histocompatibilitate
Bolile reumatice – tot mai des intalnite in randul tinerilor, chiar al copiilor
Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Ce sunt bolile reumatice Bolile reumatice reprezinta un ansamblu de afectiuni de natura degenerativa sau inflamatorie caracterizate in principal de durere, tumefiere si leziuni distructive ale articulatiilor si/sau muschilor. Cauzele acestora sunt variate, mecanismele implicate in aparitia acestora fiind declansate fie de factori externi, fie de hiperreactivitatea sistemului imun cu repercursiuni similare la nivel osteo-articular. Dintre bolile reumatice cele mai intalnite sunt osteoartrita, reumatismul articular acut, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sindromul Sjogren, fibromialgia, guta, tendinita. Clasificarea bolilor reumatice Clasificarea bolilor reumatice se face in functie de mecanismul aparitiei, astfel existand doua categorii mari, reumatismul degenerativ (artroza sau osteoartrita) si reumatismul inflamator (artrita). Primele apar ca urmare a inaintarii in varsta, cuprind gonartroza, coxartroza, spondilita cervicala, artroza... [continuare]
Asocierea dintre tiroidita hashimoto si deficitul de vitamina d
Dr. Madalina Alice Lata
Medic rezident endocrinologie
Ce este tiroidita Hashimoto Tiroidita cronica autoimuna (Hashimoto) reprezinta o afectiune din ce in ce mai frecventa, determinata de un proces autoimun, in care celulele albe ale corpului si anticorpi antitiroidieni ataca si distrug foliculii tiroidieni, fiind una dintre cele mai frecvente cauze ale hipotiroidismului. Este mai frecventa la femei, putand aparea inclusiv la copii, cu o incidenta in crestere in cazul adolescentilor. Cum se manifesta Aceasta afectiune are la baza un substrat genetic, unele mutatii ale genelor HLA-DR3, HLA-DR5, HLA-DR8, si este influentata de factori de mediu precum: stres, infectii cronice, deficit de seleniu si vitamina D. Este recunoscuta si predispozitia familiala, manifestata prin existenta in cadrul aceleasi familii a tiroiditei Hashimoto, a hipotiroidismului sau a bolii Basedow Graves. Adesea, tiroidita Hashimoto se asociaza cu alte afectiuni autoimune: - poliendocrinopatii: diabet zaharat tip 1 insulino-necesitant, insuficienta... [continuare]
Imunoterapia in oncologie
Dr. Alexandru Gabriel Berescu
Medic rezident Oncologie medicala
Ce este imunoterapia? Imunologia si Oncologia sunt 2 domenii ale medicinei in plina dezvoltare in care cercetarile se pot intrepatrunde. Astfel in ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe terapii, care permit sistemului imun sa lupte mai bine impotriva cancerului. Prima utilizare a unei forme de imunoterapie a fost injectarea de catre chirurgul William Coley a unei bacterii direct intr-un sarcom, care a dus la scaderea in dimensiuni a tumorii. Doua secole mai tarziu, in anul 2018 cercetatorii James P. Allison si Tasuku Honjo iau premiul Nobel in Medicina si Fiziologie pentru cercetarile lor, care au dus la primele imunoterapii utilizate in cancer. Reglarea sistemului imun Celulele implicate in principal in raspunsul imun impotriva celulelor canceroase sunt: - limfocitele T CD8+ de tip citotoxic si limfocitele T CD4+ de tip helper (“ajutatoare”), care necesita prezentarea antigenului pentru activare (parti din tumora catre care este indreptat raspunsul imun) [continuare]
Histocompatibilitate
Compatibilitate a tesuturilor de origine diferita bazandu-se pe caracteristicile antigenice de care depinde succesul unei grefe. genele care guverneaza sinteza acestor antigene sunt situate pe cromozomul 6 si sunt cunoscute sub numele de complex major de histocompatibilitate (CMH) sau sistemul hla (Human Leucocyte Antigens). genele sistemului hla sunt repartizate in doua clase: genele clasei I codifica antigenele de histocompatibilitate prezente in toate celulele nucleate ale organismului si sunt clasate in 3 grupe (A, B si C); genele din clasa II comanda sinteza antigenelor prezente doar in anumite celule ale sistemului imunitar (monocite, macrofage, limfocite B) si sunt, de asemenea, repartizate in 3 grupe (DR, DQ si DP), Actualmente se cunosc mai mult de 120 gene diferite ale sistemului HLA. Importanta in medicina - Fiecare individ poseda deci diferite grupe HLA. Parintii transmit fiecaruia dintre copiii lor o jumatate din genele lor. In interiorul unei aceleiasi familii,... [continuare]
Informatii esentiale despre transplantul de organe
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Transplantul de organe este una din cele mai interesante parti ale medicinei. El reprezinta de fapt inlocuirea unui organ care nu isi mai poate indeplini corect functiile (datorita unor procese patologice sau traumatisme) sau care devine chiar periculos pentru organism, cu altul sanatos, care poate prelua rolul celui bolnav. In vederea realizarii transplantului este necesara existenta a doua persoane cheie: primitorul (receptorul) si donatorul. Donatorul poate fi o persoana in viata sau o persoana recent decedata. Trebuie precizat insa ca nu toate organele organismului uman pot fi transplantate. Cele pentru care deja exista o experienta in domeniu sunt: - Rinichii: daca sunt afectati de lupus, boala polichistica renala, sau sufera de nefropatie diabetica in stadiu avansat. Rinichii sunt cei mai des transplantati. Transplantul poate fi realizat de la un donator mort sau viu, rinichii fiind organe pereche, unul putand prelua si functia celuilalt (in anumite... [continuare]
Generalitati Imunodeficienta comuna variabila (IDCV) este o afectiune care implica urmatoarele: 1) niveluri scazute ale majoritatii sau ale tuturor claselor de imunoglobuline (Ig); 2) o lipsa de limfocite B sau de celule plasmatice care sunt capabile sa produca anticorpi; 3) infectii bacteriene frecvente. IDCV este o boala imuna frecventa. Cu toate acestea, este diferita atat in ceea ce priveste modalitatea de manifestare clinica, precum si in tipurile de deficienta. Desi este caracteristica scaderea nivelului seric de imunoglobuline G (IgG) si imunoglobuline A (IgA), aproximativ 50% dintre pacientii cu aceasta boala prezinta si scaderea nivelului seric de imunoglobuline M (IgM) si disfunctie a limfocitelor T. Aproximativ 20% dintre cei cu IDCV dezvolta o boala autoimuna. Fiziopatologie La pacientii cu IDCV s-au raportat numeroase anomalii ale sistemului imunitar, cea mai frecventa fiind producerea de anticorpi defectuosi. In consecinta, atat raspunsurile umorale, cat si... [continuare]
Grupaj tisular
Identificare a antigenelor de histocompatibilitate, ori a antigenelor sistemului HLA (Human Leucocyte Antigen, antigen leucocitar uman), transmise genetic, exprimate de catre celulele unui individ, caracterizand grupul sau tisular. Sinonim: tipar tisular. [continuare]
Grefa
Transferul, pe un bolnav primitor, al unui grefon constituit din celule, dintr-un tesut, de o parte a unui organ sau dintr-un organ in intregime. Grefa de celule sau de tesut este simpla din punct de vedere tehnic: injectarea intravenoasa a celulelor (grefa de maduva osoasa) sau aplicarea locala a unui tesut (grefa de piele, de tesut osos, de cornee). Daca grefa priveste un organ (inima, ficat, plaman, pancreas, rinichi), trebuie sa se restabileasca continuitatea circulatiei sangvine punand cap la cap, chirurgical, vasele (arterele si venele) primitorului cu cele ale grefonului. Atunci se vorbeste despre un transplant de organ. Rejectia grefei - Rejectia (respingerea) grefei rezulta dintr-o incompatibilitate intre sistemul imunitar al primitorului si cel al donatorului. Acest fenomen a fost constatat de la primele incercari de grefare, atunci cand nu se putea explica fenomenul. Conditiile unei compatibilitati imunologice intre primitor si organul donatorului au fost precizate... [continuare]
Tipar tisular
Identificare a antigenelor de histocompatibilitate, ori a antigenelor sistemului HLA (Human Leucocyte Antigen, antigen leucocitar uman), transmise genetic, exprimate de catre celulele unui individ, caracterizand grupul sau tisular. Sinonim: tipar tisular. [continuare]
Sistemul hla
Compatibilitate a tesuturilor de origine diferita bazandu-se pe caracteristicile antigenice de care depinde succesul unei grefe. genele care guverneaza sinteza acestor antigene sunt situate pe cromozomul 6 si sunt cunoscute sub numele de complex major de histocompatibilitate (CMH) sau sistemul hla (Human Leucocyte Antigens). genele sistemului hla sunt repartizate in doua clase: genele clasei I codifica antigenele de histocompatibilitate prezente in toate celulele nucleate ale organismului si sunt clasate in 3 grupe (A, B si C); genele din clasa II comanda sinteza antigenelor prezente doar in anumite celule ale sistemului imunitar (monocite, macrofage, limfocite B) si sunt, de asemenea, repartizate in 3 grupe (DR, DQ si DP), Actualmente se cunosc mai mult de 120 gene diferite ale sistemului HLA. Importanta in medicina -Fiecare individ poseda deci diferite grupe HLA. Parintii transmit fiecaruia dintre copiii lor o jumatate din genele lor. In interiorul unei aceleiasi familii,... [continuare]
Hla (sistem)
Compatibilitate a tesuturilor de origine diferita bazandu-se pe caracteristicile antigenice de care depinde succesul unei grefe. genele care guverneaza sinteza acestor antigene sunt situate pe cromozomul 6 si sunt cunoscute sub numele de complex major de histocompatibilitate (CMH) sau sistemul hla (Human Leucocyte Antigens). genele sistemului hla sunt repartizate in doua clase: genele clasei I codifica antigenele de histocompatibilitate prezente in toate celulele nucleate ale organismului si sunt clasate in 3 grupe (A, B si C); genele din clasa II comanda sinteza antigenelor prezente doar in anumite celule ale sistemului imunitar (monocite, macrofage, limfocite B) si sunt, de asemenea, repartizate in 3 grupe (DR, DQ si DP). Actualmente se cunosc mai mult de 120 gene diferite ale sistemului HLA. Importanta in medicina - Fiecare individ poseda deci diferite grupe HLA. Parintii transmit fiecaruia dintre copiii lor o jumatate din genele lor. In interiorul unei aceleiasi familii,... [continuare]
Grefa de maduva osoasa
Inlocuire a maduvei osoase a unui pacient atins de o boala hematologica cu celule de maduva osoasa prelevate de la un subiect sanatos. Indicatii - Unul din principalele roluri ale maduvei osoase este acela de a produce, multumita anumitor celule numite celule-suse, elementele diferitelor descendente sangvine (globulele rosii, majoritatea globulelor albe, plachetele etc.). Orice boala a celulelor-suse poate necesita o grefa de maduva: leucemia (proliferarea de globule albe si a celulelor lor de origine in maduva osoasa si in sange), hipoplazia sau aplazia medulara (insuficienta sau absenta producerii diferitelor descendente). Bolnavii trebuie sa fie, in general, sub varsta de 50 de ani si intr-o buna stare fiziologica, avand in vedere frecventa si gravitatea complicatiilor. Tehnica - Orice grefa de maduva trebuie sa fie precedata de o distrugere cat mai complet posibila a maduvei osoase a primitorului cu scopul ca boala sa nu recidiveze pe maduva grefata. Aceasta distrugere... [continuare]
Roferon-a, flacon injectabil
Compozitie Roferon-A se prezinta sub forma de pulbere sterila pentru reconstituire, in flacoane continand o doza unica. Fiecare flacon contine 3; 4,5; 6; 9 sau 18 milioane UI (milioane unitati internationale) de interferon alfa-2a liofilizat, 9 mg de clorura de sodiu si 5 mg de albumina serica umana. Solutia este reconstituita inainte de utilizare prin adaugarea a 1 ml de apa sterila pentru injectare. Kit pentru injectare, care contine: 1 flacon continand 3; 4,5; 6; 9 sau 18 milioane UI; 1 fiola a 1 ml de apa distilata pentru injectare; 1 seringa de 2 ml, 1 ac 40-8/10, pentru injectare i.m. (verde), 1 ac 16-5/10, pentru injectare s.c. (portocaliu). Actiune terapeutica Roferon-A poseda multe din proprietatile preparatelor de asa-numit interferon alfa uman natural. Efectul antiviral al Roferon-A rezulta din inducerea unei rezistente la nivel celular fata de infectiile virale si din modularea activitatii sistemului imun care neutralizeaza virusurile sau elimina celulele infectate de... [continuare]
Servicii medicale Laboratorul de diagnostic hematologic si laboratorul central de diagnostic, tratament, prevenire si control al talasemiilor: - controale hematologice la pacientii tratati in alte unitati medicale - diagnostic boli de sange consultatii si analize - dispensarizarea si consilierea hemoglobinopatiilor - teste pentru diagnostic hematologic - hemograme, fosfataza alcalina leucocitara, vsh, electroforeza hemoglobinei, hemoglobina alcalino-rezistenta, dozare folati si vitamina b12 etc. - transfuzii in ambulatoriu pentru bolnavii cu talasemie majora (monitorizarea tratamentului transfuzional si chelator de fier) si cu alte anemii severe. - invatamant, metodologie, evaluare reactivi si aparatura - Beneficiari: bolnavi de talasemie si alte boli hematologige cronice cronice (diagnostic, profilaxie, tratament ambulatoriu transfuzional) personal medico-sanitar. Laborator central de imunohematologie: - precizari grupe sanguine OAB si Rh, cercetare anticorpi... [continuare]
Servicii medicale Chirurgie I - apendicectomie laparoscopica - apendicectomii clasice - chirurgia cailor biliare, folosind laparoscopia, explorarea radiologica, video-endoscopia si ecografia - chirugia chistului hidatic pulmonar si hepatic - chirurgia endocrina, tiroidectomii totale si subtotale, suprarenalectomia (laparoscopic si clasic) - chirurgia ficatului pentru tumori beligne, maligne, primare si secundare (hepatectomii) - chirurgia glandei mamare - chirurgia melanoamelor maligne - chirurgia organelor genitale feminine, externe si interne - chirurgia pancreasului, rezectii totale si subtotale, derivatii pancreato-digestive - chirurgia polipozei familiale si a rectocolitei ulcero-hemoragice (operatii care permit un tranzit pe cai naturale pentru bolnavii operati) - chirurgia timusului (tratamentul miasteniei gravis-timectomia pe cale toracoscopica) - chirurgia tubului digestiv, esofagoplastii, rezectii gastrice, intestinale, colonice si rectale - chirurgia... [continuare]
Bună ziua. Mama la vârsta de 78 ani anul trecut a făcut operație la un plămân având un nodul. Acum are mari dureri înăuntru spune ea cu toate ca se ține de tratament. Nu a fumat și nu a băut alcool toată viața ei. Plămânul e uscat si expectoreaza. Ce ma fac cu ra. Bani am dat peste tot și nimeni nu îmi zice nimic. Nu are poftă de mâncare numai câte puțin mănâncă ca să ia pastile. Va rog frumos să mă ajutați .Care sunt următorii pași la acest cancer pulmonar? Va mulțumesc anticipat. [continuare]
Trebuie sa fac mereu kinetoterapie?
am fost diagnosticata cu spondilita anchilopoetica.am facut tratament cu celecoxib si am facut si kinetoterapie.si la ora actuala fac.mi s a spus ca este o boala care apare foarte rar la sexul feminin.e posibil sa mi se dea un diagnostic asa doar pe baza unui RMN? [continuare]
Buna ziua tuturor mă numesc Silvia sunt din Republica Moldova și doresc să primesc un sfat referitor la tratamentul ci iod radioactiv. recent fetița mea care are 11 ani a fos diagnosticată cancer papilar al glandei teroide din ce caiuză la 20.05.2013 i-a fost extirpată glanda teriouidă și ganglionii limfatici din dreapta și stînga. după intervenția chirurgicală ne-a fost prescris tratament cu iod radioaciv. Spunețimi vă rog unde în Romania se tratează copii cu iod radioactiv? Din cele citite de pe saitul acesta am înțeles că în Cluj sunt prestate servicii de acest gen, dar cu părere de rău nu știu cum se numește clinica și nu am careva informații de contact. În acest ciontext intervin cu rugămintea către persoanele care s-au tratat în Cluj să mă înformeza ca să pot apela la specialiștii în domeniul tratamentului cu iod radioactiv. Mulțumesc anticipat pentru orice informații adresa de imei: [email protected] [continuare]
Buna ziua!de curand tatal meu a fost diagnosticat cu tumora pulmonara LSD.adenopatii mediastinale,iar rezultatul biopsiei a fost-carcinom scuamocelular slab diferentiat nekeratinizat ce necesita studiu imunohistochimic in context clinic.de asemenea medicul pneumolog ne-a zis ca are si niste ganglioni crescuti ce ii apasa pe trahee si din cauza caruia tuseste foarte mult.dupa ce am mers cu aceste analize la medicul oncolog acesta a zis ca in cateva zile trebuie sa inceapa tratamentul cu citostatice insa nici macar nu ne-au fost explicate analizele foarte bine ,nu ni s-a zis daca exista si alte variante de tratament ,in ce stadiu se afla si nici care sunt efectele chimioterapiei.am citit pe internet,insa m-am cam ingrozit.as dori sa stiu daca exista un medicament care sa-l ajute sa nu mai tuseasca asa mult ,iar pe perioada chimioteriei ce suplimente,vitamine as putea sa-i dau pentru a suporta mai bine efectele adverse?multumesc. [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Dermatologie , Medicina de familie , Ecografie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter