uretere

Infectiile urinare la copii - inalte si joase

Actualizat la data de: 11 Aprilie 2022

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Generalitati Infectia de tract urinar reprezinta o infectie la nivelul tractului urinar, care este format din toate organele care "contin" urina (ureterele, vezica urinara, uretra, rinichi). Cauze Cauzele infectiilor de tract urinar sunt: - diverse bacterii; - refluxul vezico-ureteral - ascensionarea urinii din vezica urinara in uretere, care nu este fiziologic normala; - blocajul urinii in tractul urinar (de exemplu o tumora la nivelul vezicii urinare); - sapunurile puternice sau spumele de baie pot irita uretra (sfincterul pe unde fluxul urinar paraseste vezica urinara) si pot determina infectii. Persoane cu risc pentru infectiile urinare - Incidenta este mai mare la fetite decat la baieti. - Baietii si copiii de varste mici, fac infectii urinare, atunci cand au o afectiune a tractului urinar. - Copiii care au o igiena precara au un risc mai mare de a face infectii ale tractului urinar. - Baietii necircumcisi au un risc mai mare de a face infectii decat cei cu... [continuare]

Infectiile tractului urinar la copil

Actualizat la data de: 10 Iunie 2022

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Generalitati Infectia tractului urinar este o infectie bacteriana a vezicii urinare, rinichilor, ureterelor sau uretrei, organe sau tuburi ce alcatuiesc tractul urinar. Cele mai multe ITU sunt infectii ale vezicii urinare (cistite) sau infectii ale rinichilor (pielonefrite). Sunt infectiile urinare grave? ITU la copil se vindeca, in mod obisnuit, rapid daca tratamentul se efectueaza la timp. Cea mai mare ingrijorare legata de ITU netratata la copil este deteriorarea si lezarea permanenta a rinichilor. Lezarea repetata poate duce la presiune mare a sangelui (hipertensiune) si la reducerea functiei rinichiului, inclusiv insuficienta renala. Sugarii si copii mici par a fi in mod special expusi riscului acestor complicatii. Deteriorarea permanenta a rinichiului poate face ca ITU sa se complice in scurt timp cu insuficienta renala acuta sau cu raspandirea infectiei (septicemie). Aceste complicatii sunt mult mai frecvente la prematuri, nou nascuti si copii mici care au... [continuare]

Tuberculoza genito-urinara

Actualizat la data de: 10 Ianuarie 2018

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Aparatul genito-urinar este una din cele mai frecvente localizari ale tuberculozei extrapulmonare (tuberculoza secundara). Tuberculoza cu aceasta localizare poate sa afecteze rinichii, ureterele, vezica uretrala, sau organele genitale. Evolutia bolii este trenanta, primele simptome aparand chiar si dupa 10-15 ani de la infectia primara (tuberculoza cu localizare pulmonara). In ciuda faptului ca este corelata cu infectia pulmonara, doar o patrime dintre pacienti stiu sa fi fost diagnosticati cu tuberculoza in antecedente, iar peste 50% din pacientii cu tuberculoza genito-urinara au aspecte radiografice pulmonare normale. Localizarea genito-urinara a tuberculozei apare la peste 15% din pacientii cu tuberculoza pulmonara, incidenta cazurilor fiind mai crescuta in tarile in curs de dezvoltare (inclusiv Romania). Anual, se estimeaza ca peste 10 milioane de indivizi se infecteaza cu Mycobacterium, si cam 3 milioane mor ca urmare a complicatiilor acestei infectii. ... [continuare]

Terminologie in domeniul oncologiei

Actualizat la data de: 03 Septembrie 2009

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Pentru o mai buna intelegere a termenilor utilizati in domeniul oncologiei, si a sensului lor, in textul ce urmeaza ii vom explica pe cei mai uzuali dintre acestia. Multi dintre termenii utilizati actual pentru definirea anumitor forme de cancer sunt neclari pentru majoritatea oamenilor, termeni cum ar fi: carcinom, adenocarcinom, sarcom etc. Cunoasterea acestor termeni si a diferentelor intre diferitele tipuri de cancer pe care le reprezinta este de maxima importanta. Sarcomul este un tip de cancer cu punct de plecare din tesutul conjunctiv, cartilaginos, osos sau muscular. Carcinomul are punct de plecare din celulele epiteliale iar adenocarcinomul se refera la carcinoamele cu originea in celulele glandulare. Abces Reprezinta o cavitate inchisa incapsulata cu continut purulent. In general este usor de diagnosticat clinic, aceasta formatiune fiind dureroasa si cu semne de inflamatie (caldura locala, roseata, si exprimare in relief). Unele abcese cronice pot fi... [continuare]

Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)

Actualizat la data de: 01 Octombrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma, sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognosticul bolilor. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinei. Uroscopistii aveau si ajutoare, "curieri de urina" care transportau urina de la bolnavi in "laboratorul" uroscopistilor. Urina este produsa de rinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale etc.). Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala, reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina finala care se... [continuare]

Remedii naturiste pentru probleme urinare

Actualizat la data de: 18 Septembrie 2025

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Rinichii, ureterele, vezica urinara, muschii sfincterului si uretra sunt parti ale sistemului urinar, care actioneaza impreuna pentru a produce, depozita si transporta urina dintr-un organism. Functionarea necorespunzatoare a sistemului urinar din cauza unor infectii, a inaintarii in varsta, a diverse boli sau ca urmare a unor leziuni, poate avea drept rezultat boli ale aparatului urinar, care pot varia de la infectii ale tractului urinar, incontinenta urinara, prostatita, insuficienta renala, cistita si hiperplazie de prostata. Tratamentul problemelor urinare depinde de conditiile care stau la baza acestora. Inainte de utilizarea oricarei terapii, chiar si pe baza de plante, pentru tratarea si gestionarea tulburarilor urinare este important sa se consulte medicul. Terapii naturiste Merisor Sucurile si suplimentele dietetice produse din [continuare]

Infectia tractului urinar la tineri si adulti

Actualizat la data de: 23 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Infectia tractului urinar (ITU) este o infectie bacteriana care afecteaza vezica urinara, rinichii, ureterele sau uretra. Aceste organe si tuburi alcatuiesc tractul urinar. Cele mai multe ITU sunt infectii fie ale vezicii urinare fie ale rinichiului. La adultul sanatos ITU sunt rareori severe. Cu toate acestea, ITU pot determina lezarea rinichiului punand chiar viata in pericol daca nu sunt tratate prompt, in special la persoanele care asociaza si alti factori ce predispun la complicatii. In mod obisnuit cauzele infectiilor urinare sunt reprezentate de bacteriile ce patrund in uretra si ascensionarea acestora in tractul urinar. Bacteriile de la nivelul intestinului gros, prezente in fecale reprezinta cea mai comuna sursa de infectie a tractului urinar. Una dintre cele mai probabile cauze a ITU la femeie e reprezentata de raportul sexual care favorizeaza introducerea bacteriilor in uretra. Atat femeile cat si barbatii pot face ITU daca intarzie sa urineze.... [continuare]

Litiaza renala

Actualizat la data de: 23 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Litiaza renala (calculii renali sau nefrolitiaza) reprezinta bucati de minerale care sunt localizate la nivelul rinichiului. Acestea pot ramane la nivel renal sau pot fi eliminate din organism pe calea tractului urinar (tubii care conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti uretere si cel care face legatura vezicii urinare cu exteriorul – uretra). Drumul calculilor (denumiti popular pietre la rinichi) poate fi asimptomatic sau poate produce o durere intensa sau alte simptome (asa numita colica renala). In mod normal, litiaza renala nu produce leziuni cronice (pe termen lung) ale tractului urinar. Aproximativ jumatate din cei cu cel putin un calcul renal vor dezvolta noi calculi in urmatorii 5 ani daca nu este urmat nici un tratament. Cauze Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se formeaza. Cei mai... [continuare]

Totalitate a organelor care elaboreaza urina si o evacueaza in afara corpului. Aparatul urinar prezinta diferente anatomice la barbat si la femeie. Structura - Aparatul urinar este format din doua parti. - Aparatul urinar inalt este situat in abdomen, in spatele cavitatii peritoneale si a continutului sau. El cuprinde cei doi rinichi, situati in fiecare din cele doua fose lombare, de o parte si de alta a coloanei vertebrale - parenchimul (tesutul functional) renal elaboreaza urina, care este apoi filtrata in calice; acestea, in numar de 3 in medie pentru fiecare rinichi, se unesc pentru a forma bazinetul, care colecteaza urina si cele doua uretere, care vin fiecare in continuarea bazinetelor; aceste conducturi, de aproximativ 25 centimetri lungime, leaga fiecare rinichi de vezica si permit scurgerea urinei spre vezica. - Aparatul urinar jos cuprinde vezica, organ cavitar, sferic, al carui perete este muscular; ea strange urina care vine prin uretere, atunci cand este plina, o... [continuare]

Transfer al unuia dintre rinichii subiectului donator la un bolnav primitor ai carui rinichi nu mai functioneaza. grefa de rinichi nu se practica decat la subiectii atinsi de o insuficienta renala grava. Este grefat un singur rinichi, care va fi de ajuns pentru asigurarea functiei renale pentru intregul organism. donatorul, de cele mai multe ori o persoana decedata, trebuie sa fie apropiat genetic de primitor. Rinichiul grefat este plasat in fosa iliaca, iar vasele sale sunt puse cap la cap cu vasele iliace ale bolnavului, uretera care iese din rinichiul grefat fiind imbinata la vezica bolnavului sau la una din ureterele sale. Dupa transplantare, se prescrie subiectului un tratament imunosupresor cu scopul de a evita respingerea grefonului. Prognostic - grefa renala este incununata de succes in mai mult de 80% dintre cazuri, rezultatele fiind inca si mai bune daca donatorul are o buna compatibilitate titulara (grupul hla) cu primitorul. In caz de rejectie, pacientul trebuie... [continuare]

Explorarea vizuala a unei cavitati, naturale sau nu, prin intermediul unui tub optic dotat cu un sistem de iluminare numit endoscop. Numeroase organe pot beneficia de un studiu endoscopic: esofagul, colonul, rectul, traheea, bronhiile, stomacul, caile biliare, caile aeriene superioare, uretra, vezica, ureterele, cavitatea peritoneala, uterul, articulatiile mari etc. Endoscopia, termen generic, acopera diferite explorari, fiecare dintre ele avand o destinatie precisa: bronhoscopia (explorarea bronhiilor), colonoscopia (explorarea colonului), laparoscopia (explorarea cavitatii abdominale), artroscopia (explorarea unei articulatii) etc. O endoscopie este practicata de obicei sub anestezie locala, uneori sub anestezie generala. Ea poate fi realizata in scopuri de diagnostic sau operatorii. - Endoscopia diagnostica permite sa te apropii de organul bolnav, sa il examinezi, sa-i faci biopsia. - Endoscopia operatorie permite sa se efectuaze interventii complexe, fara deschiderea... [continuare]

malformatie congenitala masculina constant din prezenta, in uretra, a doua pliuri mucoase care impiedica urina continuta in vezica sa se evacueze in mod normal. Valva uretrala este malformatia obstructiva a aparatului urinar jos (vezica, uretra) care se observa de cele mai multe ori la baieti. simptome si semne - O valva uretrala este o malformatie grava, insotita uneori si de alte malformatii congenitale (duplicitate renala, megaureter). Ea se traduce printr-o dilatatie a vezicii si a aparatului urinar inalt (rinichi, uretere) care poate avea drept consecinta, in cazul in care valva impiedica complet scurgerea urinei, o insuficienta renala prin distrugerea ambilor rinichi. Daca obstructia este moderata, valva uretrala se manifesta printr-un jet mictional anormal de firav, prin pierderi nocturne de urina si prin infectii urinare repetate. tratament si complicatii - tratamentul consta, intr-un prim timp, in drenarea vezicii punand, sub anestezie generala, o sonda uretrala... [continuare]

Este o boala caracterizata prin prezenta calculilor intr-un organ sau in canalul sau excretor. litiaza atinge mai ales vezicula sau caile biliare, rinichiul, caile urinare. litiaza biliara - calculii se formeaza in vezicula biliara si pot migra in caile excretorii biliare. Una din cauze o reprezinta ereditatea, varsta inaintata, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, unele medicamente. Femeile sufera mult mai des de litiaza biliara decat barbatii. Cele mai multe litiaze biliare nu provoaca nici un simptom. Uneori ele dau dureri sub coaste in partea din dreapta sus a abdomenului. O litiaza biliara este descoperita adesea in cursul unui examen de rutina. Diagnosticul se pune pe baza ecografiei. Fara simptome, litiaza veziculei nu trebuie sa fie tratata deoarece tratamentele au efecte nedorite si nu si-au dovedit importanta. Dar calculii veziculei pot fi sursa unor complicatii ca o colecistita acuta, o colica hepatica, o angiocolita. In caz de durere si de colecistita,... [continuare]

Conduct care permite urinei sa se scurga din bazinetul renal in vezica. Structura - ureterele, in numar de doua, sunt dispuse vertical de o parte si de alta a coloanei vertebrale. Fiecare uretera masoara aproximativ 1 centimetru in diametru si 25-30 centimetri in lungime. Ele pornesc din abdomen si se termina in micul bazin. Unele persoane se nasc cu o duplicitate ureterala (prezenta unei duble uretere pentru un singur rinichi); aceasta malformatie nu are nici o consecinta functionala. [continuare]

hidronefroza insotita si de dilatarea ureterelor. [continuare]

Ablatie chirurgicala a prostatei, a veziculelor seminale si a ampulelor deferentiale. Principala indicatie a prostatectomiei este cancerul de prostata atunci cand el n-a invadat inca tesuturile invecinate si cand a afectat un subiect tanar. Desfasurare - prostatectomia este practicata sub anestezie generala. Ea necesita intre 10 si 15 zile de spitalizare. Dupa ce s-a indepartat prostata, chirurgul pune cap la cap uretra si vezica astfel incat sa permita mictiuni normale. In caz de prostatocistectomie, urina este fie derivata spre peretele abdominal, prin anastomoza celor doua uretere cu un segment de intestin, a carui extremitate este imbinata la nivelul pielii, fie este emisa pe cale naturala multumita confectionarii unei neovezici plecand de la un segment de intestin. Complicatii - Principalele complicatii ale prostatectomiei sunt: - impotenta sexuala, care survine la 50 pana la 70% dintre cazuri; - incontinenta urinara, care survine la 1 pana la 5% dintre cazuri; -... [continuare]

Reducere a capacitatii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sangelui, de a controla echilibrul corpului in apa si saruri si de a regulariza presiunea sangvina. Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din afectiunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numarului de nefroni, aceste unitati functionale al caror element principal este glomerulul, mica sfera in care se efectueaza filtrarea sangelui si unde se elaboreaza urina primara. insuficienta renala cronica - In aceasta insuficienta renala, atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei de gravitate este totusi variabil. Cauzele sunt multiple: aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii: - bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu (diabet); - bolile cailor excretorii (calice, bazinet, uretera, vezica), congenitale... [continuare]

Ablatie chirurgicala a prostatei, a veziculelor seminale si a ampulelor deferentiale. Principala indicatie a prostatectomiei este cancerul de prostata atunci cand el n-a invadat inca tesuturile invecinate si cand a afectat un subiect tanar. Desfasurare - prostatectomia este practicata sub anestezie generala. Ea necesita intre 10 si 15 zile de spitalizare. Dupa ce s-a indepartat prostata, chirurgul pune cap la cap uretra si vezica astfel incat sa permita mictiuni normale. In caz de prostatocistectomie, urina este fie derivata spre peretele abdominal, prin anastomoza celor doua uretere cu un segment de intestin, a carui extremitate este imbinata la nivelul pielii, fie este emisa pe cale naturala multumita confectionarii unei neovezici plecand de la un segment de intestin. Complicatii - Principalele complicatii ale prostatectomiei sunt: - impotenta sexuala, care survine la 50 pana la 70% dintre cazuri; - incontinenta urinara, care survine la 1 pana la 5% dintre cazuri; -... [continuare]

Rezervor natural de forma sferica in care urina se acumuleaza intre mictiuni. Structura - Vezica face parte, impreuna cu uretra, din aparatul urinar jos. Ea este situata in micul bazin, sub peritoneu, in fata uterului la femeie si a rectului la barbat. Imbinarea ureterovezicala (imbinarea ureterelor cu vezica) este dotata cu un dispozitiv antireflux, un fel de valva care impiedica urina din vezica sa refuleze spre uretere. Colul vezical, partea cea mai joasa a vezicii, se deschide in uretra; el este inconjurat de un sfincter care permite deschiderea si inchiderea sa, respectiv la inceputul si la sfarsitul mictiunii; la barbat rolul acestui sfincter il joaca prostata. Fiziologie - Mictiunea se desfasoara in mai multe faze care se supun unui control neurologic reflex. In cursul fazei de umplere vezicala, urina elaborata de catre rinichi este evacuata in vezica prin uretere. Presiunea intravezicala ramane joasa, muschiul vezical intinzandu-se. Colul vezical si sfincterul... [continuare]

Tehnica chirurgicala care consta in punerea cap la cap a doua organe cavitare (de exemplu, stomacul si intestinul subtire) sau a unui organ cavitar (colon, ureter) cu pielea. In acest ultim caz, termenul de stomie desemneaza atunci prin extensie si rezultatul interventiei, adica orificiul de curgere a materiilor fecale sau a urinei. Diferite tipuri de stomie - Stomia consta de cele mai multe ori in deschiderea unui segment de intestin la nivelul pielii: atunci se vorbeste de ileostomie daca este vorba de ileon (ultima parte a intestinului subtire) sau de colostomie daca este vorba despre colon. Aceasta ultima interventie se poate practica pe oricare segment al colonului: care se numeste cecostomie atunci cand cecumul este imbinat cu pielea, colostomie transversa atunci cand este vorba despre colonul transvers si colostomie stanga daca este vorba de colonul stang sau de colonul descendent. O colostomie poate, de asemenea, sa priveasca ureterele, dupa ablatia vezicii, o derivatie a... [continuare]

Transfer al unuia dintre rinichii subiectului donator la un bolnav primitor ai carui rinichi nu mai functioneaza. grefa de rinichi nu se practica decat la subiectii atinsi de o insuficienta renala grava. Este grefat un singur rinichi, care va fi de ajuns pentru asigurarea functiei renale pentru intregul organism. donatorul, de cele mai multe ori o persoana decedata, trebuie sa fie apropiat genetic de primitor. Rinichiul grefat este plasat in fosa iliaca, iar vasele sale sunt puse cap la cap cu vasele iliace ale bolnavului, uretera care iese din rinichiul grefat fiind imbinata la vezica bolnavului sau la una din ureterele sale. Dupa transplantare, se prescrie subiectului un tratament imunosupresor cu scopul de a evita respingerea grefonului. Prognostic - grefa renala este incununata de succes in mai mult de 80% dintre cazuri, rezultatele fiind inca si mai bune daca donatorul are o buna compatibilitate titulara (grupul hla) cu primitorul. In caz de rejectie, pacientul trebuie... [continuare]

Orice boala care afecteaza aparatul urinar (bazinete, uretere, vezica si uretra). [continuare]

boala caracterizata printr-o atingere a tesutului renal interstitial (tesutul de sustinere a nefronilor). Nefritele provocate de atingerea tesutului inter stitial pe cale urinara - Denumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta sau pielonefrite, ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii (calice, bazinete, uretere, vezica, uretra). Pielonefritele acute afecteaza, in majoritatea cazurilor decat un singur rinichi. De origine bacteriana (provocate, de exemplu de o colibaciloza), ele se traduc prin dureri lombare vii, insotite de febra si de frisoane. tratamentul lor se bazeaza pe administrarea de antibiotice. Pielonefritele cronice pot afecta un singur rinichi sau ambii. Ele sunt consecinta unor infectii urinare recidivante provocate, in general, de anomaliile congenitale sau doban dite ale cailor excretorii, care favorizeaza sau stanjenesc scurgerea urinei. Daca pielonefrita nu afecteaza decat un singur rinichi, ea nu are consecinte asupra... [continuare]

Scopul UPR -ului este acela de a studia caile de evacuare a urinei, plecand de la rinichi pana in vezica, atunci cand urografia intravenoasa nu permite observarea lor directa sau cand este imposibil de realizat. Ea permite diagnosticarea originii unor tulburari urinare (hematurie, calculi). La barbat UPR-ul se practica sub anestezie generala, fiind necesara o spitalizare de 24 de ore. La femeie, nu este necesara anestezia. Examenul este precedat de o cistoscopie cu scopul de a recupera orificiile de imbinare a ureterelor in vezica. Apoi medicul introduce un cateter fin in uretra, spoi in vezica si in final in una din cele doua uretere. Injectatrea treptata a produsului de contrast iodat face ca acesta sa urce in contracurent. Sunt realizate diverse clisee pe masura ce uretera si bazinetul devin vizibile, apoi practicianul procedeaza in acelasi mod si pentru cealalta uretera. Examenul dureaza aproximativ 30 minute. Riscul esential al UPR-ului este infectia. Sinonim : pielonefrita... [continuare]

Scopul UPR -ului este acela de a studia caile de evacuare a urinei, plecand de la rinichi pana in vezica, atunci cand urografia intravenoasa nu permite observarea lor directa sau cand este imposibil de realizat. Ea permite diagnosticarea originii unor tulburari urinare (hematurie, calculi). La barbat UPR-ul se practica sub anestezie generala, fiind necesara o spitalizare de 24 de ore. La femeie, nu este necesara anestezia. Examenul este precedat de o cistoscopie cu scopul de a recupera orificiile de imbinare a ureterelor in vezica. Apoi medicul introduce un cateter fin in uretra, spoi in vezica si in final in una din cele doua uretere. Injectatrea treptata a produsului de contrast iodat face ca acesta sa urce in contracurent. Sunt realizate diverse clisee pe masura ce uretera si bazinetul devin vizibile, apoi practicianul procedeaza in acelasi mod si pentru cealalta uretera. Examenul dureaza aproximativ 30 minute. Riscul esential al UPR-ului este infectia. Sinonim:... [continuare]

Compozitie Fiole continand bromura de N-butilscopolamina 0,02 g. Metamizol sodic (noraminofenazona) 2,50 g/ 5 ml. Actiune terapeutica cobutil-compus reuneste doua substante cu activitate farmacologica deosebita - un antispastic, anticolinergic si un analgezic central de tip pirazolonic. Componenta antispastica a preparatului actioneaza asupra ganglionilor intramurali ai organelor cavitare care au inervatie parasimpatica; prin acest mecanism este diminuata hiperexcitabilitatea musculaturii tubului digestiv si a tractului uro-genital. Scaderea tonusului si a frecventei undelor peristaltice ale stomacului si intestinului este deosebit de pregnanta in prezenta unei stari spastice a acestora. Scobutilul-compus relaxeaza musculatura ureterelor si a vezicii urinare. Mecanismul de actiune particular face ca preparatul sa fie lipsit de efectele secundare de tip atropinic asupra acomodatiei, a secretiei salivare si a circulatiei sanguine. Cea de-a doua componenta a Scobutilului-compus... [continuare]

Compozitie 1 supozitor contine 1 g de algocalmin si 0,01 g de scobutil. Actiune terapeutica Scobutil compus reuneste doua substante cu activitate farmaceutica deosebita - un antispastic anticolinergic si un analgezic central de tip pirazolonic. Componenta antispastica a preparatului actioneaza asupra ganglionilor intramurali ai organelor cavitare care au inervatie parasimpatica; prin acest mecanism este diminuata hiperexcitabilitatea musculaturii tubului digestiv si a tractului urogenital. Scaderea tonusului si a frecventei undelor peristaltice ale stomacului si intestinului este deosebit de pregnanta in prezenta unei stari spastice a acestora. Scobutilul relaxeaza musculatura ureterelor si a vezicii urinare. Mecanismul de actiune particular al Scobutilului face ca preparatul sa fie lipsit de efectele secundare de tip atropinic asupra acomodatiei, a secretiei salivare si a circulatiei sanguine. Cea de a doua componenta a Scobutilului compus, caracterizata printr-o toleranta... [continuare]

Compozitie Standacillin 125 mg/5 ml granulat pentru suspensie orala: 5 ml (o lingurita de masura) de suspensie gata de folosire contin: 125 mg trihidrat de ampicilina, 25 mg benzonat de sodiu, 5 mg zaharina sodica, aprox. 1,3 g de zaharoza. Standacillin 250 mg/5 ml granulat pentru suspensie orala: 5 ml (o lingurita de masura) de suspensie gata de folosire contin: 250 trihidrat de ampicilina, 25 mg benzonat de sodiu, 5 mg zaharina sodica, aprox. 2,1 g de zaharoza. Standacillin 250 mg capsule: o capsula contine: 250 mg de trihidrat de ampicilina. Standacillin 500 mg capsule: o capsula contine: 500 mg de trihidrat de ampicilina. Standacillin 0,25 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 250 mg. Standacillin 0,5 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 500 mg. Standacillin 1 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 1000 mg. Standacillin 2 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 2000 mg. Actiune terapeutica Ampicilina este un antibiotic bactericid cu spectru... [continuare]

Compozitie Fiecare comprimat contine 5 mg bromura de distigmina. Fiecare fiola de 1 ml contine 0,5 mg distigmina bromida in ser fiziologic. Actiune terapeutica Ubretid este un inhibitor al colinesterazei. Acetilcolina serveste ca substanta de transport pentru transmiterea influxului nervos la organul tinta pentru aproape toti nervii parasimpatici, cativa nervi simpatici (ex. nervi autonomi ai glandelor sudoripare) ca si pentru nervii senzitivomotori ai musculaturii scheletale. Imediat dupa eliberarea acesteia la nivelul terminatiilor nervoase, acetilcolina este descompusa de colinesteraza specifica (acetilcolinesteraza) si astfel inactivata. Ubretid creste eficacitatea acetilcolinei prin formarea de complexe reversibile cu colinesteraza. Astfel se obtin o crestere a tonicitatii si a peristalticii tractului gastro-intestinal, o crestere a tonicitatii vezicii urinare, a sfincterelor si a muschilor striati. Farmacocinetica: ca si alti inhibitori ai colinesterazei, Ubretid... [continuare]