alpinia officinarum
Strugurii ursului (arctostaphylos uva-ursi)
Din Plante medicinalePlanta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]
Cretusca (filipendula ulmaria)
Din Plante medicinalePlanta medicinala intalnita din zona subalpina si alpina, in pajist. Radacina este noduroasa, creste orizontal. Tulpina este dreapta si are culoare roscata. Florile sunt de culoare alb-galbui. Fructul este o polifolicula. In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele sau planta intreaga. Cretusca infloreste din luna iunie pana in luna august. Planta contine glicozizi, cumarine, rutina, hiperozid, taninuri, vitamine (acid ascorbic), amine, flavonoizi. Se recolteaza toamna. Are actiune antiinflamatoare, analgezica, diaforetica, diuretica Uz intern: - boli reumatice, ulcer gastrointestinal, insuficienta biliara, insomnii, diaree, dizenterie febra, celulita, obezitate angine, stimularea secretiei acidului uric - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - gingivite, stomatite, eruptii cutanate, rani, arsuri, plagi, ulcere cutanate, mialgii, intepaturi - sub forma de decoct, cataplasma, gagara, compresa. Contraindicatii: - Nu se consuma planta in... [continuare]
Valeriana sau odoleanul (valeriana officianalis)
Din Plante medicinalePlanta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Valeriana infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Valeriana are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap -... [continuare]
Odolean sau valeriana (valeriana officianalis)
Din Plante medicinalePlanta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]
Jneapanul sau jepul (pinus mugo)
Din Plante medicinaleArbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jneapanul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jneapanul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv. Uz intern: - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese. Efecte adverse: - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]
Nemtisorul de camp (delphinium consolida)
Din Plante medicinalePlanta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant. Uz intern: - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale Efecte adverse: - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]
sclipeti (potentilla erecta)
Din Plante medicinaleSclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite, hematurie, hemoragii... [continuare]
Talpa matei (anteria dioica)
Din Plante medicinalePlanta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]
Omagul (aconitum napellus)
Din Plante medicinalePlanta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi. Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]
Sulfina (melilotus officinalis)
Din Plante medicinalePlanta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice. Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]
Violete sau toporasi (viola odorata)
Din Plante medicinalePlanta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Violetele contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice. Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli reumatice, tuse,... [continuare]
Trifoiste de balta (menyanthes trifoliata)
Din Plante medicinaleTrifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]
Toporasi sau violete (viola odorata)
Din Plante medicinalePlanta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Toporasii contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice. Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli... [continuare]
Alunul (corylus avellana)
Din Plante medicinaleAlunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]
Merisorul (vaccinum vitis idaea)
Din Plante medicinaleMerisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]
Leurda (allium ursinum)
Din Plante medicinalePlanta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie. Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicaleCimbrisor (thymus serpillum)
Din Plante medicinalePlanta iubitoare de caldura, intalnita in pasunile alpine, fanete, in livezi, la marginea padurilor sau pe terenuri stancoase. Cimbrisorul are tulpini ascendente, frunze mici ovoide. Florile sunt de dimensiuni mici, roz-purpurii sau albe. Infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana ierboasa a plantei in perioada de inflorire. Mirosul cimbrisorului este aromat si are miros placut. Contine ulei volatil (timol, carvacrol), acizi cafeic si rozmarinic, tanin si serpilina. Ca remediu fitoterapeutic actioneaza ca antiseptic, colagog, coleretic, diuretic. Datorita aromei sale, cimbrisorul se utilizeaza ca si condiment in diverse preparate alimentare. Uz intern: - partea aeriana - tuse convulsiva, tuse astmatica, laringita, boli intestinale, anorexie, tuse convulsiva, raguseli, astm, bronsita, eliminarea viermilor intestinali, depresii, epilepsie, boli... [continuare]
Halothane, solutie inhalatorie
Din MedicamenteCe este Halothane si pentru ce se utilizeaza Indicatii Halothane Liquid este un anestezic general indicat pentru inducerea si mentinerea anesteziei generale, pentru adulti si copii. Utilizarea Halothane Liquid in anestezii dentare pediatrice trebuie sa fie limitata numai in spital. Mod de administrare Adulti Inducere: administrarea cu un debit de 8 litri/minut trebuie sa inceapa la 0,5% crescand gradat cu 0,5% pana la 3%. Mentinere: la un debit de 8 litri/minut, concentratiile de Halothane Liquid adecvate sunt de obicei de 0,5% pana la 1,5%. Copii In timpul inducerii, copiii mici si mai mari au tendinta de a necesita concentratii mai mari decat adultii. Varstnici Pacientii in varsta necesita concentratii mai mici de Halothane Liquid decat adultii, dar doza reala depinde de starea fizica a pacientului. Atentionari si precautii Contraindicatii - Hipersensibilitate la halotan sau la oricare dintre excipienti. - Hipersensibilitate la alti agenti halogenati. -... [continuare]
Isoflurane, lichid inhalator
Din MedicamenteCe este Isoflurane si pentru ce se utilizeaza Indicatii Isoflurane este indicat pentru inductia si mentinerea anesteziei generale. Mod de administrare Isoflurane trebuie administrat printr-un vaporizator calibrat special pentru utilizarea isofluranului astfel incat concentratia vaporilor administrati sa fie controlata cu acuratete. MAC (Concentratia Alveolara Minima), standardul de masura a potentei anestezicului, este de 1,15% in oxigenul pur descrescand pana la 0,5%, cand se administreaza cu 70% protoxid de azot, pentru persoanele de varsta mijlocie. Exista o relatie cu varsta: MAC este semnificativ mai mare la copii si mai mic la varstnici. Varsta Valori medii ale MAC in oxigen Valori medii ale MAC in 75% N2O Pana la 12 luni 1,60 pana la 1,85% 0,49 pana la 0,69 1 - 5 ani 1,50 pana la 1,60% 0,49 pana la 0,67 Valori medii ale MAC in 70% N2O Peste 20 ani 1,25 pana la 1,30% 0,49 pana la 0,63 Peste 40 ani 1,10 pana la 1,20% 0,43 pana la 0,57 Peste 60 ani 1,00 pana la 1,10%... [continuare]
Rhinalergy, comprimate
Din MedicamenteForma de prezentare Comprimate cu Allium cepa 5CH, Ambrosia artemisiaefolia 5CH, Euphrasia officinalis 5CH, Histaminum muriaticum 9CH, Sabadilla officinarum 5CH, Solidago vigra aurea 5CH in parti egale de 0,5 mg Indicatii: Rinite alergice tranzitorii, febra fanului. Doze si mod de administrare: Adulti si copii peste 6 ani: 1 cpr. de supt la fiecare 1-2 ore (maxim 6 cpr. pe zi). Durata maxima a tratamentului: o saptamana. Contraindicatii: Hipersensibilitate. [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter