vasculita de trunchi cerebral

Cum iti poti mentine creierul sanatos

Actualizat la data de: 06 Februarie 2023

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Generalitati Creierul joaca un rol foarte important pentru buna functionare a organismului, fiind format din trunchi cerebral, cerebel si emisferele cerebrale. Impreuna cu maduva spinarii, creierul formeaza sistemul nervos central. Atunci cand creierul nu functioneaza cum trebuie, calitatea vietii este afectata de simptome precum ametelile, durerile de cap, lipsa puterii de concentrare, somnolenta, starile de confuzie, greata, pierderile de memorie. De aceea, orice persoana se confrunta cu astfel de manifestari, trebuie sa se prezinte la un control medical. Care sunt bolile care pot afecta creierul Dementa este una dintre bolile cele mai intalnite, care pot afecta creierul. Persoanele care sufera de dementa isi pierd, incetul cu incetul, abilitatile intelectuale si cognitive. Se confrunta cu simptome precum lipsa orientarii in spatiu, dificultati de vorbire, greutate in a efectua chiar si unele lucruri simple. Alte afectiuni care pot afecta creierul sunt maladia Parkinson,... [continuare]

Encefalita: simptome, cauze si tratament

Actualizat la data de: 26 Iunie 2023

Dr. Butila Liana Maria
Medic Specialist in Pediatrie

Ce este encefalita Encefalita reprezinta o inflamatie difuza a encefalului sau ale anumitor segmente ale acestuia precum trunchi cerebral, cerebel, avand etiologii diferite. Exista mai multe cauze, inclusiv infectia virala, inflamatia autoimuna, infectia bacteriana, muscaturile de insecte si altele. Cand inflamatia este cauzata de o infectie a creierului, este cunoscuta sub numele de encefalita infectioasa. Si cand este cauzata de propriul sistem imunitar care ataca creierul, este cunoscuta sub numele de encefalita autoimuna. Uneori nu exista o cauza cunoscuta. Tablou clinic Encefalita poate provoca simptome diferite, inclusiv confuzie, modificari de personalitate, convulsii sau probleme cu miscarea. De asemenea, encefalita poate provoca modificari ale vederii sau auzului. Majoritatea persoanelor cu encefalita infectioasa au simptome asemanatoare gripei, cum ar fi: • Cefalee • Febra • Dureri la nivelul muschilor sau articulatiilor • Oboseala sau... [continuare]

Recuperarea medicala in boala parkinson

Actualizat la data de: 16 August 2024

Dr. Bianca-Maia Sablici
Medic Rezident Medicina Fizica si de Reabilitare

Ce este boala Parkinson Boala Parkinson este considerata ca fiind consecinta unui proces degenerativ neuronal difuz al sistemului nervos central, in care, primele leziuni apar in trunchiul cerebral inferior si care, progresand in timp, determina la un moment dat afectarea celulelor dopaminergice din substanta neagra mezencefalica (pars compacta). Aceasta afectare duce la dezorganizarea sistemului de control al activitatii motorii. Prezenta acestor leziuni degenerative si in alte structuri neuronale, pe langa cele din substanta neagra mezencefalica (pars compacta), explica de ce in boala Parkinson, pe langa tulburarile motorii, avem si alte tulburari neurologice prezente precum tulburari cognitive, vegetative sau, de exemplu, tulburari ale somnului. Boala Parkinson este o patologie cu evolutie progresiva, care se considera ca incepe cu mai multi ani inainte de debutul clinic si de stabilirea concreta a diagnosticului. Viteza cu care boala progreseaza difera de la pacient la... [continuare]

Black_plaier2000

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Diverse

AS AVEA NEVOIE DE INDRUMARI IN CAZUL MAMEI MELE CARE ARE VARSTA DE 50 DE ANI SI ESTE OPERATADE HEMATOM CEREBRAL PARIETAL STANGA.ESTE OPERATA DE 12 ZILE SI NU ARE NICI O REACTIE .ESTE HIPERTENSIVA SI ARE SI DIABET ZAHARAT. ACTUALMENTE ESTE IN COMA DE GRAD 3 CU LETGOU 4.MOMENTAN ESTE STABILA DAR AS VREA UN SFAT PROFESIONAL PENTRU INCEPEREA UNUI TRATAMENT CARE AR AJUTA LA ABSORBIREA UNOR RAMASITE DIN HEMATOM CARE SUNT POZITIONATE PE TRUNCHIUL CEREBRAL CENTRAL. VA MULTUMESC [continuare]

Avc ischemic

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Accidentul vascular cerebral

Tatal meu a suferit un infarct cerebral(accident vascular ischemic localizat pe trunchiul cerebral)....este in coma de 5zile,respira singur in prop. de 30-40% ....a inceput sa miste picioarele putin(dreptul mai mult ,stangul mai putin) ...azi a deschis ochiul drept si st. foarte putin....cand ii vorbim intelege tot,clipeste atunci cand il rogi sa dea un raspuns.....deschide ochii mai mereu,a inceput sa planga azi cand ne-a vazut. Suntem disperati,medicii nu ne acorda sanse,desi situatia descrisa mai sus arata o oarecare imbunatatire a starii lui. E normal ca dupa 5 zile sa-i opreasca medicatia cu heparina???? Va rog daca aveti vreun sfat,daca as putea sa fac ceva........neputinta ma impinge la disperare! Multumesc! [continuare]

Examen destinat inregistrarii nistagmusului ocular (secuse ritmce patologice ale unuia sau ambilor globi oculari), care se intalnesc in leziunile neurologice ale trunchiului cerebral sau in atingeri le urechii interne. electronistagmografia serveste la diagnosticarea anumitor tulburari de echilibru sau a vertijelor. Dupa ce 3 electrozi au fost plasati in jurul fiecarui ochi, modificarile electrice antrenate prin miscarile globului ocular sunt inregistrate si reprezentate pe un grafic. Examenul dureaza aproximativ o ora si cuprinde mai multe faze, in timpul carora ochii sunt fixati sau mobili, pacientul fiind succesiv in plina lumina si in intuneric, imobil si asezat pe un scaun care se balanseaza. O electronistagmografie poate cauza usoare senzatii de ameteala. [continuare]

tumora cerebrala vasculara, cel mai des benigna. Sinonim : angioblastom. Angioblastomul este localizat, in general, la creierul mic, uneori in maduva spinarii, trunchiul cerebral si, mai rar, in emisferele cerebrale. Dureri de cap, voma, ataxie (incoordonarea miscarilor) si nistagmus (miscari rapide si involuntare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afectiunii. [continuare]

Cale senzoriala secundara a sistemului nervos central, care de obicei incepe in maduva sau in trunchiul cerebral si se termina in talamus. Lemniscus lateralis - cale auditiva secundara, care provine din nucleul cohlear si se termina in coliculul inferior si corpul geniculat medial. Lemniscus medialis - fascicul care ia nastere in nucleul gracil si nucleul cuneat din bulb, se incruciseaza imediat ca fibre arcuate interne si se termina in nucleul ventral postero-lateral al talamusului. Lemniscus senzitivus spinalis - denumire pentru tracturile spinotalamice lateral si ventral din maduva spinarii, considerate impreuna. Lemniscus trigeminalis - fibre secundare provenite de la nucleul senzorial principal al nervului trigemen, constituite intru-un tract terminal in nucleul ventral postero-medial al talamusului. [continuare]

Stare definita prin absenta oricarei activitati constiente, decelabila chiar si atunci cand subiectul este in stare de veghe. Starea vegetativa corespunde unor leziuni intinse ale emisferelor cerebrale cu mentinerea relativa a functionarii trunchiului cerebral. Cu ochii deschisi sau inchisi, bolnavul respira spontan si are cateva gesturi automate (cascat, molfait, uneori cateva miscari ale membrelor). [continuare]

Afectiune neurologica caracterizata prin aparitia unei cavitati lichidiene in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. [continuare]

Afectiune a creierului produsa prin depunerea de bilirubina in ganglionii bazali si in nucleii trunchiului cerebral, ce apare in cazurile severe de boala hemolitica a nou-nascutului. [continuare]

Anomalie a calitatii vocii care devine ragusita, stinsa, prea ascutita, prea grava sau bitonala (emiterea simultana a doua sunete). Exista doua tipuri de disfonie, dupa mecanismul implicat: tulburari ale mobilitatii laringelui prin compresia sau iritarea nervilor care il comanda, antrenand o paralizie; anomalie a insasi mucoasei laringelui, mai ales a corzilor vocale. Principalele cauze ale paraliziilor sunt tumorile (ale glandei tiroide, ale esofagului, ale bronhiilor, ale faringelui), infectiile (gripa, febra tifoida), traumatisme (ale craniului, ale gatului), atingeri neurologice ale trunchiului cerebral sau ale nervilor cranieni 9, 1O si 11. Cauzele anomaliilor care afecteaza direct laringele sunt surmenajul vocii, laringitele acute, laringitele cronice, legate in particular de fumat, si mai ales cancerele laringelui. Atunci cand o disfonie este urmarea surmenajului vocal (oratori, cantareti), se incearca reeducarea vocii prin tehnici de ortofonie. Totusi, ramane important sa... [continuare]

Tumora cerebrala vasculara, cel mai des benigna. Angioblastomul este localizat, in general, la creierul mic, uneori in maduva spinarii, trunchiul cerebral si, mai rar, in emisferele cerebrale. Dureri de cap, voma, ataxie (incoordonarea miscarilor) si nistagmus (miscari rapide si involuntare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afectiunii. Sinonim : hemangioblastom. [continuare]

Regiune centrala a creierului, situata intre emisfere si trunchiul cerebral, acoperita si mascata de cele doua emisfere cerebrale, care se unesc de fiecare parte. Sinonim : diencefal. [continuare]

Totalitate a celulelor nervoase dispuse in retele dense in lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian pana la hipotalamus), in interiorul encefalului. Rolul ei ramane in mare parte necunoscut. Se stie totusi ca exista un sistem reticular ascendent, care ar pune cortexul cerebral in stare de veghe sau de alerta (este vorba deci de un sistem activator), si un sistem reticular descendent, care are o parte inhibitoare si alta activatoare a motricitatii involuntare si care ar justifica un rol important in controlul tonusului muscular. [continuare]

Segment al creierului corespunzand partii superioare a trunchiului cerebral. Sinonim : creier mijlociu. [continuare]

crestere anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus. presiunea sangvina creste in mod normal ca raspuns la activitatea fizica. hipertensiunea arteriala (H.T.A.) apare atunci cand, in repaus, cifrele depasesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima, sau sistolica, si 9 centimetri pentru presiunea minima, sau diastolica. Nu exista hipertensiune atunci cand presiunea minima este mai mica de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emotie si stres. De altfel, aceste praguri pot fi depaste la o persoana invarsta, deoarece presiunea sangvina creste cu varsta. Invers, la un copil, aceste cifre sunt mai mici. Cauze - La majoritatea subiectilor hipertensivi, nu se gaseste nici o cauza evidenta; hipertensiunea este calificata atunci ca esentiala. La 10% dintre pacienti totusi, hipertensiunea are o cauza; ea este atunci calificata ca simptomatica. In aceste cazuri, ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului, unei boli a glandelor... [continuare]

crestere anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus. presiunea sangvina creste in mod normal ca raspuns la activitatea fizica. hipertensiunea arteriala (H.T.A.) apare atunci cand, in repaus, cifrele depasesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima, sau sistolica, si 9 centimetri pentru presiunea minima, sau diastolica. Nu exista hipertensiune atunci cand presiunea minima este mai mica de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emotie si stres. De altfel, aceste praguri pot fi depaste la o persoana invarsta, deoarece presiunea sangvina creste cu varsta. Invers, la un copil, aceste cifre sunt mai mici. Cauze - La majoritatea subiectilor hipertensivi, nu se gaseste nici o cauza evidenta; hipertensiunea este calificata atunci ca esentiala. La 10% dintre pacienti totusi, hipertensiunea are o cauza; ea este atunci calificata ca simptomatica. In aceste cazuri, ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului, unei boli a glandelor... [continuare]

Ansamblu de semne care traduce o atingere a bulbului rahidian (portiunea inferioara a trunchiului cerebral, in continuitate cu maduva spinarii). Cauze - Numeroase afectiuni pot prezenta un sindrom bulbar: accident vascular cerebral, tumora, infectie, inflamatie, siringomielie (malformatie a bulbului rahidian). Simptome si semne - Exista, de fapt, mai multe sindroame bulbare, care grupeaza diferite semne. Acestea sunt indeosebi: - o hemiplegie sau paralizie a unei jumatati de corp, care scuteste fata (atingere a fasciculului de fibre nervoase motrice zise piramidale); - un sindrom cerebelos (tulburari ale echilibrului, tremuraturi, miscari dezordonate) cu tulburari ale coordonarii (atingere a pedunculului cerebel os, care leaga bulbul de cerebel); - o durere sau anestezie a fetei (atingere a nucleului de substanta cenusie la originea nervului trigemen); - zgomote in urechi si vertij (atingere a nervului cohleovestibular); - tulburari ale deglutitiei prin paralizia... [continuare]

Este vorba de diminuarea acuitatii auditive in care transmisia este buna, dar perceptia defectuoasa. Cauze si simptome - hipoacuzia de perceptie este cauzata fie de o leziune a cohleei (organul auzului situat in urechea interna), fie de o atingere a fibrelor nervoase din nervul auditiv sau pe caile auditive centrale (care pornesc din urechea interna si merg pana la encefal). O atingere a cohleei poate avea diferite cauze: subiectul poate suferi de o prezbiacuzie (hipoacuzie prin imbatranire), de o fractura de stanca (partea interna a osului temporal) sau de boala lui Meniere care provoaca suieraturi si ameteli. Zgomotele emise cu o intensitate de mai mult de 90 decibeli (traumatisme sonore) si luarea de medicamente toxice (antibiotice ca: aminozida, aspirina, diuretice) pot de asemenea sa lezeze cohleea. Atunci cand sunt afectate fibrele nervoase din nervul auditiv sau caile auditive centrale trebuie cautat, in principal, un neurinom acustic (tumora benigna a nervului auditiv),... [continuare]

tulburare aparuta din cauza unei leziuni grave a trunchiului cerebral. O decerebrare poate avea drept cauza o tumora cerebrala, un traumatism cranian sau o intoxicatie cu o substanta chimica. Ea se manifesta printr-o rigiditate a celor patru membre in extensie, insotita de accese de incordare a intregii coloane vertebrale, cu capul aruncat spre spate. Aceste semne apar la un subiect aflat in coma si dovedesc o agravare a starii comatoase. Tratamentul, daca este posibil, consta in intensificarea, pe de o parte, a manevrelor de reanimare si pe de alta parte in actionarea asupra cauzei (antidotul pentru un toxic, de exemplu). Prognosticul este, in pofida acestor eforturi, sumbru. [continuare]

Parte superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, din cerebel si din creierul mare, asigurand controlul intregului organism. Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente: - trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. - cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral - emisferele cerebrale. Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, analizarea lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculare, de exemplu). Fiecare parte a encefalului are functiuni specifice, a caror... [continuare]

nerv legat de encefal. Exista 12 perechi de nervi cranieni, numerotati de la I la XII. nervii cranieni se fixeaza la partea inferioara a encefalului situata in josul si in fata creierului mic, cu exceptia nervului olfactiv si nervului optic, legati de partea superioara a encefalului. Teritoriul lor cuprinde capul si o parte din gat, unde se efectueaza legatura cu nervii rahidieni. Constitutia interna, principiile de functionare si criteriile de clasificare sunt aceleasi ca si pentru alti nervi. Fibrele unui nerv cranian au punctul lor de plecare sau de sosire intr-un nucleu al substantei cenusii, mic centru de comanda situat in profunzimea encefalului. Nervul auditiv (VIII) - Acest nerv senzitiv, responsabil de auz si de echilibru, mai este denumit si nerv cohleovestibular. Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce... [continuare]

Ce este Enalapril LPH si pentru ce se utilizeaza Indicatii Enalapril LPH 10 mg este indicat in: - hipertensiune arteriala esentiala in toate stadiile evolutive; - hipertensiune arteriala renovasculara (cu exceptia cazurilor de stenoza de artera renala bilaterala sau pe rinichi unic functional); - insuficienta cardiaca congestiva (eventual in asociatie cu diuretice si digitalice); disfunctie ventriculara stanga asimptomatica sau dupa infarct miocardic acut. Mod de administrare - Hipertensiune arteriala esentiala: initial 1-2 comprimate Enalapril LPH 10 mg (10-20 mg maleat de enalapril), in functie de gradul hipertensiunii arteriale, in priza unica, zilnic. In hipertensiunea arteriala usoara doza recomandata initial este de un comprimat Enalapril LPH 10 mg (10 mg maleat de enalapril) in priza unica, zilnic. Pentru celelalte stadii ale hipertensiunii arteriale doza initiala recomandata este de 2 comprimate Enalapril LPH 10 mg (20 mg maleat de enalapril) in priza unica,... [continuare]

Ce este Estulic si pentru ce se utilizeaza Indicatii Antihipertensiv care actioneaza la nivelul trunchiului cerebral si inhiba tonusul simpatic. El reduce rezistenta periferica, ceea ce determina scaderea tensiunii arteriale. Debitul cardiac nu este alterat, caci scaderea frecventei cardiace este compensata prin cresterea volumului sistolic. Mecanismele de reglare a tensiunii arteriale nu sunt influentate nici in repaus nici la efort. Estulic nu perturba functia renala, nu s-a remarcat nici retentie hidrica sau de sodiu, nici cresterea excretiei de potasiu. Filtrarea glomerulara ramane constanta, chiar in cazul insuficientei renale. Estulic reduce activitatea reninei plasmatice. Estulic este complet absorbit, 25% din doza administrata este excretata ca atare (sub forma neschimbata) pe cale renala. Fixarea pe proteinele plasmatice este slaba (aprox. 60%). Datorita timpului de injumatatire, eliminarea facandu-se aproximativ 18 ore, actiunea sa este prelungita si Estulic poate fi... [continuare]

Ce este Haldol si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ca agent neuroleptic in: Deliruri si halucinatii din: schizofrenia acuta si cronica, paranoia, confuzia acuta, alcoolism (sindromul Korsakoff). Deliruri ipohondriace. Tulburari de personalitate: paranoida, schizoida, schizotipa, antisociala, "de granita" si alte tipuri de personalitate. Ca agent antiagitatie psihomotorie in: dereglari de personalitate: personalitate paranoida, histrionica, compulsiva. Manie, dementa, retardare mentala, alcoolism. Tulburari de personalitate: compulsiva, paranoida, histrionica si alte tulburari de personalitate. Agitatie, agresivitate, impulsul de a hoinari la varstnici. Tulburari comportamentale si de caracter la copii. Miscari coreice. Singultus (sughit). Ticuri, balbaiala. Ca adjuvant in tratamentul durerii cronice severe: pe baza activitatii sale limbice, Haldol permite adesea reducerea dozei de analgezice (de obicei morfinomimetice). Ca antiemetic in: Greata, varsaturi de origine variata.... [continuare]

Actiune terapeutica Antineoplazic. Nu are specificitate in functie de ciclul celular. Nu prezinta rezistenta incrucisata fata de alti agenti alchilanti. Este rapid indepartat din plasma si metabolizat. Strabate bariera hematoencefalica (concentratia in lcr cu cel putin 50% mai mare decat cea plasmatica). T : 15-30 min 30% se excreta in urina dupa 24 ore, 60-70% dupa 96 ore. Waffer-ele sunt biodegradabile in creier, in cazul implantarii in cavitatile ramase dupa rezectia tumorilor. Carmustina eliberata difuzeaza in tesutul nervos inconjurator. Indicatii Injectii in monoterapie sau in combinatie cu alti agenti antineoplazici ca tratament paleativ al tumorilor primare (ex. gliom al trunchiului cerebral si al diencefalului, astrocitom, glioblastom, ependinom, meduloblastom) sau metastatice ale creierului. mielom multiplu (in combinatie cu prednisonul). boala hodgkin avansata sau limfoame non-hodgkiniene (nu reprezinta medicamentul de electie) la pacientii cu recaderi sau care... [continuare]

Ce este Bicnu si pentru ce se utilizeaza Indicatii Injectii in monoterapie sau in combinatie cu alti agenti antineoplazici ca tratament paleativ al tumorilor primare (ex. gliom al trunchiului cerebral si al diencefalului, astrocitom, glioblastom, ependinom, meduloblastom) sau metastatice ale creierului, mielom multiplu (in combinatie cu prednisonul), boala Hodgkin avansata sau limfoame non-hodgkiniene (nu reprezinta medicamentul de electie) la pacientii cu recaderi sau care nu raspund la terapia primara. Mod de administrare Intravenos. La pacienti netratati in prealabil 150-200 mg/m la fiecare 6 saptamani, in doza unica. Se recomanda alternarea programului de dozare: 75-100 mg/m in 2 zile succesive la fiecare 6 saptamani. Se recomanda reducerea dozelor consecutive daca numarul plachetelor este sub 100000/mml si daca nivelul leucocitelor este sub 4000/mml. IMPLANT WAFER. Glioblastom recurent multiform. Se plaseaza opt wafere in cavitatea ramasa in urma rezectiei daca... [continuare]