aureus hemolitic
Faringita streptococica acuta
Dr. Bota Ana Maria
Medic Primar ORL
Generalitati Angina streptococica este o infectie bacteriana a faringelui si a amigdalelor, care se manifesta prin debut acut, cu febra, stare generala influentata si durere la inghitire. Infectia streptococica este transmisa de la o persoana la alta, pe cale respiratorie, dar si prin contactul cu obiecte contaminate, daca nu se respecta masurile de igiena a mainilor . Cand o persoana care are o infectie cu streptococ la nivelul faringelui tuseste sau stranuta, picaturi mici de saliva si secretii mucoase (picaturi Pflugge) incarcate cu streptococi, se raspandesc in aer si pot fi inspirate de alte persoane. Cauze Faringita si amigdalita streptococica este determinata de o bacterie numita streptococ. Exista mai multe tulpini de streptococ, dintre care unele pot determina afectiuni mai grave decat altele. Cea mai frecventa tulpina intalnita in infectiile faringo-amigdaliene este streptococul beta-hemolitic de grup A. Alte tulpini de streptococ care mai pot ocazional determina... [continuare]
Kefadim, pulbere
Indicatii Kefadim este indicat pentru tratamentul infectiilor cauzate de tulpini susceptibile ale unor germeni patogeni, dupa cum urmeaza: Infectii ale tractului respirator inferior, inclusiv pneumonie, cauzate de P. aeruginosa si alte pseudomonas species, H. influenzae (inclusiv tulpini rezistente la ampicilina), Klebsiella spp., enterobacter spp., proteus mirabilis, e. coli, Serratia spp., Citrobacter spp., S. pneumoniae si S. aureus (tulpini sensibile la meticilina). Infectii ale pielii si structurilor acesteia cauzate de P. aeruginosa, klebsiella spp., e. coli, Proteus species (inclusiv P. mirabilis si Proteus indol pozitiv), enterobacter spp., Serratia spp., S. aureus (tulpini sensibile la meticilina) si S. piogenes (streptococi -hemolitici de grupa A). Infectii ale tractului urinar, complicate si necomplicate, cauzate de P. aeruginosa, Enterobacter spp., Proteus spp. (inclusiv P. mirabilis si Proteus indol pozitiv), Klebsiella spp. si E. coli. Septicemii cauzate de... [continuare]
Augmentin, pulbere suspensie orala
Ce este Augmentin, pulbere suspensie orala si pentru ce se utilizeaza Indicatii Infectii ale tractului respirator superior si inferior; ale tractului genito-urinar; ale pielii si tesuturilor moi; osteo-articulare; dentare; alte infectii (avort septic, infectii puerperale, infectii intraabdominale). Profilaxia infectiilor asociate cu interventiile chirurgicale. Spectru: Germeni grampozitiv aerobi: Bacillus anthracis, Corynebacterium spp., Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium, Listeria monocytogenes, Nocardia asteroides, Staphylococcus aureus, Stafilococi coagulazo-negativi, Streptococcus AGalactiae, Streptococcus pneumoniae, Streptococcus viridans, Streptococcus pyogenes, Streptococcus spp., Streptococcus viridans. Germeni grampozitiv anaerobi: Clostridium spp., Peptococcus spp., Peptostreptococcus spp. Germeni gramnegativi aerobi: Bordetella pertussis, Brucella spp., Escherichia coli, Gardnerella vaginalis, Haemophilus influenzae, Helicobacter pylori, Klebsiella spp.,... [continuare]
Buna seara.As dori sa stiu daca rezultatele analizelor pe care le-am efectuat sunt in regula. Ex.col uterin(ex.microscopic pe frotiu): Rezultat-Reactie inflamatorie intensa,cu polimorfonucleare,majoritatea distruse.Lactobacili prezenti. Ex.col uterin (cultura+antibiograma): Examen bacteriologic: Culturi aerobe:Flora fara semnificatie clinica(de colonizare vaginala) Staphyloccocus aureus-absent Streptococcus agalactiae(grup B)-absent Streptococi beta-hemolitici grup A,C,G-absent Enterobacteriaceae-absent Enterococcus spp.-absent Candida spp.-absent Nota:Recomandam test antigen Chlamydia si test Mycoplasma/Ureaplasma [continuare]
