Clickmed
programare rapida la medic

gemoderivat scoarta de salcie

Peri

Din Dictionar Termeni

Elemente filiforme foarte bogate in proteine denumite keratine, care fac parte dintre fanere, anexe ale pielii. Pana la pubertate, corpul este acoperit de un puf fin. La pubertate, perii cresc, se ingroasa si se inchid la culoare sub axile, pe pubis si la majoritatea barbatilor si la unele femei pe tors, pe membre, in nari si in conducturile auditive externe, precum si pe fata. Morfologia perilor este variabila: sectiune ovala la europeni si negri, rotunda la asiatici. Importanta si topografia pilozitatii depind, pe de o parte, de hormonii androgeni (abundenti la barbat) si, pe de alta parte, de un factor ereditar. melanina este responsabila de culoarea perilor, in timp ce keratinele le confera consistenta. Structura - Perii si parul au aceeasi structura. Partea perilor situata in piele, care ia nastere in derm si traverseaza epidermul, este numita radacina, iar partea vizibila, tija. Radacina si tija cuprind 3 cilindri concentrici: maduva in centru, inconjurata de scoarta,... [continuare]

Cortex (cerebral)

Din Dictionar Termeni

scoarta cerebrala, stratul situat la suprafata creierului alcatuit din substanta cenusie dispusa la periferia creierului. [continuare]

Fitoterapie

Din Dictionar Termeni

tratament sau prevenire a bolilor prin folosirea plantelor. fitoterapia face parte dintre ramurile medicinei paralele. In majoritatea tarilor, indeosebi in Occident, doar medicii au dreptul sa practice fitoterapia sub forma de consultatie, si doar farmacistii si vanzatorii de plante medicinale (in tarile in care aceasta profesie este recunoscuta) sunt abilitati sa dea sfaturi in momentul cumpararii. Diferite tipuri de fitoterapie - In zilele noastre si in tarile occidentale exista mai multe specialitati, eventual combinate intre ele, care utilizeaza plantele in scopuri medicale. - aromaterapia este o terapeutica ce utilizeaza esentele de plante, sau uleiurile esentiale, substante aromatice secretate de numeroase familii de plante ca, de exemplu, asteraceele, laminaceele sau opiaceele, si extrase prin distilare. Aceste uleiuri sunt produse complexe care se utilizeaza cu precautie si respectand dozele prescrise, deoarece ele nu sunt chiar lipsite de nocivitate. Calea de... [continuare]

Corticala

Din Dictionar Termeni

Care se refera la invelisul sau stratul exterior al unui organ. Exemplu: corticala renala, osoasa. In neurologie cortical, se refera la cortex (scoarta cerebrala). [continuare]

Intepatura

Din Dictionar Termeni

Perforare a invelisului cutanat sau mucos cu un obiect ascutit (ac, aschie), vegetal sau animal. Diferite tipuri de intepatura - Diferitele tipuri de intepatura pot fi inventariate dupa originea lor: - lntepaturile de plante sunt provocate de catre spini (trandafir, salcam, cactus) sau de catre perii urticanti (urzica) - lntepaturile de animale sunt provocate de diferite tipuri de aparate de intepare: tepi (arici, pestele-vipera, porc de mare), ace sau tepuse, carlige sau celule vezicante. Tepusa poate sa se afle in fata (tantar, capusa) sau in spatele animalului (albina, viespe, scorpion). Serpii si paianjenii inteapa prin carligele lor. tratament - Bucatile de spin ramase in piele dupa ruperea lor trebuie sa fie indepartate. Acul de albina sau de viespe, atunci cand a ramas infipt in piele, nu trebuie scos cu degetele sau cu o penseta. Acest lucru ar provoca, de fapt, patrunderea totalitatii veninului ramas in sacii cu venin, doar o cantitate mica din veninul acestor saci... [continuare]

Scorus de munte (sorbus aucuparia)

Din Plante medicinale

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Acacia catechu

Din Plante medicinale

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Nucul (juglans regia)

Din Plante medicinale

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Tamaia (boswellia carterii – thurifera)

Din Plante medicinale

Planta este originara din Africa Tropicala si Arabia pe soluri calcaroase. Boswellia carterii este un arbust ce poate ajunge pana la 4 m inaltime,  cu frunzele alternante ce cresc spre varful crengilor, fiecare frunza este de fapt alcatuita din cate 10 perechi de frunzulite ovale, serate, cu codite scurte. Florile sunt albe sau roz deschis si cresc la subsuara frunzelor in raceme mai scurte decat frunzele. Pentru a se extrage rasina se recomanda sa se efectueze incizii longitudinale pe trunchi si sa se cojeasca scoarta. Seva cea mai buna este data de arbustii tineri. Rasina este alba atunci cand este proaspata, de consistenta laptelui si se solidifica rapid formand mici formatiuni ca niste pietricele, de culoarea chihlimbarului. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: gumirezine, uleiuri eterice, substante amare. Principalele calitati ale acestei plante sunt: astringenta, sedativa, stimulativa, tonica. In fitoterapie se utilizeaza rasina gumanta... [continuare]

Anin negru (alnus glutinosa)

Din Plante medicinale

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Rodiul (punica granatum)

Din Plante medicinale

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Gastritix

Din Medicamente

Ce este Gastritix si pentru ce se utilizeaza Indicatii - carminativ, antiemetic - cicatrizant, epitelizant, antiinflamator (favorizeaza productia de mucus gastro-intestinal) - antispastic intestinal - stimuleaza secretia salivara, digestia si pofta de mancare - anticolitic - antiparazitar, antialergic, antiseptic - antioxidant - antitumoral - imunostimulator. Recomandat in: meteorism abdominal, flatulenta, colon iritabil, boala Crohn, gastrita hiperacida, ulcer gastro-duodenal, aerofagie, anorexie, enterocolita, dereglari ale tranzitului intestinal, diverticuloza, candidoza, parazitoze digestive, inflamatiile vezicii biliare, pirozis (arsuri la stomac), infectii cu Helicobacter pylori, tumori maligne. Mod de administrare 2 capsule/zi la masa sau conform recomandarii consultantului de specialitate. Atentionari si precautii Contraindicatii A nu se administra persoanelor cu alergii la plante din familia asteraceae (Ambrosia/Rugina, Aster/Ochiul Boului,... [continuare]

Morfina cu atropina, solutie injectabila

Din Medicamente

Compozitie Fiole 1 ml continand clorhidrat de morfina 0,02 g; sulfat de atropina 0,001 g. Actiune terapeutica Prin componenta morfinica, preparatul actioneaza pe scoarta cerebrala, avand efecte specifice. Prin componenta atropinica sunt inlaturate unele fenomene secundare ale morfinei, realizandu-se astfel efectul spasmolitic asupra musculaturii netede. Prin componenta morfinica, preparatul da dependenta. Indicatii Adulti: dureri neoplazice; dureri postoperatorii; dureri tabetice; eclampsie; edem pulmonar acut; colici biliare si renale. Copii: se foloseste la urgenta in caz de extrema necesitate la copii 3-15 ani, mai ales la prima administrare. Doze si mod de administrare Se calculeaza in raport cu dozele uzuale de morfina. Copii: 1/2 mg pe an de varsta si pe doza, de obicei o data in 24 de ore, la nevoie se poate repeta inca o data. Nu se prescrie la sugari. Copii: 3-6 ani: 1-2 mg morfina de 1 -2 ori in 24 ore subcutanat; 7-15 ani, 3-7 mg morfina de 1-2 ori in 24 ore... [continuare]

Morfina atropina, sol.inj.

Din Medicamente

Indicatii: adulti: dureri neoplazice; dureri postoperatorii; dureri tabetice; eclampsie; edem pulmonar acut; colici biliare si renale. Copii: se foloseste la urgenta in caz de extrema necesitate la copii 3-15 ani, mai ales la prima administrare. Contraindicatii: Staza bronsica; glaucom; abdomen acut; cardiopatie decompensata; insuficienta renala; traumatisme cranio-cerebrale (pericol de paralizie respiratorie). Copiii tolereaza de obicei rau morfina si foarte variabil atropina. Morfina poate provoca la unii copii manifestari de idiosincrazie chiar la dozele cele mai mici, care pot determina paralizia centrilor respiratori. Compozitie: Fiole 1 ml continand clorhidrat de morfina 0,02 g; sulfat de atropina 0,001 g. Actiune: Prin componenta morfinica, preparatul actioneaza pe scoarta cerebrala, avand efecte specifice. Prin componenta atropinica sunt inlaturate unele fenomene secundare ale morfinei, realizandu-se astfel efectul spasmolitic asupra musculaturii... [continuare]

Pagina 3 din 11 (310 rezultate)