muscatura capusa

boala infectioasa cauzata de o spirocheta, bacterie de forma helicoida deosebit de mobila datorita aparatului sau locomotor intern. Trei genuri de spirochete sunt patogene pentru om: - Genul Borrelia cuprinde bacteriile responsabile de febrele recurente transmise de capuse si agentul bolii lui lyme. - Genul leptospira cuprinde agentii leptospirozei, afectiune cunoscuta, de asemenea, si sub numele de boala vidanjorilor. - Genul treponema grupeaza agentul sifilisului si pe cei ai infectiilor denumite treponematoze neveneriene, care fac ravagii exclusiv in anumite regiuni calde (pinta sau carate, hejel si pian). [continuare]

Ansamblu de masuri de luat inainte, in timpul si dupa deplasarea intr-o tara tropicala sau intr-o tara in care igiena este defectuoasa si care permit evitarea majoritatii bolilor parazitare, bacteriene sau virale. Inaintea oricarei calatorii de acest fel, este indispensabil sa se ia cunostinta de bolile endemice din tara sau din tarile respective cu scopul de a proceda la vaccinarile necesare organizate pe langa un consulat, o companie aeriana, un centru de vaccinare etc. Actualmente, doar vaccinul impotriva febrei galbene este cerut pentru intrarea in anumite tari, pe baza reglementarii organizatiei mondiale a sanatatii (O.M.S.); de fapt, el este indispensabil inaintea oricarei calatorii in Africa si in America intertropicala, chiar si in tarile in care nu este cerut un certificat de vaccinare. Vaccinul impotriva holerei nu este indicat de catre O.M.S. In prezent, un nou vaccin este in curs de evaluare. Alte vaccinari sunt facultative, dar recomandate din plin, ca rapelul... [continuare]

Este o boala infectioasa articulara, neurologica si cardiaca, al carei agent este o bacterie din familia spirochetelor, Borrelia burgdoferi. Borrelia burgdoferi este transmisa omului prin intepatura unei capuse. Mai multe mamifere, intre care cerbii, constituie rezervoarele de bacterie. Boala lui Lyme se intalneste in Europa, America si Australia. Evolutie - Boala lui Lyme evolueaza in trei faze: - Faza primara se manifesta printr-o leziune cutanata numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani. - Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine... [continuare]

boala infectioasa care se declara dupa o zgarietura sau o muscatura de pisica. Agentul limforeticulozei benigne de inoculare este o bacterie, Rochatimaea henselae. afectiunea se traduce printr-o tumefiere a ganglionilor din zona zgarieturii cu tendinta de supuratie. tratamentul consta in administrarea de antibiotice (macrolide). Punctionarea sau drenarea adenopatiei este uneori necesara pentru a grabi vindecarea. Sinonim : boala a ghearelor de pisica. [continuare]

Un acaricid este un tip de chimicale care este special conceput pentru a distruge acarienii(paianjenii,capusele, etc.). Aceste substante lucreaza prin interferenta cu diverse functii biologice ale capuselor sau paianjenilor, cum ar fi sistemul lor nervos, ceea ce le provoaca moartea. Denumirea acaricid vine de la cuvantul "Acarina", care este o subclasa a arahnidelor care include capusele si acarienii, si sufixul "cide", care inseamna "a ucide". Aceste produse chimice sunt utilizate in mod obisnuit in agricultura si in alte medii unde capusele pot reprezenta o problema majora. Ele pot fi administrate in diferite moduri, inclusiv prin pulverizare directa asupra zonelor afectate sau prin utilizarea unor solutii care pot fi aplicate pe acarieni. Este important de retinut ca, desi acaricidele sunt concepute pentru a fi letale pentru acarieni, ele pot fi, de asemenea, daunatoare pentru o serie de alte organisme, inclusiv omul. Prin urmare, este esential sa se utilizeze aceste... [continuare]

Orice boala produsa de prezenta capuselor. [continuare]

boala infectioasa rara provocata de o bacterie spiralata din genul leptospira. Bacteria este gazduita de catre animalele salbatice, rozatoare (sobolani) sau carnivore, si de unele animale domestice (cainii) si este excretata prin urina lor. Omul se contamineaza pe cale transcutanata (excoriatia pielii) in timpul scaldatului in apa dulce (rauri, lacuri) sau, mai rar, prin contact direct (muscatura). Simptome si semne - Incubatia dureaza zece zile, apoi se instaleaza o febra ridicata, insotita de frisoane, de dureri musculare insemnate si de dureri de cap pulsatile. Un icter intens, un sindrom meningean (greturi, redoare a cefei), hemoragii renale si poliviscerale pot surveni la 48 ore de la inceputul manifestarilor. febra regreseaza in 4-10 zile, in timp ce semnele clinice se amelioreaza. O recrudescenta a febrei ridicate, durand in jur de doua zile, survine intre a 10-a si a 15-a zi dupa debutul semnelor. tratament - leptospiroza este tratata prin administrarea de... [continuare]

boala infectioasa provocata de o bacterie din genul Pasteurella. Pasteureloza este o boala care afecteaza omul si animalul (bovine, porcine, iepuri, pasari etc.). Animalul constituie rezervorul de germeni. Omul se contamineaza prin inocularea directa a acestui germene, in cursul unei muscaturi, a unei intepaturi, zgarieturi, sau prin inhalarea germenelui la contactul cu un animal bolnav. Simptome - O inflamare a plagii survine intre 3 si 6 ore dupa inoculare; aceasta rapiditate de aparitie este caracteristica pasteurelozei. Plaga devine dureroasa, rosie si zemuinda in rastimp de doua zile. Aceste semne sunt adesea insotite de o inflamatie a vaselor limfatice si a ganglionilor apropiati de plaga, precum si de o febra moderata. tratament - tratamentul consta in administrarea de antibiotice timp de 10 zile. [continuare]

boala infectioasa cauzata de o bacterie Rickettsia rickettsi. febra patata se intalneste in mod deosebit in Statele Unite; ea este transmisa de la anumite mamifere (iepurele de casa) la om prin intermediul capuselor din familia ixodidelor (Dermacentor andersoni) si se traduce printr-o stare febrila si un exantem (inrosire cutanata) uneori hemoragie care se declanseaza catre a 6-a zi. Aceasta boala infectioasa este tratata prin administrarea de antibiotice. Un vaccin recent pus la punct, este disponibil in Statele Unite. Sinonime : febra patata a muntilor stancosi. [continuare]

boala infectioasa grava transmisa de la animalele vertebrate la om si este provocata de un virus arn din familia Rhabdoviridae. rabia este boala care afecteaza atat omul, cat si animalele. virusurile transmise omului prin muscatura unui animal bolnav sau, mai rar, simplu rezervor al acestui virus neurotrop (fixandu-se de preferinta pe sistemul nervos), ating direct celulele cerebrale, provocand o meningoencefalita ireversibila fatala in 5 pana la 20 zile. Cauze - Vehiculul contaminarii este saliva, foarte bogata in virus la animalul turbat inca din perioada de incubare; de asemenea, boala este contractata uneori prin simpla lingere a unei plagi. animalele implicate in transmisia rabiei sunt lupul (Asia), cainele salbatic (America de Sud), vulpea (Europa), liliecii carnivori (America), dar toate mamiferele pot fi ele insele victime ale bolii si pot deveni astfel periculoase pentru om (calul, berbecul, cainele domestic etc.). In Franta, vulpea turbata constituie o adevarata problema... [continuare]

Substanta toxica, in general lichida, fabricata de anumite organisme. Organismele care isi injecteaza veninul prin intepatura sau prin muscatura sunt denumite veninoase. Acestea sunt in special animale, dar exista si plante veninoase, ca urzicile. animalele (broastele raioase) si plantele (beladona, cucuta), care nu-si injecteaza veninul lor sunt zise otravitoare, ca de exemplu ciupercile. Pericole ale veninurilor - Unele veninuri sunt foarte putin toxice (urzici, tantari, pureci, tauni, furnici); altele sunt extrem de toxice (cobrele, serpii coral din America de Sud cu inele succesive negre, galbene si rosii, etc.). Cu toate acestea, un venin cunoscut ca putin toxic poate fi foarte periculos daca antreneaza un edem al cailor respiratorii (risc de moarte prin asfixie) sau o reactie alergica generalizata (soc anafilactic). Aceste doua riscuri exista in principal in caz de intepatura - mai ales de intepaturi multiple - de himenoptere (albine, viespi). Actiunea distrugatoare... [continuare]

boala infectioasa eauzata de o bacterie, Rickettsia tsutsugamushi. Febra fluviala este transmisa prin intermediul acarienilor (larva capuselor) si se observa in Extremul Orient. Rezervorul de microbi il constituie un rozator de padure. Durata incubatiei este de 10 zile. infectia se traduce printr-o febra si prin frisoane care preced aparita unei escare la punctul de intepatura, cu adenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici) si un exantem macular (eruptie cutanata difuza de pete rosii neproeminente). Tulburari mai grave pot surveni (pneumopatie, encefalita, miocardita). Antibioticele sunt eficace in 36 de ore. Sinonime : febra cu tsutsugamushi, scrubtyphus. [continuare]

Boala infectioasa care se declara dupa o zgarietura sau o muscatura de pisica. Agentul limforeticulozei benigne de inoculare este o bacterie, Rochatimaea henselae. Afectiunea se traduce printr-o tumefiere a ganglionilor din zona zgarieturii cu tendinta de supuratie. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (macrolide). Punctionarea sau drenarea adenopatiei este uneori necesara pentru a grabi vindecarea. Sinonim : limforeticuloza benigna de inoculare. [continuare]

Faza grava si tardiva a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (H.I.V.1 si H.I.V.2). sida este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobandite echivalentul in limba engleza este AIDS. H.I.V.1 si H.I.V.2 distrug unele globule albe, anume limfocitele T4 sau CD4, care constituie baza activa a imunitatii antiinfectioase. Aceasta distrugere provoaca in consecinta o deficienta a sistemului imunitar. Numele de sida, sau de SIDA declarata, se da formelor majore ale acestei deficiente imunitare: scaderea numarului de limfocite T4 sub 200 pe milimetrul cub de sange - numarul normal al acestora fiind intre 800 si 1000. O persoana seropozitiva la h.i.v. (al carei sange contine anticorpi specifici indreptati impotriva virusului hiv, ceea ce dovedeste infectarea sa cu acest virus) nu prezinta in mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totusi purtatoare de virus si deci susceptibila sa il transmita. Istoric - Izolat in 1983 la Institutul Pasteur din Paris de catre echipa... [continuare]

Afectiune tropicala produsa de un virus transmis prin muscatura capusei de padure. Se intalneste in India. [continuare]

boala infectioasa grava transmisa de la animalele vertebrate la om si este provocata de un virus arn din familia Rhabdoviridae. rabia este boala care afecteaza atat omul, cat si animalele. virusurile transmise omului prin muscatura unui animal bolnav sau, mai rar, simplu rezervor al acestui virus neurotrop (fixandu-se de preferinta pe sistemul nervos), ating direct celulele cerebrale, provocand o meningoencefalita ireversibila fatala in 5 pana la 20 zile. Cauze - Vehiculul contaminarii este saliva, foarte bogata in virus la animalul turbat inca din perioada de incubare; de asemenea, boala este contractata uneori prin simpla lingere a unei plagi. animalele implicate in transmisia rabiei sunt lupul (Asia), cainele salbatic (America de Sud), vulpea (Europa), liliecii carnivori (America), dar toate mamiferele pot fi ele insele victime ale bolii si pot deveni astfel periculoase pentru om (calul, berbecul, cainele domestic etc.). In Franta, vulpea turbata constituie o adevarata... [continuare]

Este o boala infectioasa articulara, neurologica si cardiaca, al carei agent este o bacterie din familia spirochetelor, Borrelia burgdoferi. Borrelia burgdoferi este transmisa omului prin intepatura unei capuse. Mai multe mamifere, intre care cerbii, constituie rezervoarele de bacterie. Boala lui Lyme se intalneste in Europa, America si Australia. Evolutie - Boala lui Lyme evolueaza in trei faze: - Faza primara se manifesta printr-o leziune numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani. - Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine inflamatorie. Ea... [continuare]

Planta perena cultivata, uneori datorita conditiilor de mediu sau cultura se poate salbatici. Leusteanul prezinta un rizom gros, usor brun, ramificat care se ontinua cu o tulpina aeriana dreapta si ramificata de pana la 2.5 m inaltime. Frunzele au forma de elipsa sau rombica, crestate si consistente, culoare verde-lucitor, cu teci membranoase si proeminente, prinse de tulpina prin petiol si cu un miros puternic, specific. Infloreste pe tot parcursul verii, cu flori mici hermafrodite, cu petale galbe-deschis. Fructul este dicariopsa lat-eliptica cu mericarpii cu coaste aripate.  In scop fitoterapeutic se poate utiliza intreaga planta dar in special rizomul, frunzele si semintele. Leusteanul se poate utiliza sub forma proaspata dar si uscat ca pulbere sau in infuzii si tincturi. Planta contine uleiuri eterice, terpinol, vitamine (acid scorbic), acizi organici, saruri minerale, glucide simple, amidon, rezine. Are... [continuare]

Este o planta originara din padurea ecuatoriala sud- americana (mai ales in Peru, Ecuador si Columbia). Planta se aseamana cu vita de vie, este agatatoare si lemnoasa, si se catara pe trunchiurile copacilor in cautarea luminii. Frunzele sale au forma de inima si aspect catifelat. Florile cresc in manunchiuri umbeliforme, au culoarea alb- verzui si forma de clopotei. fructele sunt lungi de pana la 10 cm si au forma de suveica. Principalele componente chimice din compozitia scoartei sunt: condurangogenine glicozilate, principii amare, saponizide, fitosteroli si flavonide. Cele mai importante proprietati ale scoarteide condurango sunt: stimuleaza apetitul, regleaza digestia, hemostatica, diuretica, antitumorala, colagoga, tonic amar, carminativ. In fitoterapie este utilizata scoarta, care trebuie recoltata primavara devreme sau toamna tarziu.   Uz intern: - anorexie, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, cancer, tumori, dispepsie, edeme, dureri de stomac, gastrita,... [continuare]

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]

Echinaceea este planta medicinala de cultura, care poate atinge inaltimea de un metru. Florile de echinaceea au culoare roz liliachie. echinaceea contine alchilamide, poli alchene, echinacozide, glicoproteine, steroli, vitamine, acizi fenolici, uleiuri volatile, inulina, galactoza, fructani, glicoproteine, proteine, lipide, acizi fenolici, alcaloizi, alilamide. Are actiune antimicrobiana, imunostimulatoare, tonica. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si radacina. Uz intern: - infectii microbiene, infectii virale, infectii ale cailor respiratorii superioare, stari febrile, adjuvant in hepatita, cistita, septicemie, virus herpetic, gonoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii bucale, rani si arsuri, muscaturi de insecte, abcese - sub forma de compresa, gargara. Efecte adverse: - Consumul fara recomandarea medicului sau supradozarea de echinaceea poate determina febra, greata, voma, dureri de cap, reactii... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Ce este Anapen si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul de urgenta al reactiilor alergice acute (anafilaxie) determinate de alune sau de alte alimente, de medicamente, muscaturi sau intepaturi de insecte sau de alti alergeni, precum si al reactiei anafilactice induse de efort sau idiopatice. Mod de administrare Anapen se administreaza numai intramuscular Medicul trebuie sa va explice circumstantele in care trebuie sa folositi Anapen. Daca nu a facut acest lucru, aveti nelamuriri sau intrebtri trebuie sa discutati imediat cu medicul dumneavoastra. Obisnuit, reactia debuteaza in cateva minute dupa contactul cu alergenul si persoana poate prezenta mancarimi ale pielii, urticarie, inrosirea fetei si umflaturi la nivelul ochilor, limbii sau buzelor. Dificultati in respiratie pot urma tumefactiei (umflarii) faringelui; poate sa apara wheezing (respiratie suieratoare); scurtarea respiratiei si tusea pot fi determinate de contractia musculaturii bronsice. Alte simptome... [continuare]

Ce este Histadin, sirop si pentru ce se utilizeaza Indicatii Histadin este un nou antihistaminic prin proprietatile sale chimice si farmacologice, este distinct de toate celelalte antihistaminice, astfel incat prin el insusi este o alta clasa. Datorita legarii preferentiale de receptorii H-histaminici periferici fata de cei centrali, terfenadina isi exercita actiunea antihistaminica fara afectarea performantelor individului. Terfenadina nu are efect asupra indemanarii psihomotorii sau senzatiilor subiective. Efectul antihistaminic al Histadin dureaza cel putin 12 ore dupa administrarea orala. Histadin este folosit in tratamentul simptomelor multor afectiuni alergice: rinite alergice; febra fanului; afectiuni dermatologice alergice - urticarie, prurigo, muscaturi sau intepaturi de insecte, edem angioneurotic, dermatite atopice sau eczeme; prevenirea si tratamentul reactiilor alergice la transfuzia de sange sau a reactiilor la substantele de contrast parenterale utilizate in... [continuare]

Indicatii: Solutie apoasa pentru antisepsia mucoaselor si a ranilor: - spectru larg de actiune - fara efecte secundare sistemice, fiind sigur din punct de vedere toxicologic - compatibilitate buna cu mucoasele si cu pielea - nu contine fenoli, compusi organici ai mercurului, iod - indicat la imbaierea intregului corp la pacientii cu MRSA - la copii, copii mici si copii nascuti prematur poate fi folosit fara restrictii Pentru tratamentul antiseptic repetat, pe termen scurt al mucoaselor si a pielii adiacente, inainte de proceduri de diagnosticare si interventii chirurgicale: - in zoan ano-genitala, a vaginului, vulvei, glans penisului, de ex. preoperator inainte de interventiile vaginale, urologice, proctologice, si la gravide si inaintea masurilor de diagnosticare in zona urogenitala; inaintea consultatiilor vaginale si transvaginale; inaintea manevrelor pre-, intra-, si postnatal; pentru spalaturile vaginale postoperator si postnatal; inaintea introducerii unui sterilet;... [continuare]

Ce este Histadin, comprimate si pentru ce se utilizeaza Indicatii Histadin este un nou antihistaminic prin proprietatile sale chimice si farmacologice, este distinct de toate celelalte antihistaminice, astfel incat prin el insusi este o alta clasa. Datorita legarii preferentiale de receptorii H-histaminici periferici fata de cei centrali, terfenadina isi exercita actiunea antihistaminica fara afectarea performantelor individului. Terfenadina nu are efect asupra indemanarii psihomotorii sau senzatiilor subiective. Efectul antihistaminic al Histadin dureaza cel putin 12 ore dupa administrarea orala. Histadin este folosit in tratamentul simptomelor multor afectiuni alergice: rinite alergice; febra fanului; afectiuni dermatologice alergice - urticarie, prurigo, muscaturi sau intepaturi de insecte, edem angioneurotic, dermatite atopice sau eczeme; prevenirea si tratamentul reactiilor alergice la transfuzia de sange sau a reactiilor la substantele de contrast parenterale utilizate in... [continuare]

Ce este Zinnat si pentru ce se utilizeaza Administrare interna: angine, faringite, amigdalite, otite medii acute la copii. Administrare injectabila: infectii ale tractului respirator, tractului urinar, infectii ORL, infectii ale pielii si ale tesuturilor moi, infectii osteo-articulare, infectii obstetricale si ginecologice, gonoree, septicemie, meningite produse de microorganisme sensibile. Profilaxia infectiilor chirurgicale. De asemenea, Zinnat poate fi utilizat pentru tratamentul bolii Lyme (o infectie transmisa de paraziti denumiti capuse). Doze si mod de administrare Oral: Copii si sugari mai mari de 3 luni: 20-30 mg/kg/zi (max. 500 mg/ zi) in doua prize; dupa mese. adulti: 250-500 mg la 12 ore. Injectabil: adulti si adolescenti (peste 12 ani): 750-1500 mg la intervale de 8 ore, Injectabil intramuscular sau intravenos (solutia); max. 6 g zilnic. Sugari si copii: 30-240 mg/kg/zi, fractionat in 3-4 injectii. Nou-nascuti: 30-100 mg/kg/zi, fractionat in 2-3 adm. Gonoree:... [continuare]

Indicatii: Ospenul este indicat in tratarea si prevenirea infectiilor usoare si semisevere, provocate de microorganisme sensibile la penicilina: Infectii O.R.L.: boli cu streptococi (scarlatina, angina tonsilara, angina Vincent, faringite, tonsilo-faringita, rinofaringita purulenta), otita medie acuta, sinuzita. Infectii ale cailor respiratorii: Bronsita bacteriana, pneumonie bacteriana, bronhopneumonii (cu exceptia celor care presupun un tratament parenteral). Infectii ale pielii: Erizipel, erizipeloid, piodermite (impetigo contagios, furunculoze), abcese, flegmoane, eritem cronic migrator si alte manifestari ale bolii Lyme. Alte infectii: rani provocate de muscaturi sau taieturi (ex. raniri ale fetei sau rani profunde ale mainilor), arsuri. Tratament preventiv: infectii cu streptococi cat si complicatiile acestora, ex. febra reumatoida si coreea minor, poliartrite, endocardite, glomerulonefrite, endocardita bacteriana la bolnavii atinsi de cardiopatie congenitala sau... [continuare]