Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

ignatia amara bob de ignatiu

Fiere

Din Dictionar Termeni

lichid galben-verzui, amar, pe care il secreta ficatul si care contribuie la digestie. Sinonim : bila. [continuare]

Talpa matei (anteria dioica)

Din Plante medicinale

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Galbenele (calendula officinalis)

Din Plante medicinale

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Ienupar (juniperus communis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Roinita (melissa officinalis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Drobita (genista tinctoria)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Sporis (verbena officinalis)

Din Plante medicinale

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Macul de camp (papaver rhoeas)

Din Plante medicinale

Planta anuala, des intalnita in culturile cu cereale sau la marginea campurilor. Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate,acoperite de peri aspri. Florile sunt unice in varful tulpinii, cu patru petale de culoare rosie, deseori cu o pata neagra in mijloc. In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor, capsulele crude sau uscate. Macul de camp infloreste din luna mai pana in luna iulie. Recoltarea se va face dupa deschiderea florilor. Planta contine: alcaloizi, mucilagii, acizi organici, proteine, taninuri, saponine, principii amare, mucilagii, lipide, glucide. Macul are actiune expectoranta, emolienta, antispastica, sedativa si analgezica.     Uz intern:   - tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - ulceratii, blefarite... [continuare]

Unguras (marrubium vulgare)

Din Plante medicinale

Ungurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]

Siminoc (helichrysum arenarium)

Din Plante medicinale

Siminocul este o planta raspandita in Europa si face parte din familia Compositae. In Romania  creste in flora spontana din zona de campie, prin locuri inerbate, nisipoase sau calcaroase. Tulpina florii este dreapta, neramificata, ajunge pana la 50-60 cm si este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt lanceolate, opozite, (cele de la baza sunt mai lungi) si sunt acoperite cu perisori fini, care le da un aspect catifelat si o nuanta gri-argintie. In varful tulpinii sunt florile galbene, grupate in capitule globuloase, cu diametrul de 5-6 cm si infloresc in lunile iunie- octombrie. Chiar dupa uscare planta isi pastreaza aspectul nemodificat. In fitoterapie se foloseste inflorescenta ce trebuie culeasa din iunie pana in octombrie. Planta este bogata in: substante amare, taninuri, flavonozizi, saponozide, apigenina, astragalina,coloranti, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, saruri minerale. Proprietatile sale curative sunt: activeaza secretia biliara,... [continuare]

Tarhonul (artemisia dracunculus)

Din Plante medicinale

Tarhonul este o planta medicinala iubitoare de lumina, care creste sub forma de tufa. La noi in tara, tarhonul este o planta de cultura, nu creste spontan. Frunzele sunt lungi, ascutite, aromate si au gust amarui-acrisor. Florile au culoare galbena. fructele sunt achene mici ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Tarhonul infloreste in lunile august sau septembrie. Tarhonul contine uleiuri volatile, substante amare, saruri minerale, vitamine din grupul b, vitamina C. Planta are actiune stomahica, carminativa, diuretica, expectoranta. Tarhonul este folosit si in gastronomie pentru aromatizarea preparatelor culinare.   Uz intern: - inapetenta, anorexie, tulburari dispeptice, edeme, boli digestive, boli hepatice, reumatism, afectiuni ale rinichilor, bronsita,  boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Sulfina (melilotus officinalis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

 Canepa codrului face parte din familia Asteraceae si este flora spontana in Europa. In Romania, asa cum spune si denumirea ei se gaseste in zona padurilor de deal si de munte. Planta creste pana la 150 cm inaltime, are tulpina de culoare rosiatica. Frunzele cresc opus si sunt alcatuite dintr-o grupare de 3 pe o codita. Tulpina se ramifica spre varf, unde se termina cu cate o inflorescenta rosie pe fiecare ramificatie. Dintre componentele chimice subliniem: substante amare (eupatorina, eupatoriupicrina), alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substanta de 300 de ori mai dulce ca zaharul), ulei volatil, empirina, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv-tonic, antihelmitic. In fitoterapie sunt utilizate partea aeriana a plantei, mai rar si radacina.     Uz intern:    - insuficienta hepatica,  constipatie, viermi intestinali – sub forma de infuzie sau decoct... [continuare]

Trifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]

Patlagina (plantago lanceolata)

Din Plante medicinale

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Levantica (lavandula angustifolia)

Din Plante medicinale

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Silur (euphrasia rostkoviana)

Din Plante medicinale

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Ciresul (cerasus vulgaris)

Din Plante medicinale

Ciresul este un pom fructifer cu trunchi de culoare brun-cenusie, frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-crenate, flori albe si fructe mici, globuloase si rosii. Poate creste pana la 10-12 m atat la ses cat si la munte, foarte raspandit si apreciat la noi in tara. Componentii principali: vitamine (A - 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, magneziu, potastiu, fier, fosfor, clor, sulf), oligoelemente (cupru, zinc, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici. Partile cele mai utilizate ale ciresului in terapiile naturiste sunt fructele denumite cirese, coaja sau lemnul copacului, cleiul rezultat in ruma traumatismelor tulpinii si coditele (pedunculi). Fructele sunt dulci, unele cu gust dulce-amarui sau dulce-acrisor. Calitati terapeutice: antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ, antiinflamator, remineralizant si bun purificator al organismului, sedativ nervos. Uz intern: - constipatie, diaree, obezitate, litiaza renala, edeme,... [continuare]

Scorus de munte (sorbus aucuparia)

Din Plante medicinale

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Ce este Allergodil Naseu Spray si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomatic al rinitelor alergice sezoniere (febra fanului) si al rinitelor alergice nesezoniere (perene). Mod de administrare Daca medicul dumneavostra nu v-a recomandat altfel, sunt valabile urmatoarele recomandari. Va rugam urmaţi recomandarile pentru ca altfel Allergodil poate sa nu aiba efectul asteptat. Daca medicul dumneavostra nu v-a prescris altfel, doza uzuala este de un puff spray nazal, solutie Allergodil in fiecare nara de 2 ori pe zi (dimineata si seara) (echivalent cu 0,56 mg clorhidrat de azelastina pe zi). Atentionari si precautii Contraindicatii Nu utilizati Allergodil daca sunteti alergic la clorhidratul de azelastina sau la oricare dintre excipientii produsului. Precautii Nu sunt necesare. Interactiuni medicamentoase Pana in prezent nu au fost observate interactiuni cu alte medicamente sau cu alimente. In general, trebuie evitat consumul de etanol in timpul utilizării... [continuare]

Axid, comprimate

Din Medicamente

Ce este Axid, comprimate si pentru ce se utilizeaza Indicatii Nizatidina este un inhibitor competitiv, reversibil al histaminei la nivelul receptorilor histaminici H2, in special a celor care se gasesc in celulele gastrice parietale. nizatidina inhiba semnificativ secretia gastrica nocturna pentru o perioada de pana la 12 ore cand este administrata oral, pentru pana la 24 de ore daca este administrata sub forma unei perfuzii continue si pentru 5 ore dupa o injectie i.v. Inhiba, de asemenea, in mod semnificativ secretia de acid gastric stimulata de alimente, cafeina, betazol si pentagastrina. Axid este indicat pentru tratamentululcerului duodenal activ, pentru o perioada de pana la 8 saptamani. La majoritatea pacientilor, ulcerul se vindeca in 4 saptamani. Axid este indicat in doze reduse, de 150 mg/zi in terapia de intretinere la pacientii cu ulcer duodenal cronic, dupa vindecarea ulcerului duodenal activ. Nu se cunosc consecintele continuarii terapiei cu nizatidina mai mult... [continuare]

Ce este Cipralex si pentru ce se utilizeaza Indicatii Cipralex apartine unui grup de medicamente antidepresive denumit inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS). Aceste medicamente actioneaza asupra sistemului serotoninergic din creier prin cresterea concentratiei de serotonina. Tulburarile de la nivelul sistemului serotoninergic sunt considerate un factor important in instalarea depresiei si afectiunilor inrudite. Cipralex contine escitalopram si este utilizat in tratamentul depresiei (episoade majore de depresie) si tulburarilor de anxietate (cum sunt tulburarile de panica cu sau fara agorafobie, tulburarile de anxietate sociala, tulburarile de anxietate generalizata si tulburarile obsesiv-compulsive). Mod de administrare Utilizati intotdeauna Cipralex exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Adulti Depresie Doza de Cipralex recomandata uzual este de 10 mg pe zi,... [continuare]

Tarbedol, gran.

Din Medicamente

Indicatii: Tarbedol granular cu solubilizare instantanee, cu actiune digestiva. Preparatul contine o multitudine de principii active printre care si glucide amare, principii amare, acizi, saruri de magneziu, calciu, potasiu, un principiu antibiotic, vitamine, alcaloizi terpenici, steroli, ulei esential continand carvona, colina, acid ascorbic, taninuri, flavonoide, enzime, substante proteice, etc. Tarbedolul are proprietati eupeptice si o actiune colagoga spasmolitica si cicatrizanta, este indicat in dispepsii acute si cronice asociate cu alte afectiuni digestive (colecistopatii, colopatii functionale, pancreatopatii cronice, s.a). Compozitie: - schinel, - papadie, - chimen, - coada soricelului, - galbenele, - menta, - tintaura. [continuare]

Ce este Bridion si pentru ce se utilizeaza Indicatii Bridion se utilizeaza pentru a inversa efectele relaxantelor musculare rocuronium si vecuronium. Relaxantele musculare sunt medicamente folosite in timpul unor interventii chirurgicale pentru a relaxa muschii, inclusiv muschii utilizati de pacient in respiratie. Relaxantele musculare usureaza interventia efectuata de catre chirurg. Bridion este folosit pentru a grabi recuperarea in urma administrarii relaxantelor musculare, de obicei la sfarsitul interventiei chirurgicale. Bridion se poate folosi la adultii carora li s-a administrat rocuronium si vecuronium si la copiii si adolescentii carora li s-a administrat rocuronium. Substanta activa din Bridion, sugammadex, este un „agent care se leaga selectiv de agentul miorelaxant”. Aceasta inseamna ca se ataseaza la relaxantele musculare rocuronium si vecuronium formand un „complex” care inactiveaza relaxantele musculare si le blocheaza efectele. Prin urmare, efectul de... [continuare]

Ce este Lentaron Depot si pentru ce se utilizeaza Indicatii Inhibitor steroidic al aromatazei (inhibitor al biosintezei estregenilor), agent antineoplazic. Tratamentul cancerului mamar avansat pentru pacientele aflate in postmenopauza naturala sau indusa artificial. Mod de administrare Doza recomandata este de 250 mg i.m., o data la doua saptamani. Lentaron-ul se va administra prin injectare i.m. profunda in cadranul supero-extern al muschiului fesier. Lentaron-ul a fost utilizat fara probleme in cazul pacientelor cu insuficienta renala moderata. Varstnici: Nu exista cazuri care sa sugereze modificarea dozei de formestan pentru persoanele varstnice. Glicemia trebuie monitorizata in cazul administrarii Lentaron-ului la diabetici (masura suplimentara de precautie). Atentionari si precautii Contraindicatii Lentaron-ul i.m. Depot 250 mg este contraindicat pacientelor cu status endocrin premenopauzal, gravidelor si celor in perioada de alaptare. Lentaron-ul se recomanda a nu fi... [continuare]

Forma de prezentare: Comprimate filmate 150 mg; cutie x 5 blist. x 10 cpr. Indicatii: Tahiaritmii supraventriculare simptomatice si care necesita trat.: tahicardii AV si jonctionale, tahicardii supraventriculare in sindromul WPW sau fibrilatia atriala paroxistica. Tahiaritmii ventriculare simptomatice severe. Doze si recomandari: Doza medie orala zilnica de initiere si cea de intretinere: 450-600 mg fractionata de 2-3 ori/zi, maxim 900 mg/zi. Dozele se reduc in insuficienta renala sau IH, la varstnici sau cu afectari masive ale miocardului. Cpr. se inghit intregi, dupa masa. Pentru forma inj: doza unica de 1 mg/kg intravenos lent in 3-5 minute. Se poate creste la 2 mg/kg. Intervalul intre 2 injectii va fi de 90-120 minute. Se va evita amestecul cu ser fiziologic. Contraindicatii: Insuficienta cardiaca manifesta, soc cardiogen (cu exceptia celui produs de aritmie), bradicardie grava simptomatica; in primele 3 luni dupa infarctul de miocard sau in caz de insuficienta... [continuare]

Ce este Allergodil si pentru ce se utilizeaza Indicatii Azelastina, derivat de ftalazinona cu o structura noua, este clasificatca un compus antialergic eficient, cu actiune de lunga durata si indeosebi cu eficienta deosebita ca antagonist selectiv al receptorilor H1. Se poate constata in plus un efect antiinflamator dupa administrarea topica (datorita concentratiei locale crescute). Studiile efectuate in vivo (preclinice) si in vitro arata ca azelastina inhiba sinteza sau eliberarea mediatorilor chimici implicati in faza timpuriesi tarzie a reactiilor alergice, ca de exemplu leucotrienele, histamina, inhibitorii FAP si serotonina. Evaluarea rezultatelor EKG a pacientilor consecutiv unei administrari p.o. cu doze mari de azelastina timp indelungat, nu indica efecte semnificative din punct devedere clinic asupra intervalului QT. Tratamentul cu azelastina administrata p.o. la peste 3 700 de pacienti nu indica nici o asociere cu aritmie ventriculara sau torsada a varfurilor. ... [continuare]

Forma de prezentare: Comprimate filmate 7,5 mg; cutie cu 2 blist. a cate 10 cpr. Indicatii: Insomnii de diferite etiologii. Doze si administrare: Adulti: 7,5 mg seara, la culcare. varstnici: se va initia tratamentul cu 3,75 mg seara, la culcare. insuficienta hepatica: 3,75 mg seara la culcare. Contraindicatii: Hipersensibilitate; insuficienta respiratorie decompensata; copii sub 15 ani; sarcina si alaptare. Atentionari: Durata tratamentului este de maxim 4 saptamani; risc de dependenta; prudenta in insuficienta hepatica severa, miastenie, insuficienta respiratorie; interactiuni medicamentoase cu miorelaxante nedepolarizante si alte deprimante ale snc (mai ales neuroleptice); soferi si activitati de precizie. Reactii adverse: Somnolenta reziduala diurna, gust amar, uscaciunea gurii, hipotonie musculara, amnezie anterograda, senzatie pseudo-ebrioasa, iritabilitate, agresivitate, sindrom confuziv oniric, cefalee, astenie, sindrom de sevraj. [continuare]

Cicorela, granule

Din Medicamente

Compozitie Extract de cicoare prajita, dextroza. Actiune terapeutica Principiile amare din radacina de cicoare stimuleaza secretiile gastrice si biliare, favorizand digestia. Indicatii Produsul este recomandat ca substituent de cacao si cafea, pentru copii, batrani si pentru persoane cu afectiuni ale inimii. Mod de administrare 1-2 lingurite, in aproximativ 200 ml lapte sau apa fierbinte; zahar dupa gust. [continuare]

Pagina 8 din 34 (1000 rezultate)