ce este de invatat nu i asa greu , adica , el nu citeste , nu scoate idei principale, si la limba lucruri simple ca de exemplu sa aleaga substantivul , verbul si adjective , conjunctii din propozitii, iar la orientare este vorba de ceva ce e placut sa inveti , natura, oameni, geografie, despre cartea de identitate rolul ei , deci nu subiecte grele , care nu sunt de varsta lui ,in primul si al doilea an aici a mer bine cu scoala, profesorii erau incantati ca pentru un copil venit de afara se descurca bine,atat cu limba cat si cu celelalte.Acum stiu ca materia e mai grea ca anul trecut si ccuvinte mai complicate daar nu si da interesul, cum as putea sa il fac sa vada un pic mai serios scoala, ca e pacat , si rapoartele sunt proaste si el se suspara ca nu sunt bune dar nu il vad depunand efort, plus nu lupta , cand ceva nu i iese , renunta, ii tot spun ca daca persevereza o sa reuseasca, dar renuntand mereu , nu va face nimic, ii place sa faca temele cu mine, ii explic unde nu stie saua unde a inteles gresit la scoala, dar eu am servici , si un bebe, si nu mai am timp de mine dar sa fac lectiile cu el .Inainte, in romania, si apoi aici faceam temele cu el , eram acasa si ma ocupam, dar nu mai pot , i am explicat asta ca nu mai e timp , si oricum e mare acum merge sa aibe un pic de responsabilitate, Tind sa cred ca e prea greu pentru el , si daca nu intelege, incepe sa nu mai fie atent , sa nu l mai intereseze, ce as putea sa fac sa indrept asta.??El e un copil bun, c am prea atasat de mine, in trecut am fost doar eu cu el , atat , si mai e timid, retras, si fara sa stie sa si faca prieteni, ssi ma doare asta , ca il vreau sa fie fericit si multumit de rezultatele lui ...ma doare sufletul cand il vad asa , mentionez ca si eu am fost asa, timida si retrasa, si acum sunt la fel , dar tot mai trec peste asta, si preteni nu aveaam prea multi ,aveam doar o prietena care in prezent mi e nasica la fetita mea..dar nu vreau sa fie ca mine, eu cel putin imi faceam de lucru cu scoala , sa nu fiu ultima la scoala, Dati -mi un sfat va rog, ca vreau sa il vad fericit, si eu linistita, nu face sport , nu vrea, ma gandeam sa il inscriu la un club , sa iasa din casa, nu alege nici un sport, asta ar fi fost o solutie, sa si faca prieteni , sa capete incredere in el , Ce era bine, in primul si al doilea an facea si ore de limba aparte cu un tanar profesor care era un dulce, ajunsese sa l numeasca prietenul lui si vorbea cu el de toate, si imi povestea de el mereu , ei , s a oprit cu acele ore , ca s a considerat ca stie limba suficient, si de atunci a inceput sa scada cu rezultatele, si nu mai e asa fericit ca inainte , se simte singur si eu nu stiu ce sa fac...Deci va rog, dati mi o solutie sa il ajut pe baiat , ca viata lui ar fi mai frumoasa si mai plina cu prieteni si un raport mai bunicel l ar face fericit , sunt sigura.Va multumesc !