Rezultat analize axudat faringian si lingual
buna ziua, de vreo 3 luni de zile mi-au aparut niste bubite sub varful limbii , nu ma dor, nu ma ustura, n-au puroi, nu s-au extins, am fost am facut exudat faringian si lingual si rezultatul e urmatorul : la exudat faringian : Streptococ beta hemolitic grup non A, rare colonii, Sensibilitate intrinseca la Penicilina, Staphylococcus aureus absent iar la exudat lingual : cultura fungi : sublingual: negativa limba parte dorsala: negativa . medicul de familie mi-a spus sa ma duc la doctor orl sa-mi rezolv problema , nu inteleg, ce ar putea fi acele bubite de sub limba? Multumesc [continuare]
Buna seara dl.dr.! Ma scuzati ca va deranjez ,dar as vrea sa ma ajutati cu interpretarea rezultatelor unor analize pe care le-am facut zilele trecute,daca se poate.... BULETIN DE REZULTATE: - Denumire: Cultura fungi din raclat lingual(cu antifungigrama dupa caz) Cultura fungi raclat lingual: PE MEDIUL SABOURAUD - NU S-AU DEZVOLTAT COLONII DE CANDIDA SPP. - Denumire: Cultura exudat faringian(cu antibiograma dupa caz) Cultura exudat faringian: STREPTOCOCCUS PYOGENES - ABSENT PREZENTA FLORA BACTERIANA FARA SEMNIFICATIE PATOGENA. - Denumire: Cultura secretie nazala(depistare portaj) Cultura secretie nazala: PE MEDIILE DE CULTURA NU S-AU DEZVOLTAT FLORA BACTERIANA PATOGENA( STAPHYLOCOCCUS AUREUS,STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE,STREPTOCOCI BETA-HEMOLITICI,HAEMOPHILIUS SPP. ,MORAXELLA CATARRHALIS,ENTEROBACTERIACEAE,PSEUDOMONAS AERUGINOSA). Din cate vad,rezultatele analizelor mele sunt bune,nu-i asa, dr.dr? PROBLEMA ESTE LA... [continuare]
Interpretare rezultate analize
Buna seara ! As vrea sa ma ajutati cu interpretarea rezultatelor unor analize pe care le-am facut zilele trecute,daca se poate.... BULETIN DE REZULTATE: - Denumire: Cultura fungi din raclat lingual(cu antifungigrama dupa caz) Cultura fungi raclat lingual: PE MEDIUL SABOURAUD - NU S-AU DEZVOLTAT COLONII DE CANDIDA SPP. - Denumire: Cultura exudat faringian(cu antibiograma dupa caz) Cultura exudat faringian: STREPTOCOCCUS PYOGENES - ABSENT PREZENTA FLORA BACTERIANA FARA SEMNIFICATIE PATOGENA. - Denumire: Cultura secretie nazala(depistare portaj) Cultura secretie nazala: PE MEDIILE DE CULTURA NU S-AU DEZVOLTAT FLORA BACTERIANA PATOGENA( STAPHYLOCOCCUS AUREUS,STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE,STREPTOCOCI BETA-HEMOLITICI,HAEMOPHILIUS SPP. ,MORAXELLA CATARRHALIS,ENTEROBACTERIACEAE,PSEUDOMONAS AERUGINOSA). Din cate vad,rezultatele analizelor mele sunt bune,nu-i asa? PROBLEMA ESTE LA LOGODNICUL MEU,IN VARSTA DE 24 DE... [continuare]
buna ziua as dori sa inscriu copilul la camin si i-am facut analize: coprocultura enterobacter spp;candida albicans salmonella I,II negativ shigella negativ exsudat faringian realizata candida spp absent staphylococcus aureus prezente streptococcus beta-hemolitic absent antibiograma exudatului faringian realizata ampicilina sulbactam sensibil(4) ampicilin cloxacilin sensibil(4) azithromycin rezistent cefaclor sensibil(3) ceftazidime rezistent cefuroxim sensibil(2) clarithromycin rezistent clindamycin sensibil(1) oxacilina sensibil(1) antibiograma coproculturi realizata acid nalidixic sensibil (3) amoxyclav intermediar ampicilina sulbactam sensibil (3) cefaclor sensibil(3) ceftibuten intermediar cefuroxim sensibil(1) cotrimoxazole sensibile (1) doxycycline rezistent kanamicina sensilil(4) antifungigrama realizata fluconazol sensibil flucytosine rezistent itraconazole rezistent ketoconazol sensibil miconazole sensibil nistatin sensibil voriconazole... [continuare]
1. Cultura-secretie col/vaginala -Secretie ABSENT STAPHYLOCOCCUS AUREUS ( coagulaza pozitiv ), ABSENT STREPTOCOC BETA HEMOLITIC, , ABSENTI BACILI GRAM NEGATIVI, PREZENTA CANDIDA ALBICANS .....Amfotericina B Nistatin Flucitozina Econazol Fluconazol Ketoconazo lMiconazol- toate au iesit sensibil.Medicul meu mi-a dat urmatorul tratamen:nistatina 5 zile 4 pastile pe zi(si pt mn si pentru partener), aceclofen supozitoare(6 zile) si ovule econazol rominko (6 zile)...as vrea parerea unui medic in legatura cu tratamentul pe care mi l-a recomandat medicul meu ...sau ce al tratamen as putea face pt a scapa de candida...Va multumesc! [continuare]
Buna ziua, Am 27 de ani si am un istoric destul de incarcat in aceea ce priveste prezenta anumitor bacterii in nas si/sau gat, inca de mica. Banuiesc ca am un sistem imunitar destul de slab, deoarece in copilarie nu era iarna (uneori si primavara) sa nu racesc cel putin o data si destul de sever (cu nas infundat, febra, tuse care am tinea cam 7-10 zile, dupa ce imi trecea raceala). Pentru o imagine completa mentionez ca am fost depistata de mai multe ori cu Stafilococ auriu hemolitic coagulazo pozitiv in nas, dar si cu Streptococ betahemolitic de grup G in gat. Nu imi mai amintesc exact, dar cel putin o data mi s-a dat tratament cu antibiotic impotriva lor. Adica, in ianuarie 2003 a fost depistat Streptococul si la repetarea analizelor in august 2003 atat streptococul cat si staphylococcul erau absenti. In iulie 2008, aparea din nou staphylococcul, insa in gat s-a mentionat flora normala saprofita. De aceasta data medicul de familie mi-a zis sa nu fac tratament. Problemele... [continuare]
Interpretare rezultat examen secretie vaginala
Buna ziua! As dori interpretarea urmatoarelor analize: Cultura secretiecol/vaginala: candida spp - absent, enterobacter - prezent, enterococusspp - absent, pseudomonas spp - absent, stafilococus aureus(CG+) - absent, streptococus beta hemolitic - absent Ex. microscopic din cecretie col/vagin- Epitelii poligonale, PNM - absent, T, N,M - absent, flora microbiana polimorfa saraca. Multumesc! [continuare]
Sotul meu se confrunta de cateva luni cu o durere puternica in testicului drept. A fost la control si i s-a depistat o prostatita si o epididimita. Doctorul a spus ca de vina este o posibila infectie cu Clamydia. A fost intrebat despre existenta unei alte partenere, el a spus ca nu exista. Nici eu nu am avut relatii cu altcineva si suntem casatoriti de 13 ani timp in care am facut 2 copii. Mentionez ca a facut niste analize in prealabil cu aceste rezultate: 1) PSA ( Antigen specific prostatic )(ser)* Flash-chemiluminiscenta 0,35 mg/ml sau egal cu 10e5 UFC/mL *UFC - unitati formatoare de colonii Urocultura: Examenul microscopic al sedimentului urinar (MO 400x): - rare celule epiteliale plate, - 1 - 2 leucocite/camp. 2) Urocultura(urina)* Cultura microbiana negativa pentru: - Streptococ hemolitic de grup B - Staphylococcus aureus - Neisseria gonorrhoeae - Enterobacteriaceae - Enterococcus spp. - Pseudomonas spp. - Haemophilus spp. - Acinetobacter spp. Cultura... [continuare]
Poate interpreta cineva aceste analize, va rog?
Am fost la ginecolog pentru recoltare si a facut recoltarea cu betisorul / lama ( doar atat, deoarece nu a reusit sa lucreze cu valvele ginecologice deoarece aveam dureri prea mari , mentionez ca m-a durut si doar cu betisorul ) si am luat analizele de la laborator. Initial i-am spus ca am secretii branzoase , dese , dureri in timpul actului sexual si la urinare , uneori si mancarimi si senzatie de arsura. Staphylococcus aureus - absent Streptococi beta hemolitici - absenti Candida spp - absente Frotiu cu celularitate foarte saraca reprezentata de : - rare celule epiteliale - absente leucocite polimorfonucleare neutrofile - prezenti lactobacili doederlein - absente filamente si celule levurice - absent trichomonas vaginalis Ce inseamna acest rezultat? Dupa ce i-am dus analizele, mi-a dat diagnosticul de Colpita ( vaginita, parca ) si mi-a dat reteta pentru un gel Saforelle si capsule Fluomizin. E corect? N-a fost foarte rabdatoare si inca nu sunt complet... [continuare]
Dereglare hormonală sau motiv de îngrijorare?
În luna februarie, mi-am început viața sexuală, cu prietenul meu. Am avut mai multe contacte, toate neprotejate (nu a ejaculat însă nici o dată în mine), pe parcursul a trei zile, și anume 24, 25 și 26 februarie. La momentul acela, menstruația îmi era deja în întârziere, 24 feb fiind ziua 35 a ciclului respectiv. Înainte de a întreține relații sexuale, aveam cicluri neregulate. Din septembrie până în ianuarie, am avut patru cicluri care au durat, în ordine, 29, 45, 36 și 32 de zile. După data de 26 feb, adică după ultimul contact sexual, menstruația mi-a întârziat încă 7 zile. Deci ciclul acela, din ianuarie până în martie, a durat 44 de zile. În aceleași zile ale lunii martie (24, 25, 26), am întreținut din nou relații sexuale. Primul contact a fost neprotejat (din nou, fără să ejaculeze în mine), iar pentru că aplicația pe care o folosesc eu îmi indica faptul că mă aflam în perioada fertilă, a doua zi am luat o pastilă... [continuare]
buna. daca ma poate ajuta cineva cu un raspuns sau un sfat. eu si fetita mea de 6 ani am facut limba alba cu mici buburuze rosii la baza limbii. am fost la consult orl totul e bine, doamna doctor nu a sesizat nimic iesit din comun dupa spusele ei. am facut exudat faringian si lingual si avem amandoua la exudat faringian: Streptococ beta-hemolitic: absent Staphylococcus aureus: absent Candida sp: nu s-au dezvoltat colonii in 72 de ore. Exudat lingual: Candida sp: nu s-au dezvoltat colonii in 72 de ore. Produsul biologic a fost prelucrat in vederea izolarii si identificarii urmatoarelor genuri bacteriene: Staphylococcus, Streptococcus si specii din genul Candida. Ce poate fii??.....noi am facut un obicei sa spalam bine si limba sa fie curata, dar a doua zi dimineata iar este albicioasa. am observat ca se agraveaza cand beau sucuri carbogazoase. multumesc pentru cei care pot ajuta cu un sfat sau o opinie. [continuare]
Buna ziua am facut analiza urocultura si rezultatul este :?
Buna ziua am facut analiza urocultura si rezultatul este staphyloccus aureus absent; enterobacter .. prezent pseudonas spp absent; staphyloccus sapropyticus absent ; enteroccus spp absent; streptococ hemolitic grupa b absent ; urocultura > 100.000 UFC/ ml va rog sa-mi spuneti cum este analiza.. va multumesc [continuare]
Buna ziua, am primit rezultate testului de secretie uretrala pe care l-am facut, ma poate ajuta cineva sa il interpretez? Frotiu Gram: Relativ frecvente PMN, rare celule epiteliale, absenti bacili Gram pozitivi scurti, subtiri, dispusi in unghiuri ascutite si palisade, absenti bacili si cocobacili Gram negativi, rari coci Gram pozitivi rotunzi si alungiti in diplo, absenti coci Gram negativi rotunzi, in diplo, „in boabe de cafea”, intra si extraleucocitari, absente formatiuni ovalare (levuri). Culturi bacteriene: ABSENT: Streptococ hemolitic grup B (Streptococcus agalactiae), Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae/ parainfluenzae, Neisseria gonorrhoea [continuare]
Hemocultura
Hemocultura este utila in identificarea microorganismelor din sange (bacterii, fungi, virusuri), ce pot cauza infectii, unele dintre ele deosebit de grave. Acestea poti fi: Coci Gram pozitivi: - Staphylococcus aureus; - Stafilococi coagulazo negativ - Enterococcus faecalis; - Enterococcus faecium; - Streptococ alfa-hemolitic - Streptococ beta-hemolitic;; - Streptococcus anginosus/milleri; - Streptococcus pneumoniae. Bacili Gram negativi: - Escherichia coli; - Pseudonomas aeruginoasa; - Klebsiella spp.; - Enterobacter spp.; - Proteus spp.; - Haemophilus influenzae; - Morganella morganii; - Serratia marcescens; - Stenotrophomonas spp.; - Acinetobacter spp. Fungi: - Candida spp. Septicemia, spre exemplu, reprezinta raspunsul sistemului imunitar la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme. Reactia inflamatorie se poate agrava, determinand sepsisul, ce reprezinta o conditie patologica severa, ca poate avea o evolutie imprevizibila. Aceasta se poate manifesta... [continuare]
Cultura din secretia oculara
Flora normala a ochiului poate include stafilococi coagulazo-negativi, corinebacterii, Candida, Micrococcus, Moraxella catarrhalis, Moraxella sp., streptococi nehemolitici. Cele mai comune infectii oculare sunt conjunctivita si blefarita (inflamatia pleoapei). Exista insa unele infectii mai rare si mai grave precum cheratitele (inflamatia corneei) si endoftalmita (inflamatia cavitatii intraoculare). Unele dintre acestea pot aparea in jurul ochiului, spre exemplu dacrioadenita (inflamatia glandei lacrimale), dacriocistita (inflamatia sacului lacrimal), canaliculita (inflamatia canalelor lacrimale), celulita orbitala/periorbitala (inflamatia tesutului celular din orbita). De cele mai multe ori, infectiile oculare sunt cauzate de urmatoarele microorganisme: - blefarita: Staphylococcus aureus, S. epidermidis, difteroizi, Propionibacterium acnes; - conjunctivita: S.aureus, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, streptococi beta-hemolitici grupo A, C, G, Neisseria spp.... [continuare]
Colectii purulente
Recoltarea colectiilor purulente se efectueaza de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, abcese sau ulceratii. Aceasta are ca scop detectarea si identificarea bacteriilor patogene ce determina infectia si tipul de antibiotic. Flora normala a tegumentului include microorganisme precum: - Staphylococcus epidermidis si alti stafilococi coagulazo-negativi; - speciile Corynebacterium si alte specii difteroide; - speciile Brevibacterium; - Propionibacterium acnes; - speciile Pityrosporum; - Alfa si gamma streptococi; - speciile Neisseria (cu eceptia Neisseria meningitidis si Neisseria gonorrhoeae); - speciile Bacillus (cu exceptia Bacillus cereus or Bacillus anthracis). Bacteriile patogene cele mai des intalnite in plagile acute sau cronice includ: - Staphylococcus aureus; - Pseudomonas aeruginosa; - enterococi; - streptococi beta-hemolitici; - bacterii coliforme, ce includ Escherichia coli, Enterobacter species si Klebsiella pneumoniae; - stafilococi... [continuare]
Aglutinine la rece sau anticorpi la rece (sange)
Aglutininele reci sunt autoanticorpi produsi de sistemul imunitar al unei persoane care vizeaza in mod eronat celulele rosii din sange (eritrocitele). Acestea determina coloratia eritrocitara atunci cand o persoana este expusa la temperaturi scazute si creste probabilitatea ca eritrocitele afectate sa fie distruse de organism. Acest test detecteaza si masoara cantitatea de aglutinine reci in sange. Cand prezenta aglutininelor reci in sangele unei persoane duce la o distrugere semnificativa a hematiilor, aceasta poate provoca anemie hemolitica si poate conduce la un numar redus de eritrocite si hemoglobina. Analiza cu titru de aglutinina la rece se utilizeaza ca instrument in evaluarea sindromului de aglutinina rece receptata. Testul este recomandat pentru a ajuta la determinarea cauzei anemiei hemolitice si la diagnosticarea bolii aglutininelor reci. Simptomele sunt asociate cu anemie sau durere la nivelul degetelor care apar dupa expunerea la temperaturi scazute. [continuare]
Timp de injumatatire eritrocitar (scintigrafie) t 1/2 eritrocitar
Durata de viata a eritrocitelor este de aproximativ 115 zile. O scadere usoara sau moderata a este compensata de o crestere a eritroproteinelor, ce sunt capabile sa stimuleze producerea de eritrocite din maduva, insa perderi semnificative s epot intalni la pacientii cu anemie hemolitica. Anemia hemolitica autoimuna este caracterizata de distructia celulelor rosii de catre sistemul imunitar. Acestea pot fi idiopatice, atunci cand cauza acesteai nu este identificata sau poate fi secundara, ce se dezvolta pe fondul unor afectiui (sclerodermie, lupus eritematos sistemic, limfom Hodgkin, leucemie limfocitara cronica, artrita reumatoida, hepatita cronica, mielofibroza idiopatica, limfom non-Hodgkin, dermatomiozita, ciroza hepatica). Simptomele anemiei hemolitice sunt: - oboseala; - paloare; - dificultati de respiratie; - cefalee; - slabiciune; - greturi si varsaturi; - icterl - dureri musculare; - tahicardie. [continuare]
Glucozo-6-fosfat dehidrogenaza (sange) g6pd
Glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza este o enzima implicata in producerea de energie. Aceasta se gaseste in toate celulele corpului, pe care le protejeaza de anumite produse toxice ale metabolismului celular. Deficitul de G6PD este o afectiune mostenita in care organismul nu are suficiente enzime de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza sau G6PD, care ajuta celulele rosii din sange (eritrocitele) sa functioneze in mod normal. Acest deficit duce la aparitia anemiei hemolitice, de obicei dupa expunerea la anumite medicamente, alimente, infectii virale sau bacteriene. Majoritatea persoanelor cu deficienta de G6PD sunt asimptomatici, in timp ce altele dezvolta simptome de anemie numai dupa distrugerea eritrocitelor, o afectiune numita hemoliza. In aceste cazuri, simptomele dispar odata cu eliminarea cauzei. In cazuri rare, deficitul de G6PD poate determina anemie cronica. Anemia hemolitica se caracterizeaza prin incapacitatea maduvei osoase de a compensa aceasta distrugere prin cresterea... [continuare]
Electroforeza hemoglobinei elfo hb
Exista mai mult de 350, cele mai frecvente tipuri fiind: - Hemoglobina A; - Hemoglobina F; - Hemoglobina A2. Hemoglobinopatia este o boala hemolitica congenitala, in care pacientul prezinta o forma modificata de hemoglobina sau productie scazuta de hemoglobina (talasemie). Hemoglobina (Hb) este proteina care contine fier, fiind prezenta in toate celulele rosii din sange (eritrocite). Formele modificate de hemoglobina duc la anemie hemolitica, aceasta manifestandu-se prin: slabiciune, oboseala, lipsa energiei, icter. Exista si forme severe de hemoglobinopatii, acestea manifestandu-se prin dureri severe, dificultati de respiratie, splenomegalie, probleme de dezvoltare la copii. [continuare]
Test coombs direct, sau test antiglobulinic direct coombs direct
Testul antiglobulinic direct (DAT) este utilizat in detectarea Ig ca anticorpi fixati in vivo pe suprafata hematiilor. Fiecare individ prezinta din punct de vedere genetic anumite antigene, ce sunt situate pe suprafata eritrocitelor, O, A si B, antigene care, la randul lor, determina grupa sanguina a indivizilor: OI, AII, BIII respectiv ABIV. Un alt antigen important aflat pe suprafata eritrocitelor este antigenul D, ce determina factorul Rh (prezenta lui determina un Rh+, in timp ce absenta acestuia determina un Rh-) Testul este utilizat pentru detectarea unei eventuale incompatibilitati in sistemul sanguin OAB si a factorului Rh. Testul Coombs detecteaza prezenta anticorpilor care cauzeaza distructia eritrocitara. De asemenea, tesul Coombs direct este utilizat in diagnosticarea anemiei hemolitice, o stare in care globulele rosii sunt distruse mai repede decat inlocuite, din cauza anticorpilor atasati la acestea. Acest lucru poate aparea cel mai probabil in cazurile anemiei... [continuare]
Haptoglobina (sange)
Haptoglobina este o proteina produsa de ficat. Se leaga de hemoglobina, o proteina specifica hematiilor (eritrocitelor). Hematiile (celulele rosii) au rolul de a transporta oxigenul din plamani in inima si in restul corpului. Acestea sunt produse de catre maduva osoasa si sunt in cele din urma distruse in ficat si splina. Cand celulele rosii sunt distruse, acestea elibereaza hemoglobina. Hemoglobina eliberata se numeste "hemoglobina libera". Haptoglobina se leaga de hemoglobina libera pentru a crea un complex haptoglobin-hemoglobina. Acest complex se deplaseaza in ficat, unde este indepartat din corp. In mod normal, organismul mentine echilibrul intre distrugerea celulelor rosii si productia lor. Atunci cand acest proces este tulburat, celulele rosii din sange pot fi eliminate intr-un ritm mai rapid. Astfel, se va reduce nivelul de haptoglobina, deoarece proteina este eliminata din organism mai rapid decat ficatul poate face acest lucru. Niveluri scazute de hepatoglobina: Un... [continuare]
Aglutinine la cald sau anticorpi la cald (sange)
Amenia hemolitica autoimuna (AHAI) reprezinta un grup de anemii, ce se caracterizeaza prin distrugerea eritrocitelor de catre celulele sistemului imun, acestea producand anticorpi impotriva antigenelor normale ale membranei celulelor hemopoietice. Anemiile hemolitice autoimune pot fi idiopatice, atunci cand nu se cunoaste cauza aparitiei acesteia, sau secundare, care se dezolta pe fundalul unor boli precum: leucemie, lupus eritematos sistmic, artrita reumatoida, limfom Hodgkin, ciroza hepatica, limfom non-Hodgkin, hepatita cronica, sclerodermie etc. Anemia hemolitica autoiumuna cu anticorpi la cald este forma cea mai intalnita, ce apare in general la varsta copilariei. De cele mai multe ori, acesti anticorpi sunt de tip IgG, ce reactioneaza cu proteinele aflate pe suprafata eritrocitara, la temperatura normala a corpului (aglutinine la cald). Aproximativ jumatate dintre cazurile anemiei hemolitice autoimune cu anticorpi la cald sunt idiopatice. [continuare]
Spitalul municipal de urgenta moinesti
Servicii medicale Medicina Interna - compartiment terapie intensiva si compartiment neurologie; Afectiuni respiratorii: - pneumopatii cu complicatii; - astm bronsic; - edem pulmonar; - bronhopneumopatii cornice obstructive; - pleurezii; - cord pulmonar cronic. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: - hipertensiune arteriala esentiala si secundara; - cardiopatie ischemica dureroasa; - tulburari de ritm si conducere; - arteriopatii obliterante; - boala varicoasa; - accidente vasculare cerebrale; - come vasculare. Boli ale aparatului renal: - glomerulo nefrita acuta si cronica; - pielonefrita cronica; - litiaza renala; - infectii urinare; - boala polichistica renala. Boli ale aparatului digestiv: - ulcer gastric si duodenal; - hepatita cronica; - ciroze hepatice; - pancreatita cronica; - colopatii cronice; - colecistite cronice alitiazice; - rectocolite ulcero-hemoragice. Hematologie: - anemie Biermer; - anemie carentiala; - anemii hemolitice. Boli de... [continuare]
Servicii medicale oferite: 1 . Medicina Interna: Studii clinice (faza II si III) cu cele mai noi produse terapeutice in: - Boli autoimune (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida); - Boli renale; - HTA; - Dislipidemii; - Tromboze; - Boli hematologice. Afectiuni hematologice: - Anemii – feriprive, megaloblastice (deficit de B12, acid folic); - Anemii hemolitice; - Bolile tronbocitelor: trombocitoze, trombocitopenii (de diverse cauze); - Bolile leucocitelor (anomalii de numar si formula leucocitara); - Sindrom hipereozinofilie; - Aplazie medulara; - Sindroame mielodisplazice; - Sindroame mieloproliferative cronice: LGC, TE, PV, MMM; - Mielom multiplu, Waldenstrom; - Limfoame; - Leucemii cronice; - Gamapatii monoclonale; - Coagulopatii – in special experienta in domeniul trombofiliei. Afectiuni renale: - Infectii urinare joase; - Infectii urinare joase; - Pielonefrite acute, cronice; - Glomerulopatii acute si cronice; - Sindrom nefrotic; - Insuficienta... [continuare]
Servicii medicale Clinica boli infectioase I - Adulti: - diagnosticul, tratamentul si monitorizarea hepatitelor virale acute si cronice active - diagnosticul, tratamentul si monitorizarea infectiei HIV/SIDA - diagnosticarea bolilor de ficat prin PHB + markeri virali si incarcaturi virale - diagnosticarea bolilor febrile prelungite de cauza neprecizata - monitorizarea si tratamentul infectiilor sistemice imunocauzatoare si imunodeprimative - paracenteze - punctii biopsii hepatice - punctii pleurale, rahidiene - tratamentul infectiilor severe de diferite etiologii - tratamentul meningitelor tuberculoase - venoculturi, recoltari de diverse produse patologice (spute, coproculturi, uroculturi, secretii purulente, punctionare de colectie) - zoonoze Clinica boli infectioase II - Adulti: - asistenta medicala de varf in patologia bolilor infectioase, cu monitorizarea in dinamica a parametrilor clinico-biologici si microbiologici: - hepatite acute si/sau cronice cu... [continuare]
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Medicina generala , Medicina de familie , Ecografie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter