formatiune axilara
Fibroadenomul mamar - evolutie si complicatii
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Generalitati Fibroadenomul mamar este o formatiune tumorala benigna intalnita la femeile fertile cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani. Aceasta tumora apare fie ca un nodul solitar localizat la unul dintre sani, fie pot fi mai multi noduli situati bilateral sau mai multi situati doar la unul dintre ei. Mai este intalnita si la femeile insarcinate, dar si la femeile aflate la premenopauza, uneori si la cele care sunt in menopauza atunci cand sunt sub tratament hormonal de substitutie. Nu se cunoaste exact o cauza principala care sa duca la aparitia lor, dar se presupune ca este influentat de nivelul crescut de estrogeni. Simptome si diagnostic Simptomele fibroadenomului mamar sunt reduse deoarece sunt nedureroase si de aceea uneori sunt descoperite din intamplare fie la o autopalpare, fir in cadrul unui control de rutina, cum ar fi ecografia mamare sau mamografia. Dimensiunea acestora poate varia de la 0,5mm la peste 20mm cand deja poate cauza o usoara sensatie de jena sub... [continuare]
Cancerul adrenal poate fi tratat daca este diagnosticat la timp
Autor: SfatulMedicului
Ce este cancerul adrenal Cancerul adrenal este o afectiune a glandelor suprarenale, doua glande mici situate la polul superior al rinichilor. Acest cancer isi are originea in tesutul glandelor suprarenale, in portiunea exterioara, numita si cortex adrenal. Se manifesta de cele mai multe ori prin aparitia unei formatiuni tumorale pe suprafata unei glande, sau pe suprafata ambelor. Tumora maligna (canceroasa) a glandei adrenale poarta numele de carcinom cortical adrenal. Tumora benigna (necanceroasa) este numita adenom benign. Cancerul cu originea in alt organ, cu metastaze la nivelul glandelor adrenale, nu este considerat carcinom adrenal. Cancerul de san, gastric, renal si cancerul de piele sunt cele care dau cel mai frecvent metastaze adrenale. Prevalenta Carcinomul adrenocortical este foarte rar. Medicii diagnosticheaza, conform studiilor, un caz la 1 milion de pacienti, in fiecare an. Acest cancer afecteaza mai frecvent pacientele de sex feminin. Cauze Cercetatorii nu... [continuare]
Ganglioni cervicali inflamati - cand si de ce apar
Autor: SfatulMedicului
Ce sunt ganglionii limfatici Ganglionii limfatici sau nodulii limfatici sunt mici formatiuni ovalar-rotunde, pline cu limfa, cu rol de statie si colectare a limfei din organism. Vasele limfatice dreneaza limfa de la toate organele si structurile organismului, emergand catre numerosi ganglioni aflati pe traseul lor. Rolul ganglionilor limfatici Rolul circulatiei limfatice este de a ,,curata’’ organismul de celule moarte, germeni patogeni (avans astfel rol imun) si detritusuri celulare. Nutrientii si alte componente benefice raman in circulatia limfatica. Ganglionii limfatici cervicali sunt cei aflati in regiunea gatului, fiind la acest nivel impartiti in mai multe grupuri. Adenopatia cervicala Inflamatia acestor ganglioni poate avea diferite cauze si da simptome si semne specifice, in functie de locul inflamatiei. Denumirea medicala pentru inflamatia ganglionilor este adenita, adenopatia sau limfadenopatia. Adenopatia cervicala poate afecta copiii si adultii de orice... [continuare]
Higromul chistic, malformatie limfatica
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Ce este higromul chistic? Higromul chistic este o formatiune chistica localizata cel mai frecvent la nivel cervical. Este produs de o malformatie sau de blocarea drenarii sistemului limfatic. Higroamele pot fi depistate antenatal la ecografie sau dupa nastere, cand se identifica o umflatura sub piele. Daca apare in timpul vietii intrauterine, poate cauza avort spontan sau decesul intrauterin al fatului. Cum se manifesta? Afectiunea este determinata de o modificare genetica ce afecteaza dezvoltarea sistemului limfatic al bebelusului si se poate asocia cu alte boli genetice precum Sindromul Noonan, Down sau Turner. Poate fi intalnita si la adulti ca urmare a unei infectii respiratorii sau a unui traumatism. Higroamele sunt rar intalnite, reprezentand doar 6% dintre tumorile benigne ale copilariei, iar la adulti sunt diagnosticate extrem de rar. Higroamele chistice se pot dezvolta oriunde, dar sunt identificate cel mai frecvent la nivel cervical si axilar. Simptomele variaza... [continuare]
Laparoscopia in diagnosticul afectiunilor uterului, trompelor si ovarelor
Dr. Dan Tutunaru
Medic Primar Obstetrica Ginecologie
Uter Inspectia uterului se face initial grosier, cand se pot descoperi diferite afectiuni precum nodulii fibromatosi sau defecte congenitale de formare a uterului. Fibromul uterin - se vizualizeaza in cazul foarte frecvent in care este situat subseros sau intramural. Nodulii subserosi apar ca proeminente mai mult sau mai putin voluminoase, cu un contur regulat sau nu, cu o zona de implantare mai mare sau mai mica. Nodulii intramurali pot fi vizualizati daca deformeaza suprafata exterioara a uterului sau daca sunt foarte voluminosi. Ei pot avea diferite localizari, unele fara semnificatie altele cu profunde implicatii asupra fertilitatii pacientei. In general, nodulii subserosi sunt inofensivi. Nu acelasi lucru se poate spune despre cei intramurali, care se pot localiza in zone critice ale uterului. Astfel, cele mai grave localizari sunt cele din vecinatatea insertiei trompei, blocand ostiul tubar sau comprimand pur si simplu trompa, interferand negativ cu procesul de... [continuare]
Cancerul mamar
Dr. Alexandru Velcescu
Medic specialist in Oncologie
Generalitati Cancerul mamar este o afectiune in care celulele care alcatuiesc sanii incep sa creasca anormal intr-o maniera necontrolata. Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, desi cancerul pulmonar ramane cauza principala de deces atat la femei cat si la barbati. Aproximativ 1% din toate cazurile de cancer mamar apare la barbati adulti. Cauze Cauza exacta a cancerului mamar este necunoscuta. Hormonii feminini si varsta inaintata joaca un rol in determinarea cancerului mamar. Cancerul mamar este o boala frecventa la femeile in varsta de peste 50 de ani. Riscul de cancer mamar la femeile intre 30 si 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, in timp ce pentru femeile intre 40 si 50 de ani este de 1 la 70. Simptome Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea depistat printr-o mamografie, inainte de a fi aparut orice fel de simptome. Cel mai frecvent simptom este nodulul mamar nedureros. Cu toate acestea, nodulii mamari din cancerul mamar pot fi,... [continuare]
Cancerul de san - tratament
Dr. Alexandru Velcescu
Medic specialist in Oncologie
Generalitati Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului. Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri numite ducte. In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice. In structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Ganglionii limfatici Vasele limfatice transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este de a... [continuare]
Stadiile cancerului mamar si importanta testelor pentru a-l descoperi la timp
Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Ce este cancerul mamar? Cancerul mamar este cea mai frecventa forma de neoplazie intalnita in randul persoanelor de sex feminin, cu o incidenta semnificativa in cazul celor trecute de varsta de 50 de ani. La nivel mondial exista o relatie direct proportionala intre numarul cazurilor de cancer mamar si o rata de supravietuire redusa in ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare . Tipuri histologice de cancer mamar Cancerul de san neinvaziv – este tipul care isi mentine dezvoltarea in canalele sau lobul unde a aparut, prezinta totusi risc moderat de crestere cu invazie locoregionala motiv pentru care necesita monitorizare secventiala. Carcinomul lobular in situ (LCIS) – este de obicei neivaziv cu localizare si dezvoltare doar in lobulul mamar in care a aparut. Cancerul de san invaziv –celulele atipice se extind atat local in tesutul mamar, dar pot migra si sistemic frecvent la nivel cerebral, osos, pulmonar si hepatic; este cel mai frecvent tip de cancer... [continuare]
Generalitati Formatiunile mamare se intalnesc, in special, la femeile intre 30 si 50 de ani. Prezenta acestor formatiuni are numeroase consecinte, insa majoritatea sunt minore si lipsite de importanta. Formatiunile mamare multiple se prezinta ca o multitudine de noduli, desi unele zone ale sanului sunt mai indurate si mai dense ca altele. Sanii pot fi sensibili la palpare. Formatiunile pot apare bilateral, in jurul mamelonului si in zona supero-externa, in special inaintea perioadei ciclului menstrual. Aceste formatiuni pot aparea sau disparea si isi pot modifica dimensiunile de la o zi la alta. La un moment dat, acestea au fost considerate anormale si erau deseori denumite ca boala fibrochistica a sanului, insa acum sunt atat de comune incat sunt considerate normale. Dupa menopauza, de obicei, acestea dispar, insa uneori pot persista la femeile care urmeaza tratament hormonal. Cheagurile de sange intravenoase (tromboflebita) pot avea aspectul asemanator cu aceste... [continuare]
Acanthosis nigricans, afectiunea din cauza careia pielea se ingroasa si devine inchisa la culoare
Autor: SfatulMedicului
Ce este acanthosis nigricans Acanthosis nigricans este o afectiune a pielii ce determina ca aceasta sa devina inchisa la culoare si sa fie mai groasa. Afectiunea apare cel mai adesea la nivelul pliurilor cutanate din jurul gatului, dar si la nivel inghinal si axilar. Alte simptome frecvent asociate sunt reprezentate de prurit si de miros neplacut. Acanthosis nigricans se asociaza frecvent cu obezitatea si diabetul, iar tratamentul consta in abordarea afectiunii de baza. In cazuri rare, o forma maligna de acanthosis nigricans se poate dezvolta la persoanele care au deja anumite tipuri de cancer. Simptomele acanthosis nigricans Principalele simptome produse de acanthosis nigricans sunt urmatoarele: - hiperpigmentarea – unele zone ale pielii isi pot schimba culoarea, devenind mai intunecate. Cel mai frecvent, acestea vor avea nuante de gri, negru sau maro; - hiperkeratoza – zonele afectate devin mai groase si capata un aspect de catifea. Ulterior, cand afectiunea evolueaza,... [continuare]
Papiloame Papiloamele reprezinta proliferari ale epiteliului ductal cu suport fibrovascular (tumori adevarate, spre deosebire de hiperplazia ductala pentru care se foloseste uneori termenul de papilomatoza); in functie de predominanta componentei chistice sunt chistadenoame si, respectiv, adenoame papilare; daca se dezvolta in lumenul dilatat al unui duct se numesc intrachistice. Cel mai frecvent se dezvolta in ductele lactifere mari, caz in care sunt situate subareolar, pot ajunge la dimensiuni mari si pot determina scurgeri mamelonare; uneori se dezvolta din ductele mai mici, caz in care pot fi multiple si cu localizare spre lateral. Chisturi Chisturile sunt cele mai frecvente "tumori" de san. Sunt inrudite ca tip tumoral cu papiloamele, prezinta aspecte histologice incadrabile in metaplazia apocrina (chisturile mari au peretele format dintr-un strat de celule apocrine). Intraoperator au aspect intunecat ("blue dome cysts"), se pot trata si prin simpla evacuare deoarece... [continuare]
Tipuri Acneea este o afectiune cutanata frecventa, care apare in perioada adolescentei si se poate prelungi si la adultul tanar. Exista forme usoare de acnee, cu minime modificari cutanate de tipul punctelor negre (comedoane) dar si forme severe, cu "cosuri" profunde si dureroase la nivelul pielii (formele chistice). Acestea pot aparea la nivelul toracelui anterior (pieptului) sau spatelui, dar si la nivelul fetei sau gatului. Baietii prezinta de obicei forme mai severe decat fetele. Multe fete prezinta eruptie acneica inainte de primul ciclu menstrual, datorita modificarilor hormonale specifice varstei. In timpul sarcinii, pot aparea placarde hiperpigmentate (de culoare inchisa), la nivelul fetei. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de "masca de sarcina" sau cloasma gravidica si dispare de obicei dupa nastere. Etiologia (cauza) cloasmei nu este cunoscuta, desi se presupune ca modificarile hormonale survenite in timpul sarcinii, determina stimularea celulelor care produc... [continuare]
Asistenta medicala a prescolarilor, elevilor si studentilor
Autor: SfatulMedicului
Ordin nr. 653 din 25 septembrie 2001 privind asistenta medicala a prescolarilor, elevilor si studentilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 777 din 5 decembrie 2001 Ministrul sanatatii si familiei, vazand Referatul comun de aprobare al Directiei generale de asistenta medicala si farmaceutica si al Directiei generale de sanatate publica nr. 15.561 din 13 septembrie 2001, avand in vedere prevederile ARTICOLUL 6, 11, 15, 17, 18, 20, 23 si 25 din Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ale ARTICOLUL 1, 2, 4, 7, ale ARTICOLUL 12 lit. a) si b), ale ARTICOLUL 13 alin. (1), ale pct. II poz. 1 si 3 din anexa nr. 2 la Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, prevederile ARTICOLUL 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, cu modificarile si completarile ulterioare, ale ARTICOLUL 1 din Ordonanta Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea... [continuare]
Generalitati Mastita este o inflamatie a sanului cel mai adesea relationata cu alaptarea. Aceasta inflamatie poate fi asociata cu lezarea tisulara, infectia sau ambele. Una din cinci femei care alapteaza vor suferi de mastita in timpul primelor 6 luni de viata ale copilului. Cauze Mastita este datorata unui flux scazut al laptelui. Cand incepe lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. De asemenea, infectia se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare improprii), permitand patrunderea bacteriilor. La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei. In timpul alaptarii, mastita afecteaza, de obicei, un singur san si debuteaza cu o zona dureroasa, calda si inrosita. Pot aparea febra, frisoanele,... [continuare]
Generalitati Leucemia cu celule paroase este un tip de cancer in care maduva produce prea multe limfocite. Este o forma de leucemie limfatica cronica, celula originara fiind limfocitul B. Acest tip de cancer al maduvei si sangelui are o evolutie destul de imprevizibila: se poate agrava foarte repede intr-un interval scurt sau poate ramane in acelasi stadiu ani de zile. Este o leucemie destul de rara, reprezentand aproximativ 2% din totalitatea leucemiilor diagnosticate si mai putin de 2000 de cazuri nou aparute in America de Nord si in Europa de Vest impreuna in decursul unui an. Boala are aceasta denumire din cauza aspectului celulelor la microscop (celulele maligne emit numeroase proiectii citoplasmatice la suprafata). In mod normal, maduva osoasa produce celule stem (progenitoare si imature). Acestea, sub influenta diversilor stimuli si factori de crestere se diferentiaza in celule cu o anumita activitate bine stabilita. O celula stem sangvina poate deveni o celula... [continuare]
Terminologie in domeniul oncologiei
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Pentru o mai buna intelegere a termenilor utilizati in domeniul oncologiei, si a sensului lor, in textul ce urmeaza ii vom explica pe cei mai uzuali dintre acestia. Multi dintre termenii utilizati actual pentru definirea anumitor forme de cancer sunt neclari pentru majoritatea oamenilor, termeni cum ar fi: carcinom, adenocarcinom, sarcom etc. Cunoasterea acestor termeni si a diferentelor intre diferitele tipuri de cancer pe care le reprezinta este de maxima importanta. Sarcomul este un tip de cancer cu punct de plecare din tesutul conjunctiv, cartilaginos, osos sau muscular. Carcinomul are punct de plecare din celulele epiteliale iar adenocarcinomul se refera la carcinoamele cu originea in celulele glandulare. Abces Reprezinta o cavitate inchisa incapsulata cu continut purulent. In general este usor de diagnosticat clinic, aceasta formatiune fiind dureroasa si cu semne de inflamatie (caldura locala, roseata, si exprimare in relief). Unele abcese cronice pot fi... [continuare]
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
San drept: -CSE (zona palpabila clinic) prezinta o imagine hipoecogena, neomogena, cu contur spiculat, cu vascularizatie dezorganizata, rigida elastografic a elastografic avand dimensiunile de 33/29mm. Formatiunea descrisa prezinta distorsiune arhitecturala adiacenta fara limita de demarcatie de muschiul pectoral: - In prelungirea axilara la aproximativ 11mm subtegumentar prezinta o formatiune nodulara hipoecogena, avand dimensiunea de 9/6mm cu vascularizatie intranodulara, contur imprecis delimitat, rigida elastografic; - In prelungirea muschiului pectoral prezinta 3 imagini de adenopatii hipoegogene, rotunde, cu vascularizatie dezorganizata avand dimensiunile de pana la 18mm - La nivelul muschiului pectoral prezinta colectie transonica, impura, septata, bine delimitata avand dimenaiunea de 53/33mm, avasculara - leziuni fibrilare muschi pectoral cu hematom asociat: Concluzii: Formatiuni nodulare CSE drept Adenopatii axilare Hematom muschi pectoral drept BI-RADS 5 [continuare]
Buna Am 44 de ani si de curand am facut un control de rutina la sani. Diagnosticul a fost urmatorul : san drept-formatiune hipoecogena, ovalara de 11, 8 mm, fara vascularizatie, formatiune hipoecogena de 7, 2 mm, fara vascularizatie. mai multe formatiuni chistice de masim 8 mm in restul sanului. In axila dreapta - 3 ganglioni ovalari predominant hipoecogeni cu centrul hipoecogen de cca 20 mm fiecare (aspect inflamator). sanul stang- formatiune hipoecogena de 9 mm, slab vascularizata; in apropierea mamelonului formatiune cu structura mixat de 7 mm, vascularizata la periferie, mai multe formatiuni chistice de maxim 5 mm diseminate in restul sanului. axila stanga - 2 ganglioni de maxim 16 mm valori predominant hipoecogeni cu centru hipoecogen (aspect inflamator). Medicul mi-a zis ca este ingrijorat de stadiul ganglionilor. Mi-a recomandat analize. Spuneti-mi va rog o parere in ceea ce priveste acest diagnostic. Va multumesc [continuare]
Interpretare ecografie san bilateral
Buna ziua! Am varsta de 20 de ani si in urma cu 2 sapt am descoperit un nodul la sanul stang, care de aprox 3 zile doare groaznic. La ecografie, medicul a vazut un tesut mai gros aparut, probabil, inaintea menstruatiei, Cu toate acestea am descoperit urmatoarele: *axilar drept - formatiune nodulara hipoecogena, cu sinus intens hiperecogen cu corticala subtire, cu dimensiuni 15/5.9 mm, cu semnal Doppler central, sugerand ganglion degenerat lipomatos - componenta reactiva *axilar stang -fara adenopatii vizibile ecografic, dar cu o imagine limfoganglionara cu dimensiuni de 10.6/4.5 mm. CONCLUZII: mastodinie in cadranul superoextern al sanului stang fara exprimare ecografica. Medicul a spus ca nu am de ce sa imi fac griji, probabil ca acest "nodul" pe care il simt si ma doare este datorat perioadei premenstruale. Ce imi puteti spune despre formatiunile de la axile, dar si despre cel ce nu s-a vazut? (este palpabil, destul de maricel, si cu o durere mare). Va multumesc! O zi buna! [continuare]
Buna ziua! Am 36 ani , in urma cu cca 2 sapt mi-a aparut o durere la sanul stang mai exact langa mamelon, azi am facut ecografia si arata asa: San stg - formatiune ecogena neomogena imprecis delimitata 15.1/ 12 mm semnal Dopller prezent. San drept - fara formatiuni si ectopii ductale patologice. Ambele axile fara adenopatie axilara [continuare]
La RMN san cu substanta de contrast,la rezultat scrie: tesut glandular slab reprezentat, fără încărcare cu substanta de contrast i.v. a tesutului glandular bilateral. Formatiune înlocuitoare de spatiu de 1,9/2cm, cu contur spiculiform. in hipersemnal T2, gadofila, dezvoltata în cadranul central al sanului drept(la 5,8cm de muschiul mare pectoral si 4,6cm de mamelon), cu retractie mamelonara. Formatiunea descrisa prezinta curba incarcarii cu gadolinium in timp tip III. Fără adenopatii mamare interne cu caracter suspect bilateral. Adenopatie axilara dreapta de 8,8/6,7mm. La raportul medical la concluzii scrie glanda mamara tip 1, formatiune inlocuitoare de spatiu san drept-BI RADS 5, adenopatie axilara dreapta. As dori sa stiu ce se recomanda pt ca pe raportul medical la recomandari nu scrie nimic. Vă multumesc din suflet. [continuare]
Ganglion
Formatiune (umflatura) pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv. ganglion limfatic - Organ mic ce apartine sistemului limfatic, care joaca un rol fundamental in functia imunitara. ganglionii limfatici sunt plasati pe traiectul limfei care circula din tesuturi spre sange: regiunea inghinala, regiunea axilara, gat etc. Unii ganglioni sunt superficiali si palpabili la subiectii firavi, altii sunt profunzi si vizibili la examenul radiologic (scaner, imagerie prin rezonanta magnetica).?Un ganglion este constituit din tesut limfoid, tesut in care stau si se multiplica globulele albe de tip limfocite. Patologie: activarea si multiplicarea limfocitelor se traduce printr-o crestere a marimii ganglionului de la cativa milimetri la cativa centimetri. Ganglion nervos - Ingramadire de celule, formand o mica umflatura pe traiectul nervilor. Un ganglion nervos contine corpii celulari ai neuronilor (celule nervoase), micile centre de comanda ale neuronilor ale caror prelungiri... [continuare]
Sunt Crista, am 24 de ani si am o incomoditate doar a unui nodul la nivelul drept. Conform ecografiei mi s-au depistat doi noduli la sinul drept. Glandele mamare-raportul 1:1 Ducturile galactofore- nu sunt dilatate, Pielea si mamelonul- fara schimbari patologice Formatiuni - glanda mamara dreapta cadran superior lateral formatiuni hipoecogene 11x8 mm + 11x5 mm, omogene, cu contur regulat, slab vascularizate. Ganglionii limfatici axilari-forma si structura neschimbata Vascularizarea la Doppler color- aspect normal. Ma puteti ajuta va rog inteleg mai bine aceste analize, cit e de grav si ce masuri as putea lua mai departe? Daca as putea indeparta ce métode exista si pot sa aplic in cazul meu? Va multumesc anticipat. [continuare]
Ce trebuie sa inteleg si sa fac? unde sa ma adresez?
Umflatura si durere in spate, mai puternica in sezut si culcat. Ecografie: "subscapular drept in profunzimea tesutului moale o imagine nodulara hipoecogena de 1.89/0.88cm..cu aspect de posibil miom.Formatiunea este mobila pe plan profund cat si superficial si sensibil dureros la examinare. Supraiacent..inca doua imagini mici nodulare hipoecogene cu contur regulat 0.43/0.31cm si 0.82/0.38cm....avasculare si lateral alta imagine nodulara hiperecogena 0.32/0.21...fara semnal vascular doppler perinodular cu aspect de posibil lipom. Subscapular stg imag.nod. fusiforma hipoecogena 2.08/0.74cm fara semnal vascular doppler perinodular mobila cu plan facil de clivaj profund. In axila dr...mic limfonodul 0.69/0.32cm si homolateral stg se evidentiaza adenopatie axilara avasculara 1.03/0.76cm ,contur regulat, posibil reactiv in context istoric (conflicte discradiculare cervicale)." Mentionez ca am si hernie si spondiloza cervicala. [continuare]
CT TORACE NATIV SI CU SUBSTANTA DE CONTRAST INTRAVENOS: Fata de examinarea tomografica anterioara , aspect stationar al imaginilor nodulare pulmonare din ambele hemitorace, hipodense spontan, omogene, relativ bine delimitate, cu diametre de 8.2/5.5mm si respectiv 9/7.2mm LID; de partea stanga trei imagini nodulare cu diametre cuprinse intre 5mm si 7.5mm- stationare, de urmarit comparativ peste 3-4 luni. Fara colectii sau lichid liber la nivel pleural sau pericardic. Cord cu diametre in limitele varstei. Fara imagini de adenopatii cu caracter patologic la nivel mediastinal sau axilar bilateral. Imagini limfoganglionare, cu centru hipodens spontan, pericentimetrice, axilar bilateral. Glanda tiroida, ambele glande suprarenale fara modificari notabile . In spatiul prevascular formatiune nodulara hipodensa spontan (densitate medie spontan 30UH), bine delimitata, relativ omogena, cu diametre axiale maxime de 2.8/1.3cm(diametrul transvers/ antero-posterior), slab iodofila- de urmarit/ rest... [continuare]
Rezultat pet ct, va rog, o lamurire pana ajung la medic luna viitoare?
Imagini obtinute la 60 minute dupa injectarea a 193,3 MBq de FDG. Scanarea CT cu contrast iodat a fost efectuata de la vertex, pana in treimea superioara a coapselor urmata de achizitie PET 3D a aceleiasi regiuni, Status post histerectomie radicala cu anexectomie dreapta, salpingectomie stanga si apendicectomie (24.04.2024, HP: ADK apendicular cu celule in "inel cu pecete" G3), bunctie biopsie formatiune mamara dreapta (01.08.2024, HP: fara elemente de nalignitate), chimioterapie (26.11.2024), in curs de terapie cu Capecitabina Fara modificari de captare a radiotrasorului la nivel cerebral - sub rezerva activitatil netabolice fiziologic crescuta a parenchimului cerebral - de corelat cu examenul IRM Fara adenopatii cu activitate metabolica crescuta in regiunile cervicala, axilara s mediastinala. Distributie normala a radioactivitatii la nivel mamar bilateral Fara acumulari patologice de radiotrasor la nivel pulmonar. Fara epansamente fluide pleurale. Ficat,... [continuare]
am facut o echografie mamara si mi-a iesit asa. Sanul drept: structura predominent fibro-glandulara; la unirea cadranelor externe imagine chistica de 0.44/0.27cm; fara formatiuni nodulare solide intragladulare; fara ectazii ductale patologice; fara anomalii de vascularizatie intraparenchimatoase; tegumente si planuri fascio-musculare profunde fara modificari decelabile echografic; adenopatie axilara dreapta cu caracter inflamator de 1/0.54cm Sanul stang: structura predominent fibro-glandulara;fara formatiuni nodulare solide intragladulare; retroareolar inferior, mica imagine de ectazie ductala de 0.88/0.2cm, fara material ecogen in interior;fara anomalii de vascularizatie intraparenchimatoase;tegumente si planuri fascio-musculare profunde fara modificari decelabile echografic;doua mici adenopatii axilare stangi cu caracter inflamator cea mai mare de 1.24/0.47cm Ma doare doar sanul stang atat. Imi poate spune si mie cineva ce pot face mai departe? Este grav? Multumesc! [continuare]
buna seara ma numesc elena,am 26 ani, am si eu o nelamurire...in ianuarie am fost la o ecografie mamara si diagnosticul a fost urmatorul:in cadranul superointern mamar de partea dreapta se proiecteaza o formatiune nodulara hipoecogena,relativ bine delimitata ovalara de ap 29/9mm,cu aspect ecografic de adenofibrom.nu se constata adenopatie axilara.am fost la un ginecolog si mi-a recomandat progestogel si vitamine,dar deocamdata nici un rezultat si pe mine ma doare din ce in ce mai tare cu tot cu mana ca sunt momente cand simt ca nu o mai pot misca.ce as putea sa fac cui trebuie sa ma adresez in acest caz?si cand respir ma doare,ar trebui sa merg la un endocrinolog?am renunta si la anticonceptionale din momentul in care am aflat.dati-mi si mie un sfat va rog mult.am uitat sa precizez ca mama mea are neoplasm mamar san stang si cu metastaze,se poate mosteni?cu toate ca stiu ca nu e neaparat sa fie asa oricum astept un raspuns va multumes mult [continuare]
Buna ziua, Am 46 de ani si de cava timp sanii mei sunt foarte sensibili avand dureri mamelonare. Am facut o ecografie a carui rezultat este urmatorul: SAN DREPT - Tegumente, tesut celular subcutanat, fascii de aspect normal. Stroma lobulara relativ omogena, cu usoara dilatare ductala subareolara si in CIE. Discrete arii fibroase in CIE. Placard fibros si la ora 11. Fara formatiuni circumscrise chistice sau solide. Usoara adenita axilara dreapta, 15/6 mm, cu specifitate pastrata. Fara adenopatii mamare interne. SAN STANG - Tegumente, tesut celular subcutanat, fascii de aspect normal. Stroma lobulara cu arii mai fibroase la ora 2, juxtamamelonar. Discrete dilatari ductale submamelonare la ora 3,4. Adenita axilara stanga 12/6 mm cu specifitate pastrata. Fara formatiuni circumscrise chistice sau solide. Fara adenopatii mamare interne. Medicul ecografist mi-a spus ca totul este in regula insa ginecologul a spus ca trebuie sa ma operez. Poate cineva sa-mi spuna daca este grav? [continuare]
Buna ziua ! De aproximativ un an, ma confrunt cu o problemă ciudată zic eu, pe care nu am regăsit-o la nici o persoană ce a postat pe acet forum. Am la axila stângă o gâlmă de mărimea unui ou mai mare, care este vizibilă. Nu mai pot purta nici maiou, absolut nimic ce nu are mânecă. Am făcut mamgrafie și mi s-a zis ca nu e nimic de speriat, totuși să mă dau cu un unguent Progestogel, însă mă irita și am încetat tratamentul. Mă gândesc că și deodorantul și modul de epilare axială ar avea ceva de spus. Folosesc un deodoran sub formă de spray Dove si ma eplilez cu big-ul.Daca cineva s-a mai confruntat cu o astfel de problema, va rog sa-mi raspundeti. Sau daca stiti vreo modalitate de a scapa de el sau macar de a-l diminua...Va multumesc ! Sanatate [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Oncologie , Hematologie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter