sindrom cavita
Sindromul loeys-dietz, o tulburare a tesutului conjunctiv
Dr. Butila Liana Maria
Medic Specialist in Pediatrie
Ce este sindromul Loeys-Dietz Sindromul Loeys-Dietz este o tulburare genetica care afecteaza tesutul conjunctiv. Tesutul conjunctiv are un rol important in asigurarea rezistentei si flexibilitatii oaselor, ligamentelor, muschilor si vaselor de sange. A fost descris pentru prima data in anul 2005. Caracteristicile sale sunt similare cu cele ale sindromului Marfan si sindromului Ehlers-Danlos. Cu toate acestea, sindromul Loeys-Dietz este cauzat de mutatii genetice diferite. Tulburarile de tesut conjunctiv pot afecta intregul organism, inclusiv sistemul osos, pielea, inima, ochii si sistemul imunitar. Persoanele cu sindrom Loeys-Dietz au caracteristici faciale unice, cum ar fi ochii larg distantati, o deschidere a valului palatin si deviatia axelor ochilor (strabism). Tipuri de afectiune Exista cinci tipuri de sindrom Loeys-Dietz, clasificarea depinzand de ce mutatie genetica este responsabila pentru provocarea tulburarii. • Tipul I este cauzat de mutatiile genei... [continuare]
Paracenteza
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Paracenteza reprezinta procedura medicala prin care se dreneaza fluid patologic din cavitatea abdominala. Acumularea de lichid in cavitatea abdominala se numeste ascita si poate sa apara in nenumarate situatii, printre care: ciroza hepatica, insuficienta cardiaca congestiva, boli endocrine, sindrom nefrotic, malnutritie, neoplasme, infectii (in special in tuberculoza peritoneala, in peritonite bacteriene, fungice sau parazitare). Lichidul este drenat folosind un ac lung si subtire ce se trece prin peretele abdominal in cavitatea peritoneala. In general, lichidul extras este trimis catre laborator in vederea determinarii cauzei si tipului de ascita. Paracenteza se realizeaza si pentru a reduce presiunea intraabdominala in cazul pacientilor cu ciroza sau cancer si pentru a imbunatati respiratia si starea generala. Paracenteza terapeutica este indicata in momentul in care lichidul de ascita s-a acumulat in cantitate foarte mare si compromite functia respiratorie,... [continuare]
Durerea asociata cancerului
Dr. Alexandru Velcescu
Medic specialist in Oncologie
Generalitati Aparitia durerii ca un simptom insotitor al cancerului nu este o regula, insa 1 din 3 pacienti se confrunta cu ea. Daca sunteti unul din pacientii diagnosticati cu cancer intr-un stadiu avansat, sansele ca in viitor sa va confruntati cu dureri, unele chiar intense, sunt crescute. Durerea asociata cancerului Durerea asociata cancerului are foarte multe caracteristici: poate fi acuta, resimtita precum o injunghiere, o taiere, sau poate fi cronica, surda, nu foarte intensa, dar mereu prezenta. Durerea poate sa apara datorita cancerului insine. Uneori acesta se extinde in tesuturile vecine organului in care a debutat si poate chiar sa afecteze si terminatiile nervoase din regiunea aceea. In alte situatii ea apare datorita faptului ca tumora respectiva creste si ajunge sa realizeze un efect compresiv asupra structurilor din jur, inclusiv asupra tesutului nervos, ceea ce clinic se va traduce prin durere. Tumora poate de asemenea sa apese pe vase, oase, sau viscere,... [continuare]
Cancerul pulmonar non-microcelular: abordari terapeutice si strategii personalizate
Dr. Alexandru Gabriel Berescu
Medic rezident Oncologie medicala
Ce este cancerul pulmonar non-microcelular? Cancerul pulmonar reprezinta principalul tip de cancer la nivel mondial, dar si principala cauza de deces prin cancer. Principalul factor de risc, ce determina aparitia cancerului pulmonar este consumul de tutun. Desi procentul de fumatori a scazut, efectele acestuia inca se vad, riscul de cancer persistand inca multi ani dupa oprirea fumatului. Astfel acest risc este direct proportional cu numarul de tigari fumate si numarul de ani de fumat. Exista un numar mic de cazuri ce apar si la nefumatori, acestia avand de cele mai multe ori anumite mutatii genetice, ce predispun la cancer pulmonar. Cancerul pulmonar se imparte in principal in 2 mari cateogrii: cancer pulmonar cu celula mica si cancer pulmonar non-microcelular. Diagnostic Manifestarile cancerului pulmonar apar mai tarziu in evolutia acestuia, din aceasta cauza fiind depistat abia in stadii avansate. La acest lucru se adauga si caracterul in general mai agresiv al... [continuare]
Generalitati
Sindromul Ehlers-Danlos este un grup de afectiuni mostenite caracterizate prin hiperlaxitate articulara, tegumente hiperelastice care formeaza usor vanatai, si vase sanguine usor afectate.
Exista sase tipuri majore de sindrom Ehlers-Danlos.
O varietate de tulburari ale genelor determina modificari ale colagenului, materialul care asigura structura si rezistenta tegumentului si tesutului osos, vaselor sanguine si a organelor interne.
Uneori sindromul asociaza rupturi ale organelor interne. Istoricul familial este un factor de risc in anumite cazuri.
Semne si simptome
- luxatii articulare
- durere articulara
- cresterea mobilitatii articulare, instabilitate articulara
- artrita la varsta tanara
- piciorul plat
- tegumente usor afectate, vanatai care apar frecvent si piele hiperlaxa
- tegumente fine si foarte catifelate
- descuamare si lezare usoara si vindecare tegumentara de lunga durata
- ruptura prematura a membranelor (gravide)
Generalitati Aceste infectii se incadreaza in categoria celor difuze necrotizante produse in principal de germeni facultativ anaerobi (microaerofili de tipul peptococilor si peptostreptococilor) si intereseaza in principal tesutul celular subcutanat fara afectarea tesutului muscular (criteriu distinctiv de gangrena gazoasa), putand fi insotite de crepitatii. Exista doua entitati patologice principale, fasceita necrozanta si gangrena bacteriana progresiva, intre care exista diferente etiologice, anatomo-clinice si evolutive. Din punct de vedere anatomic, cele doua afectiuni se diferentiaza dupa raporturile lor cu fascia lui Scarpa: - fasceita necrozanta afecteaza in principal fascia Scarpa (pe care o invadeaza si o distruge dar nu o depaseste in profunzime) si progreseaza prin prinderea acesteia, producand clivarea tesuturilor supraiacente si necroza lor (tesut celulo-adipos subcutanat si tegument) prin lipsa de aport sangvin - gangrena bacteriana progresiva afecteaza... [continuare]
Afectiuni dermatologice frecvente si legatura lor cu diabetul zaharat
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Diabetul poate sa afecteze toate organele importante, iar pielea, cel mai mare organ, nu este nici ea crutata. Nu mai putin de 33% din totalitatea pacientilor cu diabet zaharat ajung ca in timp sa dezvolte o afectiune cutanata. Uneori, afectiunea cutanata este chiar primul semn al diabetului, cel care determina prezentarea pacientului la medic. Din fericire, daca sunt diagnosticate la timp, astfel de probleme pot fi tratate relativ usor iar pacientul poate fi educat in ceea ce priveste recunoasterea si prevenirea lor ulterioara. Specialistii au incercat sa prezinte pacientilor cele mai frecvente astfel de probleme. Desigur, majoritatea sunt afectiuni cu care se poate confrunta oricine, insa ele apar cu predilectie la pacientii diabetici, acesta fiind motivul pentru care lista lor este atat de larga. Exista insa si probleme care apar exclusiv la aceasta categorie de pacienti, lor acordandu-li-se o atentie speciala. In situatia in care aveti diabet zaharat,... [continuare]
Generalitati Histoplasmoza este o infectie cauzata de microorganismul numit Histoplasma capsulatum, un fung ce se localizeaza mai ales la nivelul parenchimului pulmonar. Ocazional, pot fi afectate si alte organe, in special daca histoplasmoza se complica si apare forma diseminata a bolii. Aceasta afectiune apare mai frecvent la pacientii cu un sistem imun incapabil de a face fata agresiunilor bacteriene, virale sau fungice, cum este cazul pacientilor imunosupresati, al celor cu infectie HIV / SIDA, sau pacientilor care au suferit recent un transplant de organ. Histoplasma capsulatum este un fung ce se gaseste in forma inactiva in mediu, insa care poate sa devina agresiv cand este in organismul uman, unde gaseste un mediu prielnic de inmultire si o temperatura foarte buna dezvoltarii sale ulterioare. Majoritatea indivizilor cu histoplasmoza raman asimptomatici pentru o perioada foarte lunga. In cazul in care boala devine manifesta, este un semn ca imunitatea... [continuare]
Generalitati Plamanii sunt organe pereche, situate in cavitatea toracica, de-o parte si de alta a inimii, responsabili de o functie vitala organismului, respiratia. In cadrul respiratiei sunt realizate schimburile de gaze, fiind adus oxigen si eliminat dioxid de carbon, astfel incat nevoile nutritive ale tesuturilor sa poata fi asigurate, iar produsii de metabolism, care pot interfera cu functionalitatea organelor si aparatelor sa fie indepartati. Organizarea anatomica si histologica a plamanilor le permite sa isi indeplineasca cu succes acest rol, ei fiind compusi dintr-o varietate foarte mare de celule, care se grupeaza si formeaza alveolele pulmonare, unitatile functionale ale plamanilor. Alveolele sunt de fapt locul in care schimburile gazoase au loc. Aerul intra prin cavitatea nazala sau gura, trece prin faringe (orofaringe si nazofaringe), ajunge in laringe, trahee si apoi intra in sistemul bronsic, care se divide succesiv si ajunge sa se termine la nivelul... [continuare]
Generalitati Politraumatismul este sindromul rezultat ca urmare a actiunii unei multitudini de agenti vulneranti (mecanici, fizici si chimici) cu afectarea a minim doua regiuni anatomice din care cel putin o leziune este amenintatoare de viata, consecinta fiind o dereglare functionala sistemica, caracterizata de multiple tulburari fiziopatologice complexe (raspuns endocrin, metabolic, imun, tulburari de coagulare, soc, insuficienta si disfunctie pluriviscerala) cu tendinta evolutiva spre autointretinere si autoagravare. Este important de a deosebi un politraumatism de un policontuzionat (situatie in care leziunile nu sunt amenintatoare de viata) sau de un traumatism abdominal grav (de exemplu ruptura de ficat de gradul V etc. - situatie in care leziunea este amenintatoare de viata, dar nu sunt afectate mai multe regiuni anatomice). Mecanism fiziopatologic Frecventa politraumatismelor este direct proportionala cu cea a traumatismelor. Asistam la o „epidemie traumatica",... [continuare]
Scobutil compus, supozitoare
Compozitie 1 supozitor contine 1 g de algocalmin si 0,01 g de scobutil. Actiune terapeutica Scobutil compus reuneste doua substante cu activitate farmaceutica deosebita - un antispastic anticolinergic si un analgezic central de tip pirazolonic. Componenta antispastica a preparatului actioneaza asupra ganglionilor intramurali ai organelor cavitare care au inervatie parasimpatica; prin acest mecanism este diminuata hiperexcitabilitatea musculaturii tubului digestiv si a tractului urogenital. Scaderea tonusului si a frecventei undelor peristaltice ale stomacului si intestinului este deosebit de pregnanta in prezenta unei stari spastice a acestora. Scobutilul relaxeaza musculatura ureterelor si a vezicii urinare. Mecanismul de actiune particular al Scobutilului face ca preparatul sa fie lipsit de efectele secundare de tip atropinic asupra acomodatiei, a secretiei salivare si a circulatiei sanguine. Cea de a doua componenta a Scobutilului compus, caracterizata printr-o toleranta... [continuare]
Scobutil, comprimate
Indicatii Colici intestinale, biliare, uretrale,fenomenele spastice dureroase ale organelor cavitare (spasm piloric sau de cardia), ulcer gastroduodenal, colita mucomembranoasa; dismenoree; retentie de lohii; pentru efectuarea duodenografiei hipotone si diagnosticul diferential radiologic intre spasmele functionale si stenoza organica.Tulburari spastice secundare ale tubului digestiv, legat de tubaje sau sondaje, de asemenea, spasmele aparute in timpul cateterismelor, dupa interventii chirurgicale pe vezica urinara, prostata si colecist. Doze si mod de administrare Adulti: cate 1-2 comprimate de 3-4 ori/zi. Copii 4-10 ani: 1/2 comprimat de 1-3 ori/zi. In colica biliara sau nefretica grava: se injecteaza intravenos foarte lent 1 fiola de Scobutil-compus. In cazurile in care administrarea intravenoasa nu este posibila preparatul poate fi injectat intramuscular profund, in nici un caz subcutanat, din cauza fenomenelor posibile de intoleranta locala. Dupa inlaturarea fenomenelor... [continuare]
Scobutil compus
Compozitie Fiole continand bromura de N-butilscopolamina 0,02 g. Metamizol sodic (noraminofenazona) 2,50 g/ 5 ml. Actiune terapeutica cobutil-compus reuneste doua substante cu activitate farmacologica deosebita - un antispastic, anticolinergic si un analgezic central de tip pirazolonic. Componenta antispastica a preparatului actioneaza asupra ganglionilor intramurali ai organelor cavitare care au inervatie parasimpatica; prin acest mecanism este diminuata hiperexcitabilitatea musculaturii tubului digestiv si a tractului uro-genital. Scaderea tonusului si a frecventei undelor peristaltice ale stomacului si intestinului este deosebit de pregnanta in prezenta unei stari spastice a acestora. Scobutilul-compus relaxeaza musculatura ureterelor si a vezicii urinare. Mecanismul de actiune particular face ca preparatul sa fie lipsit de efectele secundare de tip atropinic asupra acomodatiei, a secretiei salivare si a circulatiei sanguine. Cea de-a doua componenta a Scobutilului-compus... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter