Sunt disperata

Multumesc lui dumnezeu am invatat sa "traiesc" in situatia asta.a fost foarte greu mai ales inceputul.te inteleg perfect pt k am trecut prin ce treci tu.solutia este sa te inconjori de persoane iubite si sa ai o ocupatie pt k doar asa nu vei observa trecerea timpului.si cat despre relatie,lupta.daca va iubiti si sufletul tau iti spune k merita,lupta.faptul k face inchisoare nu inseamna k e o persoana care trebuie izolata,respinsa de societate.inchisoarea nu e numai pt oameni rai si vinovati.sunt n cazuri cu oameni care sunt inchisi nevinovati.si se poate intra foarte usor...nu doresc nimanui,doamne fereste dar poate fi un accident cu victime,sau multe alte exemple.nu neg k al meu este vinovat dar toti platesc pt greseli.si el asta face acum.o sa dai de multe persoane in tot timpul asta care o sa fie sau nu deacord cu decizia ta si vei auzi muuulte vb care te vor descuraja.dar tu trebuie sa iti vezi de drumul tau si sa le demonstrezi k nu au dreptate.si ncearca tu insati sa iti inlaturi gandurile negre...iti pot da un exemplu.nu sunt o fire pesimista dar..dea lungul timpului mi''a trecut un gand prin minte:daca eu il astept si cand va iesi o sa ne despartim pt k dupa cum stii viata e imprevizibila si niciodata nu cunosti o persoana asa cum e,desi noi avem 4ani de relatie,am inteles k e posibil si asta si candoamne fereste dak se va intampla o sa imi para rau k am pierdut ani din viata in care m''as fi putut distra si cheltui banii de pachete pe alte alea.insa m''am hotarat sa iau fiekre zi pas cu pas si sa ma bucur de fiekre moment fara sa ma gandesc la ce va fi...si uite asa pot spune bucuroasa k mai avem un an si ne vom reintalni:x.deci ce a fost mai greu a trecut.eu,iti spun capul sus si mult curaj cata.iubirea trece peste orice!!