tesut glandular
Pancreatita cronica (inflamatia cronica a pancreasului)
Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala
Generalitati Pancreatita cronica este afectiunea inflamatorie persistenta a pancreasului ce se defineste prin modificarea tesutului glandular a pancreasului si cicatrizarea (fibroza) acestuia, determinand de alterarea secretiei enzimelor pancreatice si a hormonilor. In consecinta pacientii cu pancreatita cronica vor avea perturbari in digestia alimentelor, malabsorbtie si diabet. Pancreatita cronica nu este o afectiune frecventa, insa in ultimii 20 de ani s-a constat o crestere usoara a numarului de cazuri mai ales in tarile unde este crescut consumul de alcool. Spre exemplu, in Europa de Vest, incidenta pancreatitei cronice este intre 4 si 10-12 cazuri la 10.000 locuitori/an. Cauze Modificarea cea mai frecventa in pancreatita cronica este calcificarea, cel mai frecvent cauzata de consumul de alcool. Cauzele cele mai frecvente de calcificari cronice pancreatice sunt consecinta consumului de alcool, acesta fiind implicat intr-un procent de 70-90%. De asemenea, un rol... [continuare]
Pancreatita cronica si terapia enzimatica
Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala
Generalitati Pancreatita cronica este o afectiune a pancreasului, caracterizata prin fibroza si modificarea tesutului glandular al acestuia, ceea ce duce la dereglarea secretiei de enzime digestive si a anumitor hormoni. Boala are o incidenta de 3,5-4 cazuri la 100.000 de locuitori si este de trei ori mai intalnita la barbatii cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani, decat la femei. La adulti, principala cauza care determina afectiunea este consumul abuziv de alcool, dar nu este o regula. Nu intotdeauna cauzele bolii sunt cunoscute, de aceea pancreatita cronica face parte din categoria bolilor idiopatice. Semne care ar trebui sa va puna in garda Pancreatita cronica este o boala care se instaleaza pe parcursul mai multor ani, la fel si simptomele bolii. Durerea abdominala care revine constant este primul semn care ar trebui sa va ingrijoreze [continuare]
Boala fibrochistica mamara
Dr. Pop-Began Ioan Nicolae Doru
Medic rezident Medicina de Urgenta
Generalitati Desi pana nu cu mult timp in urma se utiliza termenul de "boala fibrochistica mamara", in prezent, pentru a desemna modificarile survenite la nivelul sanilor, se folosesc exprimarile "sani fibrochistici", sau "modificari fibrochistice ale sanilor", tocmai pentru a sublinia faptul ca transformarile ce au loc la nivelul glandelor mamare nu constituie o maladie. Aceste modificari, in anumite limite, sunt considerate normale. Cel mai frecvent, aceste modificari apar la femeile cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani. La menopauza survine foarte rar si doar daca pacientelor li s-au administrat estrogen si progesteron, ca hormoni de substitutie. Sanii fibrochistici sunt caracterizati de prezenta tesutului vascos, a chisturilor sau nodulilor, iar textura acestora este anormala. Nu este un fapt neobisnuit ca o femeie sa aiba sani fibrochistici. Peste jumatate dintre femei prezinta modificari fibrochistice ale sanilor la un moment dat in viata lor. Chiar daca... [continuare]
Operatia de reducere a sanilor motivatie, riscuri si rezultate posibile
Dr. Ruxandra Iliescu
Medic rezident - Chirurgie plastica, estetica si microchirurgie reconstructiva
Generalitati Operatia de reducere a sanilor, cunoscuta si sub numele de mamoplastie de reductie, este o procedura chirurgicala utilizata pentru indepartarea excesului de grasime, tesut glandular si piele de la nivelul sanilor. Interventia este solicitata pentru ameliorarea problemelor posturale si obtinerea unei marimi a bustului proportionala cu restul trupului. Astfel, operatia de reducere a sanilor contribuie la imbunatatirea stimei de sine si a capacitatii de a participa la activitati fizice. Medicul chirurg plastician este singurul in masura sa efectueze aceasta interventie chirurgicala, care presupune si o serie de riscuri si complicatii. Pe langa rolul de a reducere volumetric sanul, imbunatateste si forma si permite repozitionarea complexului areolo-mamelonar. Motivele apelarii la mamoplastia reductiva Mamoplastia reductiva este o solutie la care apeleaza in general femeile cu sani de dimensiuni mari, care vor sa corecteze probleme precum: - sanii lasati, cu tesut... [continuare]
Tesut glandular
Tesutul care are aspectul, structura sau functia unei glande; glandulos. [continuare]
Generalitati Glandele mamare (sanii) sunt alcatuite din ducte si lobi, care sunt inconjurati de tesut glandular si tesut de sustinere (bogat in fibre elastice). Fibroadenomul mamar este format de cresterea excesiva a testului, sub forma unei sfere de mici dimensiuni - nodul. Fibroadenomul mamare este benign, in consecinta nu creste riscul dezvoltatii cancerului mamar. Aparitia fibroadenomului este determinata de nivelul crescut de estrogeni din organism. Acesta are o textura neteda, este bine delimitat si poate provoca un usor disconfort. Cele mai multe au o dimensiune de aproximativ 1-3 cm, iar cand depasesc 5 cm se numesc fibroadenoame gigant. De regula, fibroadenoamele isi pastreaza marimea; iar de-a lungul timpului, unele se pot micsora iar alte pot sa dispara. Ocazional acestea cresc in dimensiune, in special la adolescente, femeile insarcinate sau care alapteaza. Fibroadenomul diagnosticat la adolescente poarta denumirea de fibroadenom juvenil. Simptome si... [continuare]
Generalitati Formatiunile mamare se intalnesc, in special, la femeile intre 30 si 50 de ani. Prezenta acestor formatiuni are numeroase consecinte, insa majoritatea sunt minore si lipsite de importanta. Formatiunile mamare multiple se prezinta ca o multitudine de noduli, desi unele zone ale sanului sunt mai indurate si mai dense ca altele. Sanii pot fi sensibili la palpare. Formatiunile pot apare bilateral, in jurul mamelonului si in zona supero-externa, in special inaintea perioadei ciclului menstrual. Aceste formatiuni pot aparea sau disparea si isi pot modifica dimensiunile de la o zi la alta. La un moment dat, acestea au fost considerate anormale si erau deseori denumite ca boala fibrochistica a sanului, insa acum sunt atat de comune incat sunt considerate normale. Dupa menopauza, de obicei, acestea dispar, insa uneori pot persista la femeile care urmeaza tratament hormonal. Cheagurile de sange intravenoase (tromboflebita) pot avea aspectul asemanator cu aceste... [continuare]
Leziuni distrofice si precanceroase ale sanului
Autor: SfatulMedicului
Generalitati In ultimul tratat de patologie a sanului (Rosen, 2001) este discutat doar termenul clasic de mastoza fibrochistica care este explicat ca o hiperplazie (tipica sau atipica) a epiteliului ductal si lobular in contextul unei modificari fibro-chistice a tesutului mamar. In cazul in care este vorba de hiperplazie atipica, procesul proliferativ respectiv este definit ca o stare precanceroasa; carcinomul este tratat la neoplazii maligne, nu la stari precanceroase; este recunoscuta existenta unor stari border-line (de limita) intre hiperplazia atipica si carcinomul in situ. Hiperplazia reprezinta cresterea numarului de celule epiteliale ductale sau lobulare, celule care pot sau nu sa prezinte atipii si pierderea de ansamblu a orientarii apico-bazale. Cea ma frecventa este hiperplazia ductala fara atipii; daca procesul este marcat este denumit hiperplazie florida sau papilomatoza. Toate modificarile proliferative ale tesutului mamar au un risc crescut pentru dezvoltarea... [continuare]
Adenomion
Tumora formata in principal din tesut glandular, alaturi de tesut muscular neted. [continuare]
Caii biliare (cancer al)
Tumora maligna care atinge vezicula biliara sau calea biliara principala sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular). [continuare]
Sanului (cancer al)
cancer care afecteaza glanda mamara a femeii, in principal sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), uneori sub forma unui sarcom (cancer al tesutului conjunctiv). Cancerul de san afecteaza o femeie din 13, domeniul de varsta cel mai afectat fiind intre 50 si 60 ani; doar 5% dintre paciente au mai putin de 35 ani la data stabilirii diagnosticului. Este cel mai frecvent dintre cancerele femeilor si numarul de cazuri creste cu regularitate. Cauze - Mai curand decat sa vorbim de cauze directe, trebuie sa amintim factorii favorizanti. Acestia sunt genetici, definiti printr-o legatura familiala directa (mama, sora) sau indirecta (matusa din partea mamei, bunica materna). Este vorba, de asemenea, de factori hormonali, caracterizati printr-o pubertate precoce (inainte de 10 ani), o menopauza tardiva (dupa 55 ani) sau o prima sarcina dupa 30 ani. Femeile care au un chist sau o tumora benigna a sanului, tratate sau nu, trebuie sa fie supravegheate regulat din... [continuare]
Cancer de vagin (al vaginului)
Cancer ce afecteaza vaginul. Este o tumora foarte rara fiind pusa in evidenta prin sangerari sau pierderi vaginale. Este confirmat prin biopsia fragmentelor din zonele suspecte, analizate la microscop. Tipuri - Cancer care afecteaza vaginul sub forma unui carcinom epidermoid (cancer al epiteliului) sau al unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular). Cancerele secundare ale vaginului corespund unor metastaze, de cele mai multe ori ale unor cancere: al vulvei, al colului uterin sau al ovarului. O forma particulara a cancerului de vagin a fost semnalata la fetele ale caror mame, in timpul sarcinii, au luat dietilsilbestrol (estrogen destinat prevenirii avorturilor si hemoragiilor obstetricale). Dietisilbestrolul nu mai este comercializat incepand cu anul 1977. Tratament si prevenire - Tratamentul este de cele mai multe ori chirurgical, asociat cu fizioterapia. Femeile care au fost tratate pentru un cancer al vulvei, al colului uterin sau al ovarului trebuie sa se supuna... [continuare]
Hemoragie ginecologica
Scurgere de sange prin vagin. Cauza cea mai probabila a unei hemoragii ginecologice este menstruatia. Cauze patologice si simptome - Cand sangele povine din uter, hemoragia ginecologiea poate, de asemenea, si fie cauzata de o endometrita (infectie a mucoasei uterine) sau de un cancer al uterului, boli care pot surveni in aceeasi masura si inainte, si dupa menopauza. Se deosebesc menoragiile (scurgeri menstruale anormal de indelungate) si metroragiile (scurgeri sangvine in afara fluxului menstrual), care apar ca urmare a unei tulburari hormonale sau a unui miom (fibrom). Uterul poate, de asemenea, sa sangereze in timpul sarcinii: atunci se vorbeste de o hemoragie obstetricala. In timpul primelor luni de sarcina, aceste sangerari pot anunta un avort spontan. Daca sangerarea intervine intr-un stadiu mai avansat al sarcinii, ea poate traduce o problema fetala sau materna. Cand sangele provine din colul uterin, sangerarea poate fi cauzata de un ectropion cervical (tesut... [continuare]
Tiroida (cancer de)
cancer care atinge glanda tiroida sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), a unui carcinom (cancer al epiteliului) sau a unui limfom (proliferare maligna a limfocitelor). Simptome si semne - Semnele revelatoare pot fi un nodul tiroidian perceptibil la palpare, dar care nu se manifesta prin nici un alt simptom, ori care antreneaza o compresie a glandei tiroide, o crestere in volum a ganglionilor gatului sau metastaze pulmonare sau osoase. Diagnostic si evolutie - Scintigrafia pune in evidenta un nodul care fixeaza mai putin iod decat tesutul inconjurator (nodul "rece"); ecografia, un nodul solid. Cancerul este uneori suspectat, necesitand citopunctia nodulului. Examenul anatomopatologic al tumorii, dupa ablatia ei, permite confirmarea diagnosticului. Tratament si prognostic - Tratamentul adenocarcinoamelor diferentiate (cancere ale tesuturilor glandulare) asociaza de cele mai multe ori chirurgia (ablatia totala a tiroidei) si, cateva... [continuare]
Pancreasului (cancer al)
tumora maligna care se dezvolta pe seama pancreasului exocrin (adica a tesutului glandular care secreta enzimele digestive), de cele mai multe ori sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), mult mai rar pe seama pancreasului endocrin (adica al tesutului glandular care secreta insulina), sub forma unui insulinom. Cancerul de pancreas afecteaza indeosebi barbatii trecuti de 50 ani si pare a fi favorizat de tabagism sau de diabet. Simptome si semne - Un adenocarcinom al pancreasului nu este descoperit de cele mai multe ori decat tardiv, prin dureri epigastrice. Alterarea starii generale este rapida, cu pierderea in greutate, lipsa de pofta de mancare, oboseala si uneori varsaturi. In tumorile capului de pancreas, se observa instalarea unui icter, provocata prin compresia caii biliare principale de catre tumora. Cancerul pancreasului poate sa mai fie descoperit si prin metastazele hepatice, prin dezechilibrul inexplicat al unui vechi diabet tratat corect etc. [continuare]
Cancer vaginal
Cancer ce afecteaza vaginul. Este o tumora foarte rara fiind pusa in evidenta prin sangerari sau pierderi vaginale. Este confirmat prin biopsia fragmentelor din zonele suspecte, analizate la microscop. Tipuri - Cancer care afecteaza vaginul sub forma unui carcinom epidermoid (cancer al epiteliului) sau al unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular). Cancerele secundare ale vaginului corespund unor metastaze, de cele mai multe ori ale unor cancere: al vulvei, al colului uterin sau al ovarului. O forma particulara a cancerului de vagin a fost semnalata la fetele ale caror mame, in timpul sarcinii, au luat dietilsilbestrol (estrogen destinat prevenirii avorturilor si hemoragiilor obstetricale). Dietisilbestrolul nu mai este comercializat incepand cu anul 1977. Tratament si prevenire - Tratamentul este de cele mai multe ori chirurgical, asociat cu fizioterapia. Femeile care au fost tratate pentru un cancer al vulvei, al colului uterin sau al ovarului trebuie sa se... [continuare]
Etmoidului (cancer al)
cancer care afecteaza etmoidul sub forma unui adenocarcinom (tumora maligna care provine dintr-un tesut glandular). Cancerul etmoidului afecteaza, in principal, muncitorii din domeniul prelucrarii lemnului (ebenisti, timplari), mai ales a lemnului exotic. El este cauzat de suspensiile in aer ale taninurilor continute in lemn, care se acumuleaza pe mucoasa tapisand oasele foselor nazale. Semnele cancerului de etmoid sunt o obstructie nazala si scurgeri prin nas, limpezi sau hemoragice, putin abundente dar repetate. Tratamentul asociaza o ablatie chirurgicala a etmoidului, o chimioterapie si o radioterapie. [continuare]
Prostate optimizertm
Efecte - regleaza si mentine echilibrul hormonal masculin prin: - stimularea metabolismului hormonal la nivel hepatic - inhibarea enzimei 5-alfa reductaza care metabolizeaza testosteronul in dihidrotestosteron (DHT) forma activa ce provoaca hipertrofia benigna de prostata (adenom de prostata) - blocarea receptorilor estrogenici din celulele prostatei - inhibarea actiunii aromatazei si a producerii acesteia in tesuturile grase - reduce inflamatiile testiculare si ale prostatei prin... [continuare]
Minipres, comprimate
Compozitie Minipress, este un derivat de quinazolina, prazosin hidroclorid, fiind primul dintr-o noua clasa de antihipertensive. Este hidroclorura de 1-(4-amino-6,7-dimetoxi-2-quinazolinin)-4-(2-furoyl) piperazina. Prazosin hidroclorid este o substanta cristalina alba, slab solubila in apa si ser fiziologic, cu o greutate moleculara de 419,87. Fiecare tableta de Minipress contine echivalentul a 1,2 si 5 mg de prazosin. Actiune terapeutica Minipress determina o scadere a rezistentei vasculare periferice totale. Studiile pe animale sugereaza ca efectul vasodilatator al Minipress este datorat blocarii receptorilor adrenergici postsinaptici a1. Rezultatele studiilor pletismografice (la antebrat) la om demonstreaza ca vasodilatatia periferica este un efect combinat atat la nivelul vaselorde rezistenta (arteriole) cat si al celor de capacitanta (vene). Diferit de alti agenti a-blocanti neselectivi, actiunea antihipertensiva a Minipress-ului nu este de obicei insotita de... [continuare]
La RMN san cu substanta de contrast,la rezultat scrie: tesut glandular slab reprezentat, fără încărcare cu substanta de contrast i.v. a tesutului glandular bilateral. Formatiune înlocuitoare de spatiu de 1,9/2cm, cu contur spiculiform. in hipersemnal T2, gadofila, dezvoltata în cadranul central al sanului drept(la 5,8cm de muschiul mare pectoral si 4,6cm de mamelon), cu retractie mamelonara. Formatiunea descrisa prezinta curba incarcarii cu gadolinium in timp tip III. Fără adenopatii mamare interne cu caracter suspect bilateral. Adenopatie axilara dreapta de 8,8/6,7mm. La raportul medical la concluzii scrie glanda mamara tip 1, formatiune inlocuitoare de spatiu san drept-BI RADS 5, adenopatie axilara dreapta. As dori sa stiu ce se recomanda pt ca pe raportul medical la recomandari nu scrie nimic. Vă multumesc din suflet. [continuare]
Am nevoue de investigații suplimentare?
BULETIN EXAMEN MAMOGRAFIE CU TOMOSINTEZA San drept cu densitate crescuta heterogena, fara focare de microcalcificari, fara opacitati spiculate sau distorsiuni arhitecturale decelabile pe mamografia standard sau achizitia cu tomosinteza Numeroase opacitati de intensitate medie contururi greu vizualizabile, partial regulate, partial mascate de tesutul glandular adiacent, cu dimensiuni de pana la 13.7/13mm si 17/9mm in cadranul supero-extern. Doua opacitati net conturate, cu caractere benigne, in cadranul infero-intern cea mai mare de 10,7/7,3mm Asimetrie de densitate vizibila pe incidenta CC la nivelul cadranelor interne San stang -cu densitate crescuta heterogena, ara focare de microcalciticari, fara opacitati spiculate sau distorsiuni arhitecturale decelabile pe mamografia standard sau achizitia cu tomosinteza. Doua opacitati net conturate, cu caractere benigne, de 6,8/6,3mm si 7,7/3,5mm in cadranul supero-extern. Doua opacitati cu aceleasi caractere descrise anterior de... [continuare]
Secretie sanguinogena pe sanul stang risc de ?
Buna ziua Am o secretie sangerie,maronie pe sanul stang,..cred ca de anul trecut ,acum vreo 2 luni am observat mai bine,,inainte nu mi-am dat seama. Sunt la menopauza,implinesc in p***anad 54 ani,am tiroidita cronica autoimuna, de 10 ani,iau eutyrox de 50mg La ecograf am avut in 14 iulie risc BIRADS 2,..la mamografie in 28.08 am avut deja pe sanul satng cu problema BIRADS 4. la examenul citologic de secretie mamara.:EXAMINARE MICROSCOPICA citez rezultatul Frotiuri etalate cu secretie mamelonara, colorate Papanicolaou, prezinta celularitate moderata (aproximativ 10% din aria frotiurilor, 23 x 1000/mL) constituita din: - rarissime scuame anucleate, cu plicaturare marginala; - sporadice macrofage de talie moderata, cu citoplasma amfofila; - hematii eumorfe dispersate. Celule epiteliale ductale absente. Microorganisme nedecelabile. Fond discret cianofil, amorf, probabil detritus celular si proteic. CONCLUZIE: Secretie mamara hipocelulara, cu aspect nonlactat, hematica, fara... [continuare]
BULETIN EXAMEN MAMOGRAFIE CU TOMOSINTEZA San drept cu densitate crescuta heterogena, fara focare de microcalcificari, fara opacitati spiculate sau distorsiuni arhitecturale decelabile pe mamografia standard sau achizitia cu tomosinteza Numeroase opacitati de intensitate medie contururi greu vizualizabile, partial regulate, partial mascate de tesutul glandular adiacent, cu dimensiuni de pana la 13.7/13mm si 17/9mm in cadranul supero-extern. Doua opacitati net conturate, cu caractere benigne, in cadranul infero-intern cea mai mare de 10,7/7,3mm Asimetrie de densitate vizibila pe incidenta CC la nivelul cadranelor interne San stang -cu densitate crescuta heterogena, ara focare de microcalciticari, fara opacitati spiculate sau distorsiuni arhitecturale decelabile pe mamografia standard sau achizitia cu tomosinteza. Doua opacitati net conturate, cu caractere benigne, de 6,8/6,3mm si 7,7/3,5mm in cadranul supero-extern. Doua opacitati cu aceleasi caractere descrise anterior de... [continuare]
Azi am primit un diagnostic si sunt destul de ingrijorata.Tare mult as vrea sa-mi explicati mai bine,care sunt pasii care trebuie sa ii urmez. "Sanul stang,prezinta,in santul mamar,inferior,la ora 6,un nodul patologic,de forma neregulata,aflandu-se in raport direct cu fascia pectorala. In axila stanga,se evidentiaza,doi ganglioni mariti,atipici cu aspect eco de adenopatie.Unul are 23/12 mm.Celalalt are 12 mm si este situat la varful axilei. Sanul drept,cu fragmentare omogena al tesutului glandular in toate sectoarele.Rare chisturi,de 2-4 mm,cu perete normal si continut seros. Concluzie:1.Nodul patologic in santul mamar inferior stang,cu adenopatii axilare,avand scor Birads=5. Va multumesc anticipat si astept cu nerabdare un raspuns. Cu respect, Simona Baschir. [continuare]
Mama mea are nevoie de ajutor..va rog din suflet un raspuns!!!
Buna seara! Mama mea are niste dureri ingrozitoare pe partea dreapta a capului. Durerile au aparut in urma cu 3 ani, mai exact prin luna martie..insa dilema mea este de ce aceste dureri apar mereu in perioada (martie) si trec o data cu luna (septembrie) si de ce, de fiecare data durerea este altfel ?? Prima data (acum 1/2 ani) durerea era ca o carie care rodea ceva inauntrul urechii, mai apoi simtea ca ii clocoteste ceva in ureche, dupa era ca o sageata care strabatea urechea, obrazul si ajungea la dinti, iar mai apoi era dinspre dinti spre ureche...Acum, dupa atata timp (3 ani) durerea este la fel, vine ca o sageata, insa doar la atingerea unei anumite zone a maxilarului, doar atunci cand mananca, doar atunci cand vorbeste.. cand inghite saliva. In urma cu 3 ani inainte sa inceapa durerile ii iesise niste pete rosii ca niste besicuti (zona zoster) doar pe partea dreapta a capului, acum au aparut mai putine...dar tot mai are. In momentul de fata se simte foarte obosita are o stare... [continuare]
Buna ziua, am facut o ecografie mamara si mi s-a spus ca la sanul stang am o formatiune hipoecogena neomogena cu contur neregulat microbulat cu dimensiuni de 5/5 mm si ca tesutul glandular din vecinatate are ecogenitate scazuta, cu tendinta la dezorganizare.Mi s-a recomandat un RMN. Ce suspiciuni ridica aceasta formatiune? nu inteleg termenii.. [continuare]
Buna ziua, Sotului meu i-a iesit la ECO parti moi diagnosticul: glanda parotida dreapta cu structura neomogena, prin prezenta unor ADP intraglandulare (minim 3), cu aspect hipoecogen, vascularizate Doppler (cea mai amre 11/17), posibil ADP inflamatorii recente, active. Aspect infiltrat al tesutului glandular perilezional (periADP). Ulterior, dupa vreo 3 sapt. la CT dimesiunea celui mai mare era 20. Nodul tiroidian drept izo discret hiperecogen, cu halou hipoecogen, cu dimens. 15/12.5 mm, cu aspect benign. Absenta ADPlaterocervicale bilateral. Glanda parotid stanga cu aspect normal. Intrebari: ganglionii de la parotida au legatura cu nodulul tiroidian? Cum putem impiedica dezvoltarea ganglionilor de la parotida? Cum putem sti daca operatia e cea mai bun solutie, avand in vedere ca noi intelegem ca este o inflamatie si nu o tumora? . adresa email: [email protected] Multumesc din suflet. [continuare]
buna ziua!..As dori sa stiu ce inseamna .....sani cu structura predominant glandulara (ACR 4) [continuare]
Fragmwnt superficial de mucoasa gastrica moderat atrofica
Buna seara, As dori sa va cer un sfat legat de urmatorul rezultat al unei biopsii efectuate in urma endoscopiei, pentru o pacienta de 60 ani: "Fragment superficial de mucoasa gastrica moderat atrofica cu metaplazie enteroida glandulara si discret infiltrat inflamator cronic difuz cu proliferare fibroblasta fibrocitara in lamina propria." Considerati ca acest diagnostic presupune vreun risc de aparitie a cancerului? Va multumesc anticipat! [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter