sedii

Examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, ori scanerul cu radiatii x, care permite obtinerea, sub forma de imagini numerice, a unor sectiuni foarte fine ale organelor examinate. Indicatii - Scan RX permite cercetarea afectiunilor care au sediul in cap (creier, hipofiza, ochi si cai optice, cavitati sinuzale si rinofaringiene, in rachis si in maduva spinarii, in torace, in abdomen, in bazin si in membre (schelet). Tehnica - Scan RX consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul ingust de radiatii x de catre diferite tesuturi pe care le traverseaza, cu ajutorul unor detectori sensibili plasati in jurul aparatului, ca o coroana. Cantitatea de radiatii x furnizata fiind cunoscuta, este posibil sa se calculeze Pornind de la fiecare detector, diametru dupa diametru de rotatie, cantitatea de radiatii x absorbita de structurile anatomice examinate, fasciculul de radiatii x este mobil si se invarteste in jurul corpului in acelasi plan. Un ordinator culege... [continuare]

Regiune articulara situata la jonctiunea coapsei cu gamba. articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula. adaptarea perfecta a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatii fibrocartilaginoase, denumite meniscuri. ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii. Patologie - Entorsa genunchiului este o leziune a ligamentelor genunchiului, mergand de la simpla intindere (entorsa benigna) la ruptura completa (entorsa grava). Ea este adesea cauzata de o miscare de torsiune fortata a piciorului, survenind indeosebi in timpul practicarii anumitor sporturi ca fotbalul sau schiul. Entorsele benigne se traduc printr-o durere si o umflare a articulatiei. Purtatul unui simplu bandaj sau a unui gips timp de 3 saptamani permite calmarea durerii. Entorsele grave se caracterizeaza printr-o durere vie si hemartroza (sangerare in cavitatea articulara). Subiectul, cand sta in picioare, are... [continuare]

Parte inferioara a bazinului osos. pelvisul este limitat lateral de partea inferioara a oaselor iliace, in spate de sacrum si de coccis, iar in fata de pubis. pelvisul contine organele pelviene, cele ale aparatului genital si urinar, precum si partea terminala a intestinului gros (colonul pelvian sau sigmoid) si rectul. Pelvisul poate fi sediul unor anomalii anatomice (stenoza, asimetrie), al unor fracturi sau al unor tumori osoase. Sinonim : micul bazin. [continuare]

Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau... [continuare]

Parte inferioara a encefalului, care constituie un centru nervos important. Bulbul rahidian este situat intre protuberanta inelara deasupra - si maduva spinarii - dedesubt. El constituie sediul centrilor neurovegetativi extrem de importanti. Bulbul rahidian contine fasciculele piramidale, formate din nervii motori care coboara ordinele primite de la creier spre maduva, precum si alte fascicule care urca informatiile senzitive catre diferite zone ale encefalului. In plus, bulbul are si un rol activ multumita prezentei nucleilor (mici centri de comanda) mai multor nervi cranieni. El intervine, de asemenea, partial in sensibilitatea fetei, in sensibilitatea si motricitatea limbii, a faringelui, a laringelui si, prin intermediul nervului pneumogastric, in cea a viscerelor toracoabdominale. Afectarea regiunii bulbare cu ocazia traumatismelor (fractura primei vertebre cervicale) este unul dintre cele mai grave traumatisme medulare, provocand o tetraplegie (paralizia tuturor celor patru... [continuare]

Conduct care merge de la gatul (colul) vezicii pana la meatul uretral, care permite scurgerea urinei, iar la barbat si trecerea spermei. Patologie - Uretra poate fi sediul unor multiple afectiuni, printre care se disting: - infectiile, care sunt de cele mai multe ori transmisibile sexual, ca uretrita gonococica (blenoragia); - ingustarile (stenozele) uretrei si meatului ei, sechele ale unei uretrite sau consecinte ale unui traumatism; - uretrocelul (dilatatia unui segment de uretra), care afecteaza indeosebi femeile; - prolapsul (alunecarea) mucoasei meatului uretral, denumit uneori si uretrocel, afectiune benigna care survine mai ales la femeile in varsta; - malformatiile congenitale ale uretrei ca hipospadiasul, epispadiasul (malformatii in care meatul uretral nu are locul sau normal pe gland) sau valva uretrala (prezenta in uretra a unor pliuri de mucoasa care impiedica trecerea urinei). [continuare]

Acumulare de grasimi in interiorul celulelor care, in stare normala, nu contin decat foarte mici urme ficatul, care joaca un rol major in metabolismul lor, este sediul cel mai obisnuit al acestei supraincarcari. intoxicatia alcoolica este una dintre principalele cauze ale steatozelor hepatice in tarile dezvoltate. In tarile in curs de dezvoltare, boala este legata de malnutritia cronica (kwashiorkor). O ecografie permite confirmarea cresterii in volum a ficatului, perceptibila la palpare, insa numai studiul unui fragment din parenchimul hepatic, prelevat prin punctie biopsie, permite stabilirea unui diagnostic sigur. tratamentul este cel al afectiunii responsabile. [continuare]

Membrana care captuseste suprafata canalului central al maduvei spinarii, denumit canalul ependimului, si ventriculii cerebrali. Canalul ependimului permite scurgerea lichidului cefalorahidian. Ependimul in sine poate fi sediul unei tumori, cel mal des benigna: ependimomul. [continuare]

Conduct care face sa comunice laringele cu bronhiile si serveste la trecerea aerului. Peretele traheei este format dintr-o suprapunere de inele cartilaginoase orizontale in forma de potcoava, care, in spate, sunt inchise printr-un tesut muscular. Traheea este situata in fata esofagului, de care adera strans. Ea vine in continuarea laringelui, apoi se divide la inaltimea celei de a 8-a vertebre dorsale in doua bronhii principale, dand nastere arbore lui bronsic drept si arborelui bronsic stang. Patologie - Traheea poate fi sediul unei infectii (traheita, traheobronsita), al unei tumori (cancer al traheei); in plus, unele boli se traduc printr-o atingere a traheei: traheomalacie (ramolire) a traheei, policondrita atrofianta (degenerescenta) etc. [continuare]

incizie chirurgicala a unui lob (a unei parti) a unui organ intern. De cele mai multe ori, termenul lobotomie se aplica operatiei chirurgicale care consta in sectionarea, in encefal, a unei parti din fibrele nervoase care leaga lobul prefrontal (sediul ideatiei - formarea si inlantuirea ideilor) cu restul creierului. Aceasta interventie se practica pe subiectii atinsi de anxietate paroxistica cronica, de obsesii grave si asupra bolnavilor in stare de suferinta morala permanenta care au incercat de mai multe ori sa se sinucida. Lobotomia a suscitat numeroase rezerve din cauza extinderii abuzive a practicarii sale, din cauza saracirii afective a subiectului lobotomizat si a frecventei resutelor. [continuare]

mica glanda endocrina situata in susul si in spatele celui de al treilea ventricul al creierului. glanda pineala (epifiza) se calcifica in cursul copilariei si devine vizibila pe radiografii dupa varsta de 20 ani. Acest proces de calcificare nu-i modifica functionarea. Ea exercita un rol asupra ciclului de reproducere si contine un mare numar de substante biologic active, dintre care prima izolata a fost melatonina. Aceasta inhiba functia gonadotropa (actiunea asupra glandelor sexuale) a hipotalamusului (centrul vietii vegetative). glanda pineala poate fi sediul unei tumori foarte rare, pinealomul. [continuare]

Totalitate a ganglionilor si vaselor limfatice, care, pe de o parte, participa la apararea imunitara a organismului, iar, pe de alta parte, au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin). Structura - ganglionii limfatici sunt noduli situati pe traiectul vaselor limfatice. Aceste vase dreneaza tesutul interstitial. Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe, sau limfocite, pe care le produce. Exista ganglioni superficiali, intre care cei mai importanti sunt situati in plica inghinala, subaxilar si de fiecare parte a gatului, si ganglionii profunzi, localizati in pelvis, in lungul aortei si in hilurile pulmonare. Provenite din toate partile corpului, vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici, apoi se reunesc in vase de calibru din ce in ce mai mare. Ele sunt, in general, vase satelite ale vaselor sangvine. Principalul vas limfatic este canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului, unde se varsa... [continuare]

1. Fiecare dintre cele doua extremitati ale unui os lung, adesea ingrosata si purtatoare a unei suprafete articulare. 2. Mica glanda endocrina situata in susul si in spatele celui de al treilea ventricul al creierului. epifiza se calcifica in cursul copilariei si devine vizibila pe radiografii dupa varsta de 20 ani. Acest proces de calcificare nu-i modifica functionarea. Ea exercita un rol asupra ciclului de reproducere si contine un mare numar de substante biologic active, dintre care prima izolata a fost melatonina. Aceasta inhiba functia gonadotropa (actiunea asupra glandelor sexuale) a hipotalamusului (centrul vietii vegetative). epifiza poate fi sediul unei tumori foarte rare, pinealomul. Sinonim : glanda pineala. [continuare]

focar de celule canceroase provenind de la un cancer initial, zis primitiv si dezvoltat pe alt organ. Metastazele canceroase reprezinta ultima etapa a evolutiei spontane a celor mai multe cancere. Prima etapa este extinderea locala a cancerului initial. A doua etapa este propagarea sa la ganglionii limfatici vecini prin intermediul canalelor limfatice situate in tesuturi. Etapa metastatica, prin intermediul circulatiei sangvine, poate duce la o diseminare a cancerului la mare distanta si in mai multe organe. Organele la care se ajunge sunt de cele mai multe ori plamanii, ficatul, oasele si creierul. Se vorbeste atunci de un cancer secundar al acestor organe. Sediul metastazelor depinde in anumite cazuri de pozitia anatomica a acestor organe, cancerele de intestin metastazeaza usor in ficat, deoarece sangele trece din intestin in vena porta care se termina in ficat. In alte cazuri, locul de sosire tine de timpul cancerului: sarcoamele (tumori maligne ale tesutului conjunctiv)... [continuare]

Sac alungit care contine bila, situat sub ficat si legat la calea biliara principala, canalul coledoc, prin canalul cistic. vezicula biliara este un sac in forma de para, de 10 centimetri lungime, cu o capacitate de 50 mililitri. Fiziologie - In afara meselor, vezicula biliara serveste drept rezervor bilei secretate de catre ficat. In momentul mesei, in timpul trecerii bolului alimentar in duoden, ea se contracta si permite astfel evacuarea in intenstin a bilei necesare pentru absorbtia alimentelor, indeosebi a grasimilor. Patologie - vezicula biliara poate fi sediul unei litiaze (formarea de calculi, de cele mai multe ori fara simptom, care se complica uneori cu dureri si/sau cu infectie colecistita, de exemplu). Existenta durerilor biliare atribuibile unor tulburari motrice veziculare este controversata: aceste dureri, uneori provocate de un stres, pot fi calmate prin administrarea de antispastice. Sinonim : vezicula biliara. [continuare]

Rezervor natural de forma sferica in care urina se acumuleaza intre mictiuni. Structura - Vezica face parte, impreuna cu uretra, din aparatul urinar jos. Ea este situata in micul bazin, sub peritoneu, in fata uterului la femeie si a rectului la barbat. Imbinarea ureterovezicala (imbinarea ureterelor cu vezica) este dotata cu un dispozitiv antireflux, un fel de valva care impiedica urina din vezica sa refuleze spre uretere. Colul vezical, partea cea mai joasa a vezicii, se deschide in uretra; el este inconjurat de un sfincter care permite deschiderea si inchiderea sa, respectiv la inceputul si la sfarsitul mictiunii; la barbat rolul acestui sfincter il joaca prostata. Fiziologie - Mictiunea se desfasoara in mai multe faze care se supun unui control neurologic reflex. In cursul fazei de umplere vezicala, urina elaborata de catre rinichi este evacuata in vezica prin uretere. Presiunea intravezicala ramane joasa, muschiul vezical intinzandu-se. Colul vezical si sfincterul... [continuare]

organ al respiratiei care furnizeaza oxigen intregului corp si elimina dioxidul de carbon din sange. Structura - plamanii, situati in cusca toracica, se sprijina pe diafragm si sunt inconjurati fiecare de o membrana, pleura. Plamanul drept este format din 3 lobi legati unul de altul, iar cel stang din 2 lobi. Aerul patrunde prin trahee, apoi prin bronhii, care se divid in bronhii din ce in ce mai mici, apoi in bronhiole (bronsiole); la extremitatea lor se afla foarte numerosi saci microscopici, alveolele; prin peretele extrem de fin al acestora, tapisat cu o retea de capilare sangvine, se produce hematoza: transferul oxigenului din aer catre sange, eliminarea in sens invers a dioxidului de carbon sangvin. Un singur plaman este suficient pentru a asigura schimburile gazoase necesare vietii, asa cum o dovedeste mentinerea functiei respiratorii la subiectii care au suferit o pneumonectomie (ablatia chirurgicala a unui pIaman) . Patologie - Afectiunile plamanului propriu-zis sunt... [continuare]

boala eruptiva contagioasa care afecteaza mai ales copiii, fiind provocata de un virus din genul Paramixovirusurilor. Rujeola este o boala infectioasa a copilariei, bantuind cvasipermanent si dand adesea nastere la epidemii. Acestea sunt mortale mai ales in tarile ale caror populatii sufera de malnutritie. In Africa tropicala, de exemplu, rujeola este una dintre principalele cauze de mortalitate la copiii sub 4 ani. Cauze - Virusul rujeolei traieste exclusiv in organismul omului: el se transmite in mod direct, patrunzand in organism pe caile respiratorii sau prin ochi (conjunctiva), in cursul tusei sau stranutului unui subiect bolnav de rujeola. Este o boala foarte contagioasa in timpul perioadei de incubatie (instalarea virus ului in organism), care dureaza aproximativ 14 zile, si in timpul perioadei de invazie (declansarea bolii) cu o durata de 4 zile. simptome si semne - boala se declanseaza brusc printr-o febra ridicata, o rinita (inflamatie a mucoasei foselor nazale) si o... [continuare]

Totalitate a fenomenelor care se desfasoara intre fecundatie si nastere, in timpul carora embrionul: apoi fatul, se dezvolta in uterul matern. Sarcina dureaza in medie 9 luni, grupate in trei trimestre, adica 273 zile plecand de la data fecundatiei. Dar obstetricienii socotesc adesea in saptamani de amenoree (S.A.), adica in saptamani de absenta a fluxului menstrual: inceputul sarcinii este atunci fixat in prima zi a ultimului flux menstrual normal, durata sa fiind de 41 saptamani de amenoree. Inainte de 37 saptamani de amenoree, nasterea se numeste prematura; dupa 41 saptamani si 3 zile, se vorbeste de termen depasit. Desfasurarea sarcinii - Se urmaresc etapele prin trimestru. Unul dintre primele semne este absenta scurgerilor menstruale la data prevazuta. O femeie care-si urmareste curba de temperatura matinala, din motive contraceptive sau pentru a favoriza conceptia, poate observa un platou termic (cresterea temperaturii persistand deasupra valorii de 37"C) de mai mult de... [continuare]

gonada (glanda sexuala) masculina. Testiculele sunt in numar de doua. La fat, ele sunt situate in abdomen, dar, in general, coboara in burse inainte de nastere, uneori ceva mai tarziu. Ele raman de dimensiuni mici pana la pubertate, atunci cresc in volum pentru a ajunge treptat pana la dimensiunile intalnite la adult. Structura - Testiculul este un ovoid cu o lungime de 4-5 centimetri, o latime de 2-3 centimetri si o grosime de 2,5 centimetri. El contine canalicule, tuburi seminifere si celulele zise ale lui Sertoli, care asigura elaborarea spermatozoizilor, ori spermatogeneza. Tuburile seminifere se reunesc pentru a forma o retea de canale, rete testis, de la care pleaca 10-12 canale eferente care ajung in epididim, mic organ aflat in lungul marginii posterioare a testiculului. Din epididim pleaca un canal, canalul deferent, care transporta spermatozoizii spre veziculele seminale si uretra. Ansamblul constituie caile spermatice. Tuburile seminifere sunt invelite in tesut... [continuare]

Durere cu sediul la nivelul articulatiilor, putand sa nu fie insotita de o modificare a aspectului exterior al acesteia. [continuare]

organ mineralizat implantat in maxilar, a carui parte vizibila porneste din os. dintii permit masticatia care constituie prima faza a digestiei. Sustinand tesuturile moi (buze, obraji), dintii joaca un rol in pronuntarea sunetelor. La o fiinta umana se disting dintii de lapte, temporari, si dintii permanenti. Dintii de lapte apar intre varsta de 6, luni si cea de 30 de luni si sunt in numar de 20. Eruptia dintilor permanenti, in numar de 32, incepe de la varsta de 6 ani si se termina la 12 ani. Eruptia celor 4 dinti de minte poate sa se produca incepand cu varsta de aproximativ 18 ani. Structura - Dintele este un tesut viu, inervat de nervi si irigat de vase sangvine. Acesti nervi si vase ajung in centrul dintelui prin intermediul canalului dentar si formeaza pulpa, plasata in mijlocul dintelui si continuta intr-un tesut calcificat, dentina. Zona vizibila a dintelui, numita coroana, este acoperita de smalt, care constituie tesutul cel mai dur al organismului; radacina dintelui,... [continuare]

Senzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme (arsura, intepatura, crampa, greutate, intindere etc.) de intensitate si intindere variabile. Durerea este asociata cu leziuni tisulare, reale sau potentiale, sau descrisa ca si cum aceste leziuni exista. Diversitatea durerii si faptul ca ea ar fi intotdeauna subiectiva explica faptul ca e dificil sa se propuna o definitie satisfacatoare. Aceasta notiune acopera, in fapt, o multitudine de experiente distincte, care variaza dupa diferite criterii senzoriale si afective. Unii subiecti descriu o durere in absenta oricarei cauze fiziologice probabile: totusi, este imposibil sa se faca deosebirea intre experienta lor si cea cauzata de o leziune reala. Mecanism - Intelegerea mecanismelor durerii si clasificarea lor sunt, de asemenea, dificil de sesizat. O senzatie dureroasa are drept prim obiect protejarea organismului; ea nu se insera deci in domeniul senzatiilor zise fiziologice, deoarece a suferi nu poate fi considerata o... [continuare]

Dermatoza cronica caracterizata printr-o eruptie cutanata sub forma unei masti pe fata. lupusul eritematos cronic este localizarea cutanata a lupusului eritematos diseminat. Simptome si semne - lupusul formeaza leziuni cutanate rosii care cuprind cruste ce nu provoaca mancarimi. Aceste leziuni debuteaza prin simple placi, de extindere limitata, uneori parcurse de mici vase dilatate. Ca urmare, ele sunt sediul unei hiperkeratoze (cresterea excesiva a stratului carnos al pielii) de importanta variabila. Leziunile se dezvolta in mod relativ simetric pe nas, obraji, urechi, frunte si barbie. Evolutia se face prin pusee succesive, adesea declansate de o noua expunere la soare. In anumite forme, lupusul se poate extinde mult, antrenand leziuni destul de inestetice. tratament si prevenire -tratamentul face apel la dermocorticosteroizi cu actiune locala, prescrisi in simple masaje sau in pansamente. Leziunile puternic keratinizate pot fi suprimate prin criochirurgie sau prin laser... [continuare]

Structura - La femeie, sanii au in partea centrala mamelonul, la randul lui inconjurat de o zona pigmentata, areola. Pielea areolei, foarte fina, este usor deformata de orificiile glandelor sebacee, glandelor sudoripare si ale foliculilor pilosi. Glanda mamara este constituita din vreo douazeci de lobi glandulari plonjati in tesutul grasos. Canalele excretoare ale acestor lobi, denumite canale galactofore, se deschid pe mamelon. Sanii se sprijina in spate pe muschiul pectoral. - La barbat, sanii raman imaturi si nu contin glanda mamara. Patologie - Dezvoltarea sanilor este primul semn al pubertatii feminine. Glanda mamara reactioneaza la variatiile hormonale din cursul ciclului menstrual si creste in volum in perioada premenstruala sub efectul estrogenilor. La menopauza, productia ovariana de estrogeni se prabuseste, ceea ce antreneaza o micsorare a volumului sanilor. Principala functie biologica a sanilor este producerea de lapte. In timpul sarcinii, estrogenii secretati... [continuare]

Sac alungit care contine bila, situat sub ficat si legat la calea biliara principala, canalul coledoc, prin canalul cistic. vezicula biliara este un sac in forma de para, de 10 centimetri lungime, cu o capacitate de 50 mililitri. Fiziologie - In afara meselor, vezicula biliara serveste drept rezervor bilei secretate de catre ficat. In momentul mesei, in timpul trecerii bolului alimentar in duoden, ea se contracta si permite astfel evacuarea in intenstin a bilei necesare pentru absorbtia alimentelor, indeosebi a grasimilor. Patologie - vezicula biliara poate fi sediul unei litiaze (formarea de calculi, de cele mai multe ori fara simptom, care se complica uneori cu dureri si/sau cu infectie colecistita, de exemplu). Existenta durerilor biliare atribuibile unor tulburari motrice veziculare este controversata: aceste dureri, uneori provocate de un stres, pot fi calmate prin administrarea de antispastice. Sinonim : colecist. [continuare]

organ al fonatiei, situat in gat, intre faringe si trahee. Structura - La exterior, laringele este un fel de cilindru gol in interior, situat in fata hipofaringelui (partea inferioara a faringelui), legat de organele vecine prin muschi. Unsprezece cartilagii, din care cele mai importante sunt in numar de cinci, ii confera forma si rigiditatea sa. Cartilajul tiroid este cel mai voluminos dintre ele. El este format din doua lame simetrice, fiecare fiind in forma de patrulater, care se unesc in fata, desenand un unghi proeminent vizibil sub piele si denumit in mod obisnuit marul lui Adam. Epiglota sau cartilajul epiglotic este o lamela de cartilaj elastic aproape vertical, situat deasupra cartilajului tiroid, in spatele limbii. cartilajul cricoid are forma unui inel cu montura, mai stramt in fata si mai lat in spate. Aritenoidele sunt doua cartilaje mobile asezate pe cartilajul cricoid, una la dreapta, alta la stanga, sub forma unei mici mase triunghiulare. Pe ele se prind, in... [continuare]

Parte superioara a trunchiului, separata de abdomen printr-un muschi numit diafragm, continand principalele organe ale respiratiei. Structura - Toracele se intinde de la radacina gatului la partea de sus a abdomenului. El se articuleaza cu cele doua membre superioare prin articulatiile scapulohumerale. toracele este compus dintr-un invelis cutanat si muscular, care contine cei doi plamani, esofagul, inima si vasele mari care pleaca de la ea sau care se despart. Examene - Examenul clinic (inspectie, palpare, percutie si auscultare) al toracelui permite indeosebi sa se studieze inima si plamanii. Examenele complementare sunt fie globale (radiografie toracica, scaner, imagerie prin rezonanta magnetica (I.R.M.), fie selective. Patologie - Peretele toracic poate fi sediul plagilor sau al fracturilor de coaste. Principalele patologii care afecteaza organele toracelui sunt: - pentru inima, insuficienta coronariana, infarctul de miocard, valvulopatiile,... [continuare]

muschi mare, triunghiular si aplatizat care face legatura dintre coloana vertebrala si umar. Structura - Muschiul trapez se insera pe partile posterioare ale vertebrelor (cervicale si dorsale) si se termina pe clavicula si omoplat. El participa la mentinerea gatului si a rachisului dorsal si intervine in miscarile de ridicare a umarului, precum si in rotirea si in inclinarea capului. Patologie - Muschiul trapez este adesea sediul contracturilor provocate de leziunile coloanei cervicale (torticolis, fractura, entorsa). [continuare]