Psihologie si psihoterapieAnomaliile electroliticeDezechilibru electroliticTuberculoza genito-urinara
Spasmofilie?
Buna ziua,
Simptome: palpitatii, extrasistole, spasme musculare, crampe stomacale, ragaiala, urinari frecvente incolore, incontinenta urinara, dureri de cap (mai ales in wk), trezire greoaie dimineata, stare de slabiciune, piele urat mirositoare uneori, frisoane, stare de neliniste, uneori o usoara cianoza a unghiilor, maini si picioare reci, halena, nevoia impetuoasa de defecare dimineata imediat dupa trezire etc Acestea sunt simptome cu care m aconfrunt in prezent. Am 30 de ani, sunt programator de calculator si sunt mereu foarte stresat. Am facut analizele, au iesit foarte bune, exceptand TGP-ul putin marit, calciul si magneziul sunt ok, colesterolul foarte bun, iau oricum zilnic 400 mg de magneziu, lecitina, mananc sanatos (fructe, legume- acum tin si post insa cu lactate - post catolic), nu fumez, nu beau alcool, cafea, din pacate sunt sedentar in aceasta perioada a anului. Vara, cand fac mult sport, merg la munte, nu am nimic. Este a treia criza in 6 ani. Toate 3 aparute in aceasta perioada a anului. Am facut si EKG-uri, ecografii cardiace, temandu-ma de o boala de inima datorita palpitatiilor frcvente, toate au iesit perfect (un BRD minor la EKG - atat). In general, simptomele apar dupa zile foarte stresante. Medicul de familie mi-a spus ca nu este nimic grav, insa aceste simptome sunt foarte suparatoare, mai ales ca nu este clar diagnosticul si nu stiu cum sa le tratez. Prin sport trec mereu, insa ma si tem uneori sa ma reapuc, pt ca incepe sa "tremure" inima, etc. Ma gandesc ca este ceva legat si de Ca, Mg, desi ele sunt ok in analize. Sa fie distonie neurovegetativa, spasmofilie, dereglare psihica? Anul trecut am mai scapat de aceste simptome si cu niste Diazepam, insa in general refuz sa iau medicamente de sinteza, pt ca stiu ce efecte adverse au. Nu vreau Xanax sau alte medicamente care fac mai mult rau, ci evetual un raspuns cu privire la diagnostic si cat de bine ar fi sa ma reapuc de sport si ce fel de intensitate sa aiba.
Simptome: palpitatii, extrasistole, spasme musculare, crampe stomacale, ragaiala, urinari frecvente incolore, incontinenta urinara, dureri de cap (mai ales in wk), trezire greoaie dimineata, stare de slabiciune, piele urat mirositoare uneori, frisoane, stare de neliniste, uneori o usoara cianoza a unghiilor, maini si picioare reci, halena, nevoia impetuoasa de defecare dimineata imediat dupa trezire etc Acestea sunt simptome cu care m aconfrunt in prezent. Am 30 de ani, sunt programator de calculator si sunt mereu foarte stresat. Am facut analizele, au iesit foarte bune, exceptand TGP-ul putin marit, calciul si magneziul sunt ok, colesterolul foarte bun, iau oricum zilnic 400 mg de magneziu, lecitina, mananc sanatos (fructe, legume- acum tin si post insa cu lactate - post catolic), nu fumez, nu beau alcool, cafea, din pacate sunt sedentar in aceasta perioada a anului. Vara, cand fac mult sport, merg la munte, nu am nimic. Este a treia criza in 6 ani. Toate 3 aparute in aceasta perioada a anului. Am facut si EKG-uri, ecografii cardiace, temandu-ma de o boala de inima datorita palpitatiilor frcvente, toate au iesit perfect (un BRD minor la EKG - atat). In general, simptomele apar dupa zile foarte stresante. Medicul de familie mi-a spus ca nu este nimic grav, insa aceste simptome sunt foarte suparatoare, mai ales ca nu este clar diagnosticul si nu stiu cum sa le tratez. Prin sport trec mereu, insa ma si tem uneori sa ma reapuc, pt ca incepe sa "tremure" inima, etc. Ma gandesc ca este ceva legat si de Ca, Mg, desi ele sunt ok in analize. Sa fie distonie neurovegetativa, spasmofilie, dereglare psihica? Anul trecut am mai scapat de aceste simptome si cu niste Diazepam, insa in general refuz sa iau medicamente de sinteza, pt ca stiu ce efecte adverse au. Nu vreau Xanax sau alte medicamente care fac mai mult rau, ci evetual un raspuns cu privire la diagnostic si cat de bine ar fi sa ma reapuc de sport si ce fel de intensitate sa aiba.
Raspunsuri
(10)
I
Iuli
acum 15 ani
Va recomand niste analize hormonale (tiroida) si apoi un consult la psiholog.
M
mihaimit
acum 15 ani
Dar ce denumire ar avea aceasta afectiune? Nu vreau sa merg neaparat la psihiatru, pentru ca sunt contra pastilelor. Stiu care este remediul. Mult sport, minerale, o viata echilibrata. De fapt, poate am pus eu intrebarea gresit. Simptomele astea pot afecta cumva fizic organismul? Mi-e imi este teama acum sa fac sport pentru ca simt acele extrasistole si palpitatii. Dar inima este sanatoasa. Insa nu sunt lamurit daca ele apar si datorita un dezechilibru electrolitic, adica daca spasmofilia asta sau distonia neurovegetitiva - ce-o fi - poate provoca un asemenea dezechilibru, astfel incat in momentul in care as practica un sport, sa se intample ceva, organismul fiind expus datorita unei lipse de magneziu sau de calciu. Repet, analizele au iesit foarte bune, de aici si intrebarile mele. Un exemplu. Am fost acum 3 ziel cu bicileta in parc pentru 3 ore si m-am simtiit excelent. Insa azi imi este cam frica sa ies, avand in vedere ca iar am avut simptomele astea dupa o cearta ieri in familie si mult stres.
Ceea ce aveti dvs probabil sunt niste somatizari si ar trebui sa incepeti o terapie
M
mihaimit
acum 15 ani
Va multumesc pentru raspunsul dvs. Probabil ca diagnosticul pe care mi l-ati pus este cel corect. Insa vinovati pentru starile mele sunt mai ales medicii, pentru ca nici unul nu mi-a explicat clar pana acum ce am - ce diagnostic - eu a trebuit sa ma documentez prin carti, pe net pentru a descoperi cauza timp de 6 ani!!! Daca as fi stiut clar de la inceput, nu imi mai faceam atatea griji si scapam de simptome. Sa va dau un singur exemplu. Aseara, am trecut peste toate palpitatiile pe care le simteam si am facut sport intens. Au disparut toate palpitatiile apoi. Insa pana ieri imi era teama, daca se intampla ceva facand efort. Azi ma simt excelent, nu mai am spasme musculare, palpitatii etc. Nu stiam pana acum clar tratamentul: luam fie Magneziu, fie Coenzima Q10, fie Distonocalm (dat de medic) - toate probabil ca actionau placebo (chiar daca stiu ca e un bun antioxidant Conzima Q10). Somatizarile acestea sunt de fapt simptome ale distoniei neurovegetative? Terapia in ce consta exact? Ca daca stiu ce am, cea mai buna terapie sincer cred ca este formata din sport, mese regulate si sanatoase, optimism, eliminarea stresului.
P
Pah Ioana Panculescu
acum 15 ani
trebuie sa incepeti o terapie la un cabinet psihologic si DA bineinteles SPORTUL AJUTA
S
somatizarea
acum 15 ani
Ce este somatizarea?
Somatizarea este un sindrom cronic cu simptome somatice multiple care nu au o explicaţie medicală şi care se asociază cu distres psihosocial şi căutarea de ajutor medical. Simptomele somatice nu sunt produse de boli medicale, medicaţie, droguri sau alcool.
Somatizarea apare la 1-2% din femei, fiind mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi în relaţia inversă cu poziţia socială, incidenţa fiind mai mare la persoanele cu educaţie minimă, la păturile sociale defavorizate şi la cei cu statut ocupaţional scăzut. De obicei apare înaintea vârstei de 30 de ani, cel mai frecvent în adolescenţă, cu agregare familială.
Cauzele somatizarii
Etiologia somatizării este necunoscută, agregarea familială sugerând existenţa unor factori genetici sau de mediu. Exemplul parental şi normele culturale şi etice îi pot învăţa pe copii să somatizeze. Mulţi pacienţi provin din familii instabile şi au fost abuzaţi fizic. Conform cu unele studii somatizarea ar avea o bază neurofiziologică. Pacienţii care somatizează se presupune că ar avea deficite atenţionale şi deficite cognitive care duc la o percepţie şi evaluare eronată a input-ului somatosenzorial: incapacitatea de a se adapta stimulilor repetaţi, gruparea constructelor cognitive pe baza impresiilor, distragere atenţională crescută şi asociaţii parţiale şi circumstanţiale.
Simptomele somatizarii
Pacienţii cu tulburare de somatizare au o multitudine de simptome somatice şi un istoric medical lung şi complicat. Cele mai frecvente simptome sunt: greţuri, vărsături, dificultăţi de înghiţire, dureri în braţe şi picioare, senzaţia de lipsă de aer, amnezie, complicaţii în sarcină şi menstruaţie, convingerea că a fost bolnav toată viaţa.
Cel mai adesea aceste simptome sunt însoţite de distres psihologic, probleme interpersonale, anxietate, depresie, ameninţări de suicid (dar cu suicid foarte rar); tulburare de personalitate de tip antisoacial, abuz de alcool şi abuz de droguri. Pacienţii îşi descriu simptomele în manieră foarte dramatică, emoţională, exagerată, fără a face distincţia între simptomele actuale şi istoricul bolii, adesea exhibiţionişti şi seducători, dependenţi, centraţi pe sine, dornici de admiraţie şi laudă şi manipulativi.
Somatizarea este un sindrom cronic cu simptome somatice multiple care nu au o explicaţie medicală şi care se asociază cu distres psihosocial şi căutarea de ajutor medical. Simptomele somatice nu sunt produse de boli medicale, medicaţie, droguri sau alcool.
Somatizarea apare la 1-2% din femei, fiind mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi în relaţia inversă cu poziţia socială, incidenţa fiind mai mare la persoanele cu educaţie minimă, la păturile sociale defavorizate şi la cei cu statut ocupaţional scăzut. De obicei apare înaintea vârstei de 30 de ani, cel mai frecvent în adolescenţă, cu agregare familială.
Cauzele somatizarii
Etiologia somatizării este necunoscută, agregarea familială sugerând existenţa unor factori genetici sau de mediu. Exemplul parental şi normele culturale şi etice îi pot învăţa pe copii să somatizeze. Mulţi pacienţi provin din familii instabile şi au fost abuzaţi fizic. Conform cu unele studii somatizarea ar avea o bază neurofiziologică. Pacienţii care somatizează se presupune că ar avea deficite atenţionale şi deficite cognitive care duc la o percepţie şi evaluare eronată a input-ului somatosenzorial: incapacitatea de a se adapta stimulilor repetaţi, gruparea constructelor cognitive pe baza impresiilor, distragere atenţională crescută şi asociaţii parţiale şi circumstanţiale.
Simptomele somatizarii
Pacienţii cu tulburare de somatizare au o multitudine de simptome somatice şi un istoric medical lung şi complicat. Cele mai frecvente simptome sunt: greţuri, vărsături, dificultăţi de înghiţire, dureri în braţe şi picioare, senzaţia de lipsă de aer, amnezie, complicaţii în sarcină şi menstruaţie, convingerea că a fost bolnav toată viaţa.
Cel mai adesea aceste simptome sunt însoţite de distres psihologic, probleme interpersonale, anxietate, depresie, ameninţări de suicid (dar cu suicid foarte rar); tulburare de personalitate de tip antisoacial, abuz de alcool şi abuz de droguri. Pacienţii îşi descriu simptomele în manieră foarte dramatică, emoţională, exagerată, fără a face distincţia între simptomele actuale şi istoricul bolii, adesea exhibiţionişti şi seducători, dependenţi, centraţi pe sine, dornici de admiraţie şi laudă şi manipulativi.
T
Tulburarea de somatizare
acum 15 ani
Trasaturile principale ale acesteia constau in prezenta unor simptome somatice multiple, recurente si frecvent schimbatoare, care au persistat multi ani inainte ca pacientul sa se prezinte la psihiatru. multi pacienti au o istorie de lungi peregrinari prin serviciile medicale primare si de specialitate, in timpul carora au fost efectuate multe investigatii, cu rezultate negative sau operatii infructuoase. Simptomele se pot referi la orice parte a corpului, dar senzatiile gastro-intestinale (durere, eructatie, regurgitari, vome, greata, etc.) si senzatii cutanate anormale (mancarime, arsuri, furnicaturi, amorseli, dureri, etc.) sunt printre cele mai comune. Acuzele sexuale si menstruale sunt deasemenea comune.
Depresia marcata si anxietatea sunt frecvent prezente si pot justifica un tratament specific.
Evolutia tulburarii este cronica si oscilanta, fiind adesea asociata cu perturbarea de lunga durata a comportamentului social, interpersonal si familial. Tulburarea este cu mult mai obisnuita la femei, si incepe de obicei in viata adulta precoce.
Prin frecventele administrari de medicatie, apare deseori dependenaa sau abuzul de medicatie (de obicei, sedative si analgezicE).
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Un diagnostic cert necesita urmatoarele:
(A). Cel putin 2 ani de simptome somatice variabile si multiple pentru care nu s-au gasit explicatii somatice adecvate;
(B). Refuz persistent de a accepta sfatul sau asigurarea mai multor medici diferiti ca nu exista o explicatie somatica pentru simptome;
(C). Un anumit grad de afectare a functionarii sociale si familiale, ce sunt atribuite naturii simptomelor si comportamentului rezultant.
Include: tulburarea psihosomatica multipla; sindromul acuzelor multiple.
Diagnostic diferentiat:
Este esentiala diferentierea de urmatoarele tulburari:
- Tulburarile somatice: Pacientii cu tulburari de somatizare au aceleati sanse sa dezvolte tulburari somatice independente ca si oricare alte persoana de varsta lor, iar investigatiile ulterioare vor fi luate in considerare daca exista o schimbare in pregnanaa sau stabilitatea acuzelor somatice, sugerand o posibila boala somatica.
- Tulburarile afective (depresivE) si anxioase: Grade variate de depresie si anxietate insotesc de obicei tulburarile de somatizare, dar nu este necesar ca ele sa fie specificate separat decat daca sunt suficient de marcate si persistene pentru a justifica un diagnostic independent. Debutul simptomelor somatice multiple dupa varsta de 40 de ani poate fi o manifestare precoce a unei tulburari depresive primare.
- Tulburarea hipocondriaca: In tulburarea de somatizare accentul este pus pe simptome si efectele lor proprii, in vreme ce in tulburarea hipocondriaca atentia este directionata mai mult pe prezenta unui proces morbid progresiv si serios de substrat si consecinaele lui incapacitante. In tulburarea hipocondriaca pacientul tinde sa solicite investigatii pentru a determina sau confirma boala de substrat, in vreme ce pacientii cu tulburari de somatizare cer tratament pentru inlaturarea simptomelor. In tulburarile de somatizare exista de obicei un consum excesiv de medicamente, impreuna cu lungi perioade de necomplianas, in vreme ce pacientii cu tulburari hipocondriace se tem de medicamente si de efectele lor secundare, cerand asigurari prin frecvente vizite la diferiti medici.
- Tulburarile delirante (cum ar fi schizofrenia cu deliruri somatice si tulburari depresive cu deliruri hipocondriacE): Pentru tulburarile delirante sunt mai tipice calitatile bizare ale convingerilor, impreuna cu un numar mai redus si o natura mai constanta a simptomelor somatice.
Patternuri simptomatice de mai scurta durata (sub 2 anI) si mai putin frapante sunt mai bine asimilate de tulburarea somatoforma nediferentiata (F45.1).
Depresia marcata si anxietatea sunt frecvent prezente si pot justifica un tratament specific.
Evolutia tulburarii este cronica si oscilanta, fiind adesea asociata cu perturbarea de lunga durata a comportamentului social, interpersonal si familial. Tulburarea este cu mult mai obisnuita la femei, si incepe de obicei in viata adulta precoce.
Prin frecventele administrari de medicatie, apare deseori dependenaa sau abuzul de medicatie (de obicei, sedative si analgezicE).
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Un diagnostic cert necesita urmatoarele:
(A). Cel putin 2 ani de simptome somatice variabile si multiple pentru care nu s-au gasit explicatii somatice adecvate;
(B). Refuz persistent de a accepta sfatul sau asigurarea mai multor medici diferiti ca nu exista o explicatie somatica pentru simptome;
(C). Un anumit grad de afectare a functionarii sociale si familiale, ce sunt atribuite naturii simptomelor si comportamentului rezultant.
Include: tulburarea psihosomatica multipla; sindromul acuzelor multiple.
Diagnostic diferentiat:
Este esentiala diferentierea de urmatoarele tulburari:
- Tulburarile somatice: Pacientii cu tulburari de somatizare au aceleati sanse sa dezvolte tulburari somatice independente ca si oricare alte persoana de varsta lor, iar investigatiile ulterioare vor fi luate in considerare daca exista o schimbare in pregnanaa sau stabilitatea acuzelor somatice, sugerand o posibila boala somatica.
- Tulburarile afective (depresivE) si anxioase: Grade variate de depresie si anxietate insotesc de obicei tulburarile de somatizare, dar nu este necesar ca ele sa fie specificate separat decat daca sunt suficient de marcate si persistene pentru a justifica un diagnostic independent. Debutul simptomelor somatice multiple dupa varsta de 40 de ani poate fi o manifestare precoce a unei tulburari depresive primare.
- Tulburarea hipocondriaca: In tulburarea de somatizare accentul este pus pe simptome si efectele lor proprii, in vreme ce in tulburarea hipocondriaca atentia este directionata mai mult pe prezenta unui proces morbid progresiv si serios de substrat si consecinaele lui incapacitante. In tulburarea hipocondriaca pacientul tinde sa solicite investigatii pentru a determina sau confirma boala de substrat, in vreme ce pacientii cu tulburari de somatizare cer tratament pentru inlaturarea simptomelor. In tulburarile de somatizare exista de obicei un consum excesiv de medicamente, impreuna cu lungi perioade de necomplianas, in vreme ce pacientii cu tulburari hipocondriace se tem de medicamente si de efectele lor secundare, cerand asigurari prin frecvente vizite la diferiti medici.
- Tulburarile delirante (cum ar fi schizofrenia cu deliruri somatice si tulburari depresive cu deliruri hipocondriacE): Pentru tulburarile delirante sunt mai tipice calitatile bizare ale convingerilor, impreuna cu un numar mai redus si o natura mai constanta a simptomelor somatice.
Patternuri simptomatice de mai scurta durata (sub 2 anI) si mai putin frapante sunt mai bine asimilate de tulburarea somatoforma nediferentiata (F45.1).
B
boala psihosomatica
acum 15 ani
Boala caracterizata prin transformarea (numita conversie) unei dereglari psihologice intr-o dereglare somatica (organica). Bolile psihosomatice pot afecta toate aparatele organismului: sistemul digestiv (ulcer, colita), endocrin (hipertiroidie, diabet), genito-urinar (impotenta, enurezie), cardiovascular (infarct al miocardului), respirator (astm, tuberculoza pulmonara), pielea (eczema) etc. Tratamentul unei boli psihosomatice trece mai intai prin cel al tulburarii fizice. In continuare, este necesara uneori o psihoterapie.
Raspunde la intrebare
Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihiatrie , .
Dr. Dumitrescu Mihaela Ruxandra
Centrul Medical Veridia - Bucuresti
Dr. Borcan Tomita Alexandru
Sfanta Maria - Ion Mihalache - Bucuresti
Dr. Toma Giorgiana
Centrul Medical Bellanima - Bucuresti
Dr. Florescu Corina Ioana
Sfanta Maria - Clinica Ghencea Medical Center - Bucuresti
Dr. Neculcea Mihai Daniel
Clinica Somnolog - Bucuresti
Dr. Rahovean Denisa
Clinica Aproape - Bucuresti
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.
Logheaza-te sau inregistreaza-te ca sa comunici cu medicii si pacientii din comunitate.
Ai si tu o intrebare?
Comunitatea Sfatul Medicului e pregatita sa raspunda, gratuit.
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter