Pierderea unui copil

Membru anonim · acum 14 ani

Buna ziua ,acum 4 ani am nascut o fetita de 4 kg dar care a decedat la 3 saptamani,am trecut prin cea mai urata si dureroasa experienta a vietii mele ,dupa primul control medicul mi-a spus ca am un fel de bacterie pe uter care s-ar putea sa dauneze fatului,am fost plimbata din spital in spital pana am ajuns la clinica de chirurgiesi transplant din T-,ciMures,fetita mea a suferit de transpozitie de vase mari la inima imi doresc foarte mult un copil dar imi este foarte teama de a-l avea,nici nu ma mai imaginez trecand inca o data prin ce am trecut,nu am vb niciodata cu un psiholog pentru ca familia s iprietenii mi-au fost aproape,insa filmul se deruleaza in fiecare zi in mintea mea toti cred ca eu am depasit situatia dar ma prefac si ma uit aproape in fiecare zi la cd-ul cu ea,am o invidie foarte mare atunci cand pe strada sau in parc vad femei care isi plimba copii si nu stiu cum sa trec peste asta

Raspunde

−50%până la

Aplicația Sfatul Medicului

Prima ta întrebare, mai ieftin în aplicație

Descarcă aplicația și pune prima întrebare cu până la −50% reducere.

Scanează pentru a descărca aplicația SfatulMedicului

Scanează cu telefonul

Raspunsuri (5)

Psih. Roxana Olaru

Medic · acum 14 ani

Medic verificat

Buna ziua,

Imi pare rau ca ati trecut printr-o experienta atat de dureroasa. Aveti dreptate, intr-o trauma atat dureroasa este necesar sa apelati la serviciile unui psiholog care are este specializare in psihoterapie si care lucreaza si pe trauma. Este foarte important sa va acceptati durerea si sa nu o ascundeti. In momentul in care nu o lasati sa se exprime ea devine mai puternica si tinde sa va consume din interior. In cadrul psihoterapiei veti putea sa o lasati la suprafata intr-un mediu sigur si nu veti fi judecata sau sa vi sa spuna ca trebuie sa treceti peste.

Lucrez de mai bine de 5 ani cu mamici care au pierdut sarcini sau bebelusi si va pot spune ca durerea nu dispare 100%, ci mai degraba lasa loc iubirii pe care o simteau pentru copilasul lor si astfel si-o pot exprima in timp. Dar cand spui ca "nu trebuie sa mai sufar" atunci iti interzici si iubirea pentru acel copilas.

Va recomand sa mergeti la psihoterapeut. Nu lasati durerea sa se transforme in teama si astfel sa nu mai aveti niciodata copii.

Util · 0 Raspunde

wise_g1rl

acum 14 ani

va multumesc pentru raspuns ,insa nu am curajul sa spun cuiva tot ce ma apasa ,pentru ca totul s-a sfarstit pentru in mine in momentul in care doctorul m-a lasat pe mine sa decid viata ei ,ori sa cedeze la aparate si sa nu mai sufere ,ori sa o iau acasa ca o leguma dar nu va mai fi om niciodata ,nu stiu daca am facut bine ,asa cum toti au fost de acord in special medicul care mi-a zis ca nu trebuie sa o llas sa sufere traind fara sa simta nimic si ca astfel imi distrug si eu viata ,doar ideea asta ma macina ,am sentimentul de culpabilitate ca am lasat-o sa moara ,iar ceea ce nu pot uita niciodata este ca in seara in care a murit pur si simplu am vazut o luminita venind spre geamul din camera de la spital ,apoi se facea tot mai mica in timp ce se indeparta ,a fost prima data cand mi s-a intamplat astfel de fenomene ,nu stiu daca am procedat bine

0 Raspunde

Psih. Roxana Olaru

Medic · acum 14 ani

Medic verificat

Adesea astfel de decizii sunt foarte greu de dus. Psihoterapeutii au o pregatire speciala sa ajute persoanele care trec prin evenimente puternic traumatizante cum este cel prin care ati trecut si dvs.
Spuneti ca va este greu sa vorbiti despre povara dvs, dar din cate reiese aici aveti mare nevoie.
Ascultati-va instinctul si mergeti inainte. Nu spun ca nu va va fi greu la inceput, dar in timp veti vedea ca se va schimba. Se va intampla asa daca vreti sa onorati viata si moartea propriului copil. A ramane blocata si a nu lasa ca viata sa curga e ca si cum nu ii acceptati destinul. Este destul de complicat sa va explic pe net complexitatea acestor fapte.
Alegerea va apartine si este pacat sa nu o faceti.

Util · 0 Raspunde

wise_g1rl

acum 14 ani

da ,pentru ca de aceea am si intrat pe acest forum , sa vorbesc cu persoane ca dvs care ma pot intelege ,pentru ca daca as spune cuiva experienta prin care am trecut probabil ar spune ''''da D_zeu sa o odihneasca '''' sau imi pare rau ''''nu vreau sa aud cuvintele astea ,pt ca nu pot nici acum dupa 4 ani sa ma resemnez ca am pierdut copilul pe care m l-am dorit din tot sufletul ,cred ca aveti dreptate ,am nevoie sa ma inteleg pe mine ,sa accept faptul ca nu sunt eu singura care a trecut prin astfel de traume ,nu vreau sa ma fiu nervoasa atunci cand pe strada vad o mama cu un copil ,nu vreau sa mai plang si cred ca as avea nevoie de ajutorul dvs

0 Raspunde

Psih. Roxana Olaru

Medic · acum 14 ani

Medic verificat

Daca doriti ma puteti contacta. Aveti mai jos datele de contact

Util · 0 Raspunde

Raspunde la intrebare

Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.

Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie, ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.

Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare, informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.

SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel. Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.