scanografie

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scanografia permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scanografia consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un... [continuare]

Cancer

Actualizat la data de: 31 Martie 2021

Autor: SfatulMedicului

Definitie Cancerul este o boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica, necontrolata si neintrerupta. Se mentioneaza, in Europa si in America de Nord, predominanta cancerelor de plaman, atribuibile in proportie de 90% tabagismului, a cancerelor colorectale, legate, probabil, in parte de alimentatie, si a cancerelor de san, cu cauze inca putin clare. In Africa se evidentiaza frecventa cancerelor de ficat in zonele endemice pentru hepatita B si cea a cancerelor de col uterin in tarile in care natalitatea este ridicata si unde inca igiena este defectuoasa, ceea ce are drept consecinta un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes), care pot sta la originea acestor cancere. Tipuri de cancer - Cancer anal - Cancer al cavitatii bucale - Cancer cervical - Cancer la colon - Cancerul de col uterin - Cancer colorectal - Cancer endometrial - Cancer esofagian - Cancer la ficat - Cancer gastric - Leucemie - Cancer mamar - Cancer osos -... [continuare]

artroza a rachisului lombar. Lombartroza afecteaza mai ales subiectii in varsta, dar si pe cei a caror profesiune antreneaza un surmenaj lombar (caratul de greutati mari). leziunile sale degenerative afecteaza mai ales apofizele posterioare ale articulatiilor situate intre a 4-a si a 5-a vertebra lombara, precum si pe cele situate intre vertebra a 8-a lombara si 9-a vertebra sacrala. Ea se manifesta fie intr-un mod acut (lumbago declansat de un efort de a ridica o greutate mare sau de o torsiune a rachisului), fie in mod mai apropiat de cel cronic, cu ocazia unor eforturi, a caratului unor greutati, de stat in picioare o durata mare; durerea lombara nu iradiaza in membrele inferioare decat daca sunt asociate si leziuni ale discurilor intervertebrale; ea este usurata prin repausul la orizontala. Diagnosticul este confirmat prin radiografia simpla a rachisului, la nevoie prin scanografie Rx sau prin imagerie de rezonanta magnetica (I.R.M.). Tratamentul face apel la analgezice, la... [continuare]

Centura osoasa situata in josul abdomenului ce sustine coloana vertebrala, careia ii sunt atasate membrele inferioare. Bazinul este format din cele doua oase iliace, care se articuleaza in spate, de o maniera rigida, cu sacrumul, prelungit in jos cu coccisul. Examene - Bazinul se exploreaza, in principal, prin examene radiologice conventionale. Adesea se realizeaza o scanografie pentru a face un bilant mai precis al fracturilor cotilului. Patologie - In principal, patologia consta in fracturi: - Fracturile centurii osoase pelviene sunt frecvente. Ele rezulta cel mai des dintr-un traumatism violent si pot fi asociate cu leziuni ale organelor interne ale bazinului. In caz de dubla fractura a inelului pelvian sau de disjunctie a simfizei pubiene, trebuie impiedicat, prin statul la pat sau prin tractiune, ca bazinul sa suporte greutatea corpului pana la consolidare, adesea dupa reducerea fracturii prin tractiune sau chirurgie. In schimb, fracturile care nu antreneaza... [continuare]

Este o boala endocrina rara, care consta in o deficienta hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. boala se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare. Boala Addison apare cand glandele suprarenale nu mai produc suficient hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica. Boala rara, cauzata de afectarea glandelor suprarenale, conducand la un deficit total in aldosteron si in cortizon. Cauze - Candva, cauza bolii era indeosebi tuberculoza. Astazi, cauza cea mai frecventa este retractia corticala (involutia corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, in cadrul unui sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produsi de catre sistemul imunitar atacand glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitara cronica, insuficienta ovariana,... [continuare]

tumora maligna a ficatului. Un cancer de ficat poate fi primitiv sau secundar (metastale provenind de la alt cancer). cancerul primitiv al ficatului - Cancerul primitiv al ficatului ramane rar in Europa si in America; el este mai frecvent in Africa si in Asia. Hepatocarcinomul, sau cancerul hepatocelular, este cea mai raspandita dintre tumorile hepatice; el survine in 20% din cazuri pe un ficat sanatos, mai frecvent pe un ficat atins dea boala hepatica preexistenta (ciroza, hepatita cronica). Spre deosebire de Europa, unde ciroza alcoolica ramane cauza principala a acestui tip de tumora, in tarile tropicale, hepatocarcinomul este legat adesea de virusul hepatitelor B si C, uneori de poluarea alimentelor, in special cu aflatoxina (toxina fungica). Colangiocarcinomul, mult mai rar, este mai ales obisnuit in Asia de Sud- Est, unde este incriminat rolul unor parazitoze. Angiosarcomul, cea mai rara dintre tumorile primitive ale ficatului, este legat cateodata de intoxicatiile cronice... [continuare]

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scanografia permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scanografia consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un... [continuare]

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scanografia permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scanografia consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un... [continuare]

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scan RX permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scan RX consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un ordinator culege... [continuare]

crestere in volum a abdomenului. O distensie abdominala poate sa nu fie decat o balonare, din cauza unei tulburari functionale, dar ea poate, de asemenea, sa indice o ascita (efuziune seroasa in peritoneu), O ocluzie intestinala sau o tumora abdominala. sarcina antreneaza la femei o distensie abdominala naturala. Cauza este cercetata printr-un examen clinic, o ecografie, uneori o radiografie sau o scanografie. [continuare]

Acesta traduce cel mai des o reactie inflamatorie a organismului la dezvoltarea anumitor bacterii (stafilococi, streptococi) sau a unei amibe (Entamoeba histolytica), care poate provoca formarea unui abces in ficat. Bacteria sau microorganismul sunt vehiculati de circulatia sangvina sau limfatica si ajung astfel intr-un tesut unde, gasindu-se incarcerati, provoaca infectia. Un alt mod de a patrunde este prin piele, in caz de lezare (intepare, ranire) Simptome si semne - Abcesul cald se formeaza rapid si se inconjoara frecvent de o membrana, camasa sau carcasa, care il delimiteaza; el prezinta toate semnele locale ale unei inflamatii (roseata, caldura, umflare, durere), carora li se adauga semnele generale (febra, frisoane, insomnie) si, adesea, o adenopatie (umflarea ganglionilor limfatici). Supurarea antreneaza o crestere in volum a tesuturilor, o durere intermitenta si, daca abcesul este superficial, o fluctuenta (deplasarea puroiului la palpare). Abcesul cald se poate resorbi... [continuare]

Aceasta se instaleaza in decursul unei agresiuni infectioase acute (tuse convulsiva, rujeola etc.) sau cronice, uneori favorizata de o boala generala (mucoviscidioza, deficit imunitar etc.). Simptomul principal al bolii bronsiectazice este tusea, cu precadere dimineata si in pozitie culcata, eliminand o expectoratie cronica purulenta. Puseele de infectie sunt frecvente si se manifesta prin febra, o recrudescenta a expectoratiei si, adesea, prin hemoptizii (scuipat cu sange). Diagnosticul este confirmat de aspectul bronhiilor pe radiografii si mai ales la scanografie. Explorarile functionale respiratorii (masurarea volumelor si debitelor inspirate si expirate) ajuta diagnosticarea si permit sa se aprecieze gravitatea bolii. Evolutia bolii bronsiectazice este cronica, incepand cel mai des in copilarie. Tratamentul se limiteaza la kineziterapie respiratorie: drenaj postural (subiectul este asezat intr-o pozitie care usureaza expectoratia), expectoratia dirijata (ajutarea unei... [continuare]

Metoda radiologica ce permite masurarea dimensiunilor bazinului la femeia gravida. Indicatii - Radiopelvimetria este indicata atunci cand exista indoieli in ce priveste dimensiunile pelvisului (bazinului), care trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite trecerea copilului in timpul nasterii, sau cand se suspecteaza o anomalie osoasa (anomalie a coloanei vertebrale, luxatia soldului, antecedent de fractura a bazinului). Ea mai este practicata atunci cand copilul se prezinta cu sezutul sau cand femeia gravida a suferit deja o cezariana in cursul unei sarcini precedente. Radiopelvimetria permite sa se stabileasca daca nasterea asteptata se va putea face fara riscuri pe cai naturale sau daca trebuie sa fie prevazuta o cezariana. Tehnica si desfasurare - Acest examen utilizeaza radiatii X si se practica fie in modalitatea de radiologie conventionala, fie cu ajutorul unui scaner cu radiatii X. In radiologia conventionala, examenul se realizeaza cat mai tarziu... [continuare]

glanda anexa voluminoasa a tubului digestiv, cu functiuni multiple si complexe de sinteza si de transformare a diverselor substante. Ficatul este situat deasupra si in dreapta abdomenului, sub cupola dreapta a diafragmului, care il separa de plamanul corespunzator si inconjurat in toate partile de coaste. Sub fata sa inferioara, vezicula biliara ii e alipita impreuna cu, in stanga sa, pediculul hepatic; acesta este format din artera hepatica (mergand de la aorta catre ficat), de vena porta (care dreneaza tubul digestiv si mergand spre ficat) si calea biliara (mergand de la ficat catre vezicula biliara si intestin). Functionare - Ficatul primeste, prin artera hepatica si prin vena porta, substante chimice, pe care le transforma si le trimite fie in vezicula biliara si apoi in intestin, fie in venele subhepatice, de unde trec in vena cava apoi in ansamblul circulatiei sangvine. Mai mult, el poate sintetiza substante si le poate stoca. Supravietuirea fara ficat este de durata a... [continuare]

Afectiune inflamatorie a encefalului si maduvei spinarii. Encefalomielitele au o origine adesea inflamatorie, infectioasa (mai ales virala) sau tumorala. Se observa concomitent semnele de encefalita (somnolenta, convulsii etc.), de mielita (paralizii, abolirea sensibilitatii intr-o regiune a corpului) si de meningita (redoarea cefei, dureri de cap si febra). Diagnosticul este confirmat prin punctie lombara sau prin scanografie cerebrala. Tratamentul, dupa caz, poate face apel la reanimare sau la medicamente antivirale. Sinonim : encefalita. [continuare]

Ruptura longitudinala a tunicii medii a peretului arterial al aortei. O disectie aortica survine adesea chiar la inceputul aortei, dupa ruptura peretelui sau intern deasupra valvelor sigmoide aortice. Disectia aortica conduce la existenta a doua canale: adevaratul canal prin care sangele curge in conditii normale si cel fals, creat prin disectia peretelui arterial. In general, exista un teren arterial deosebit: subiectii suferind de ateroscleroza sau prezentand anomalii de constitutie a fibrelor elastice (boala lui marfan), cand o hipertensiune arteriala severa s-a instalat de multa vreme sau dupa un traumatism toracic important. Bolnavul se plange de dureri toracice cu apritie brutala, intense, chiar insuportabile, al caror sediu se deplaseaza pe masura extinderii disectiei. Diagnosticul trebuie stabilit rapid, multumita anumitor examene complementare ca radiografia toracelui, ecografia cardiaca, mai ales pe cale transesofagiana, scanografia, arteriografia sau imageria prin... [continuare]

Partea inferioara a trunchiului, continand cea mai mare parte a viscerelor aparatului digestiv si a aparatului urinar. Continutul abdominal este invelit intr-un sac conjunctiv: peritoneul. Cavitatea abdominala se imparte pe doua niveluri. Etajul superior cuprinde ficatul, caile biliare, pediculul hepatic, duodenul, pancreasul, stomacul si splina. Etajul inferior cuprinde intestinul gros, intestinul subtire (jejunul si ileonul) si apendicele. O parte a colonului si rectul se gasesc in bazinul mic, subdiviziune a etajului inferior limitata prin arcul osos al centurii pelviene (sacrumul si osul iliac). Acesta mai contine, la barbat, vezica urinara, ansa sigmoida si ansele subtiri; la femeie, vezica urinara, uterul, trompele si ovarele. Examene - Palparea abdominala permite examinarea ficatului, splinei, uterului, vezicii urinare, detectarea anumitor tumori, perceperea unei distensii gazoase (meteorism) sau a unei efuziuni peritoneale (ascita). Explorarea elinica a continutului... [continuare]

Scurgere de sange in meninge, invelisurile care inconjoara creierul. Cauze - O hemoragie meningeana este consecutiva unei rupturi spontane a unui anevrism arterial (mica zona dilatata a unei artere) sau unui traumatism cranian. Sangele se scurge intre foitele meningelor si tapiseaza encefalul sub bolta craniana. Semne si simptome - Brusc, bolnavul simte dureri de cap insuportabile, vomita in jeturi, nu suporta lumina (fotofobie) si, adesea, cade brusc in stare de inconstienta. Nu are febra. Alte semne dovedesc o leziune cerebrala: nu poate vorbi, are o paralizie faciala sau un deficit motor pe o singura parte. Acestea pot sa se dezvolte in cateva minute sau in cateva ore. Diagnostic si tratament - O scanografie si o punctie lombara, prin care se recolteaza un lichid cefalorahidian amestecat cu sange, sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului. tratamentul este cel al cauzei, prin interventie chirurgicala cand aceasta este posibila. hemoragiile meningeene sunt... [continuare]

Afectiune inflamatorie a encefalului. Cauze - Cauzele encefalitelor sunt mai ales infectioase si cu precadere virale. virusurile rabiei si herpesului pot provoca o polioencefalita, in timp ce o leucoencefalita poate constitui o complicatie a rujeolei, oreionului, gripei, mononucleozei infectioase. Unele encefalite cu arbovirusuri sunt transmise fie prin tantari (encefalita japoneza), fie prin capuse (encefalita de taiga). Simptome si semne - O encefalita se manifesta printr-o febra asociata cu semne neurologice variate (somnolenta, confuzie, delir, tulburari de comportament, cefalee, convulsii). Anumite semne sunt caracteristice, ca un sindrom infectios clar si semne de localizare temporala in caz de encefalita herpetica. Redoarea cefei se observa in caz de meningita, paralizii si tulburari senzitive in caz de mielita. Aparitia acestor simptome necesita o spitalizare de urgenta. Diagnostic si evolutie - Diagnosticarea se face pe baza electroencefalogramei (inregistrarea... [continuare]

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scanografia permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scanografia consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un ordinator... [continuare]

Anevrism care predispune la ruptura intimei peretelui aortic si deci la disectie aortica. Apare de obicei in prima parte a aortei, pe fondul unei leziuni degenerative a stratului muscular al peretelui aortic. Bolnavul se plange de dureri toracice cu aparitie brutala, intense, chiar insuportabile, al caror sediu se deplaseaza pe masura extinderii disectiei. Diagnosticul trebuie stabilit rapid, multumita anumitor examene complementare ca radiografia toracelui, ecografia cardiaca, mai ales pe cale transesofagiana, scanografia, arteriografia sau imageria prin rezonanta magnetica (I.M.R.). Riscul principal este ruperea arterei disecate in pericard sau in alte parti ale toracelui, cu hemoragie interna uneori fulgeratoare. Este necesara spitalizarea si tratament de urgenta. Acesta consta in inlocuirea chirurgicala a partii de aorta atinsa de disectie printr-o proteza, reimplantand la nevoie ramurile create ale partii de inlocuit, de proteza. O alta tehnica se bazeaza pe folosirea unor... [continuare]

Boala parazitara cauzata de infestarea cu amiba entamoeba histolitica. Amibele sunt protozoare din clasa rizopode, constituite dintr-o singura celula mobila care se poate inconjura de un invelis subtire si sa formeze astfel o sfera de cativa microni sau zeci de microni in diametru: chistul amibian. Aceasta boala priveste mai ales regiunile tropicale cele mai sarace, lipsite de canalizare, de latrine, de apa potabila, si unde folosirea dejectiilor umane ca ingrasamant este o practica obisnuita. Ea survine mai ales la calatori, in timpul sederii in/sau al intoarcerii din tarile tropicale, care nu pot urmari regulile de igiena alimentara. Contaminarea - boala se contracteaza prin ingestia de chisturi amibiene care contamineaza apa, fructele sau legumele. Amiba atinge intestinul gros si se instaleaza aici (cel mai adesea in colon), mai intai la suprafata mucoasei: "purtator sanatos", subiectul nu prezinta atunci nici un simptom; totusi, materiile lui fecale contin chisturi... [continuare]

Boala de origine ereditara ce afecteaza pielea si sistemul nervos. Boala se caracterizeaza prin malformatii si tumori, mai ales cerebrale si cutanate dar si oculare renale cardiace pulmonare si digestive. Principalele consecinte sunt urmatoarele: epilepsie si intarziere mintala; mici excrescente sau pete decolorate pe piele; insuficienta a functiei renale. In stabilirea diagnosticului, cautarea acestor semne este completata prin radiologia creierului (scanografie, imagerie prin rezonanta magnetica), cu scopul de a detecta alte eventuale tumori. Tratamentul nu se adreseaza decat simptomelor (epilepsie, insuficienta renala etc.). Durata de viata este adesea redusa din cauza atingerii cerebrale si renale, dar de o maniera foarte variabila in functie de severitatea bolii. [continuare]

Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore. Accident neurologic localizat, cu durata mai mare de 24 ore, cauzat de o leziune vasculara cerebrala. Diferitele tipuri de accident vascular cerebral - Accidentele vasculare cerehrale ischemice, numite si infarcte cerebrale sau inca si ramolismente cerebrale, apar cel mai adesea ca o consecinta a unui trombus (cheag de sange care se formeaza intr-o artera), a unui embola (corp strain sau un trombus mobilizat care, antrenat prin circulatie, va produce obstructia arterei) sau o ingustare a arterei favorizata de ateroscleroza (ingrosarea invelisului intern al peretelui arterial). Ultima este cauza principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice. - accidentele vasculare cerebrale hemoragice se datoreaza unei scurgeri de sange in tesutul cerebral. Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau, mult mai rar, malformatii le vasculare (angiom, anevrism),... [continuare]

Sindrom dureros al unei maini, unui picior, chiar al unui membru intreg, cu tulburari vasomotorii si trofice, si demineralizare osoasa pronuntata. Algodistrofia rezulta probabil dintr-o perturbare de functionare a nervilor simpatici ai unui membru. Instalandu-se in urma unui traumatism (fractura, entorsa), a unei interventii chirurgicale sau fara cauza aparenta, algodistrofia atinge cel mai des membrele inferioare, dar poate atinge membrul superior (sindromul umar-mana dupa un infarct miocardic, de exemplu). Simptome si diagnostic - Apare progresiv o neputinta dureroasa a mainii, piciorului, chiar a intregului membru. Se observa atunci o demineralizare osoasa pronuntata si intinsa, asociata, in primul moment, cu o umflare a tesuturilor moi insotita de incalzire locala, apoi, in a doua faza, cu o racire si o retractie a acestora, la originea unei rigiditati a articulatiei. Diagnosticul clinic - Se bazeaza pe caracterul extrem de deosebit al durerilor si pe tulburarile... [continuare]

Este un sindrom de suferinta cerebrala care se manifesta prin criza epileptica. La geneza stau doi factori: predispozitia convulsivanta si existenta unei leziuni cerebrale anatomice sau biochimice. Se intalnesc 4-10 cazuri la 1000 de locuitori. Varsta de aparitie este in copilarie. Epilepsia este o boala meuropsihica cronica in care apar disfunctii paroxistice ale creierului. Aceste disfunctii apar ca urmare a descarcarilor excesive ale neuronilor cerebrali, de cauze diverse (epilepsie primara, epilepsie secundara). Manifestarea clinica majora este criza epileptica, ce cunoaste o mare varietate de forme. Cauzele - pot fi: 1. Perinatale: a) Infectii materne (rubeola, toxoplasmoza), intoxicatii, tulburari metabolice (diabet), traumatisme materne, incercari de avort, icter nuclear prin incompatibilitate de rh etc. b) Factori natali: traumatisme obstetricale - aplicari de forceps cu contuzii, hematoame, expulzii brutale, travaliu prelungit cu anoxii cerebrale fetale,... [continuare]