rizomi

Ghimbirul si beneficiile sale pentru sanatate

Actualizat la data de: 08 Aprilie 2022

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Ghimbirul este apreciat inca de acum doua milenii pentru beneficiile sale importante pentru sanatate, in special in mentinerea functionalitatii digestive. Aromata intens si revigoranta, radacina de ghimbir nu este doar un condiment potrivit preparatelor din bucataria asiatica, ci un adevarat izvor de substante cu efect terapeutic. Tulpina subterana (rizomul) poate fi utilizata in stare proaspata, sub forma de pulbere, uscata sau sub forma de ulei sau suc. Ghimbirul face parte din familia Zingiberaceae, impreuna cu cardamomul, curcuma si galangalul. Beneficii Ghimbirul este folosit in alimentatie, dar si in medicina traditionala. Iarna, acest condiment special face mancarea mai usoara si mai usor digerabila, este revigorant, vasodilatator, are efect de linistire, regleaza echilibrul intern al organismului si contribuie la mentinerea sanatatii scalpului, fiind un remediu excelent pentru matreata. Chinezii considera ghimbirul drept unul dintre cele cinci... [continuare]

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

Planta din flora spontana din Europa, Afrivca de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane. In Romania este intalnita in tot lantul carpatic, la altitudini de 600-800 m, in paduri de fag sau amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire, lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase, de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si apar toamna. Printre principalii constituenti chimici ai plantei se numara: saponizide (sanicula), rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic, ulei volatil, lipide, acizii organici: rozmarinic, siringina. Principalele calitati ale sanisoarei sunt: astringenta si antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei ce trebuie recoltata din mai pana in iulie.   Uz intern:   - afectiuni gastro-intestinale, ameteli, anorexie,... [continuare]

Sorbestrea este o planta nativa din Europa si vestul Asiei, aclimatizata si in America. In Romania poate fi intalnita pe pasunile umede, in poieni si in apropierea zonelor mlastinoase. Planta are in pamant un rizom, din care creste tulpina dreapta, inalta de 1-1,5 m. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si lucioase. Florile sale au culoarea sangerie si infloresc in perioada iunie- iulie. Frunzele sale au gustul asemanator castravetelui. Dintre elementele chimice constituente amintim:  tanin (catechol, galacatechol)  25%, vitamina c 900- 1000 mg/ 100 g, acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale. Principalele calitati ale Sorbestrei sunt: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica, vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa, regleaza tranzitul intestinal, antimicrobiana. In fitoterapie sunt folosite frunzele, ce se recomanda a se recolta in perioada... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Priboiul este o planta din flora spontana din Europa. In Romania este intalnit in locuri pietroase, umede, racoroase, umbrose, pe soluri calcaroase din regiunea montana si subalpina. Planta creste sub forma de tufa,are in pamant un rizom puternic cu care se fixeaza, ajungand pana la inaltimea de 80 cm, tulpinile sunt subtiri. Frunzele au culoarea verde intens si sunt adanc crestate, alcatuite din cinci lobi, palmate. Florile cresc in varful tulpinii, deasupra frunzelor si sunt de culoare magenta. Dintre substantele chimice din componenta plantei subliniem: ulei volatil cu cca 50% germacrol, substante minerale si organice. Principalele proprietati sunt: astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si trebuie recoltata in mai si iunie. Proboiul  mai este utilizat si in industria parfumurilor pentru uleiurile sale volatile.   Uz intern:   - afectiuni renale, angine herpetice, cataracta, congestie cerebrala,... [continuare]

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august. Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Dalacul face parte din flora spontana din Europa si apartine familiei Liliacee. In Romania creste in padurile de foioase, padurile de lunca si locuri umede. In pamant are un rizom lung si ramificat, din care pleaca tulpina dreapta de 10-30 cm lungime, pe care cresc  4 frunze ovale si sensile. Floarea este verzuie, unica in varful tulpinii, iar fructul este o baca albastra. Dintre substantele continute de planta amintim: saponozide, paridina, peristyphinina. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele. Principalele sale calitati: antisudorifica, antispasmodica. Datorita saponidelor continute poate fi folosit si ca vomitiv, dar se impune atentie datorita toxicitatii palntei.  Uz intern: - alienatie mintala, epilepsie, intoxicatii, spasme, transpiratii excesive, tulburari de circulatie, tuse convulsiva, ulcer varicos -  sub forma de infuzii slabe.   Efecte adverse: - Planta este toxica! Nerespectarea dozelor poate duce la intoxicatii... [continuare]

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine. Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu. Acestea emana un miros dulceag, placut. Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu). rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c, saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor. Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica, cicatrizanta si expectoranta. Uz intern: -  flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,... [continuare]

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Este un arbust originar din campiile si padurile nord- americane, fiind mai frecvent intalnit in apropierea coastelor nisipoase. Planta are in pamant un rizom din care se desprind radacini secundare. Rizomul are suprafata aspra, ridata si bombata, care acopera un miez fibros, galben- maroniu. Tulpina este inalta si ramificata. Frunzele sunt alcatuite din cate trei foliole, care sunt mici si rotunjite. Frunzele sunt verzi- albastrui, iar cand se usuca se inegresc. Florile cresc in varful celor mai inalte ramuri, au culoarea galbena si se aseamana cu cele ale fasolei. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: flavonide, alcaloizi, cumarine, polizaharide, glicozide, rasina, genisteina si bio- chanina A. Principalele proprietati ale plantei sunt: imunostimulator, imunomodulator, tonic limfatic, antiseptic. In fitoterapie este utilizat rizomul. Uz intern: - raceli, infectii ale aparatului respirator, faringita, sinuzita, probleme ale sistemului imunitar,... [continuare]

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Trifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Sparanghelul este planta de cultura, originara din America de Nord, dar aclimatizata cu succes si in Europa. In Romania este cultivat in sere, dar se poate achizitiona din magazinele de legume. Planta are in pamant un rizom puternic, frunzele sunt reduse la solzi, iar ceea ce se dau drept frunze sunt de fapt ramificatii liniare ale tulpinii. Florile sunt mici, albe- verzui si dispuse la subsuara ramurilor. fructele sunt bace rosii. Printre elementele chimice din compozitie se numara: proteine, asparagina, lipide, hidrati de carbon, fito-hormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloza, saruri minerale. Principalele calitati ale Sparanghelului sunt: depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar, fluidifica secretiile bronhice, mareste cantitatea de urina, stimuleaza digestia, afrodiziac, usureaza tranzitul intestinal, intareste sistemul imunitar, adjuvant in cancer. In fitoterapie este utilizata partea aeriana si trebuie recoltata de la jumatatea lunii mai pana la... [continuare]

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Cervana face parte din familia  Labiate si creste ca flora spontana in Europa si Asia. In Romania este intalnita in zonele umede, pe marginea raurilor, in lunci. Planta are in pamant un rizom, infloreste din iunie pana in septembrie, tulpina este dreapta, neramificata. In dreptul nodurilor cresc frunzele, opuse, crestate pe margini. Florile sunt mici si albe si apar la subsuara frunzelor. Planta contine urmatoarele substante: acizi organici, componente fenolice, acid rosmarinic, acid cafeic, acid colorogenic, acid elagic, flavone, uleiuri esentiale.Principalele sale proprietati sunt: actioneaza asupra hormonului tireotrop, diminueaza sau inlatura actiunea unor hormoni gonadotropi, inhiba metabolismul iodului, de asemenea deversarea tiroxinei in tiroida, calmeaza tusea, cicatrizanta, diuretic, nervin. In fitoterapie este utilizata partea aeriana (proaspata sau uscata) si trebuie recoltata inainte de inflorire.   Uz intern: - afectiuni tiroidiene... [continuare]

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Aceasta planta este originara din Mexic si America de Sud. Ignama este o planta mare, agatatoare, cu radacini dense si carnoase (rizomi cu diametrul de 10 cm) si tulpini incolacite, ce pot ajunge pana la 6 m lungime. Frunzele sunt colorate in verde intens, au forma de inima si cresc in dreptul nodurilor de pe tulpini cate patru, sunt netede pe partea superioara si rugoase pe cea inferioara. Florile cresc sub forma de manunchiuri axilar frunzelor si sunt verzi galbui. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: saponine steroidiene (dioscina si gracilina), tanini, fitosteroli, amidon si diosgenina. Principalele proprietati ale ignamei sunt: calmeaza durerile reumatismale, antispastica, antiinflamatoare, colagoga. In fitoterapie se utilizeaza rizomii. Extractul acestei plante este utilizat si in industria cosmetica in componenta cremelor antirid. Uz intern: - reumatism, colici, artrite, colon iritabil, crampe musculare, dismenoree, Alzhaimer, scleroza... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Planta face parte din familia  Equisetaceae si creste ca flora spontana in Europa, Africa de Sud si America de Sud. In tara noastra este intalnita in zone cu soluri umede, mlastinoase, langa rigole, pe malurile raurilor. Barba ursului are in pamant un rizom ramificat, din care creste  tulpina dreapta, nu mai inalta de 60 cm, cu suprafata perfect neteda ce este terminata cu un spic sporifer. Ramificatiile (intre 6 si 12 per nod) au in sectiune 5 muchii si lacula interioara goala si pornesc de la nodurile aparute din loc in loc pe tulpina. Elementele chimice intalnite in aceasta planta sunt: oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, triaminaza (distruge vitamina b din organism), compusi azotati, alcaloizi toxici (palustrina, palustridina). Principalele sale calitati sunt: cicatrizant, dezintoxifiant extern.   Uz extern: - ascita, edeme, rani, umflaturi, afectiuni dermatologice -  sub forma de bai, comprese cu infuzie, cataplasme cu planta... [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]