Ce implica defibrilarea si cine o poate face?
Ce reprezinta defibrilarea
Sus
Defibrilarea reprezinta una dintre verigile esentiale din lantul supravietuirii mai ales in situatiile unde patologia principala este fibrilatia ventriculara(FV) si tahicardia ventriculara fara puls(TV).
Definitia fibrilatiei implica “oprirea” FV/TV prin aplicarea socului extern la cel mult 5 secunde de la aplicarea lui.Socul electric aplicat are rol de a depolariza miocardul si de a relua activitatea electrica normala compatibila cu prezenta pulsului.
Cuprins articol
In ce consta defibrilarea
SusSuccesul defibrilarii consta in modul de transmitere al curentului la miocard si de alti parametri precum:
- pozitia electrozilor
- energia transmisa
- dimensiunile trupului victimei
- impedanta transtoracica
De aceea este esential sa se aplice socul electric extern intr-un timp cat mai scurt deoarece orice minut ce trece de la instalarea fibrilatiei ventriculare(FV) pana la defibrilare aduce o crestere cu 7-10% a ratei de mortalitate in lipsa acestor manevre de baza.
Daca ne raportam la stopul cardiac produs in prespital, personalul medical de urgenta are obligatia sa asigure resuscitarea pe tot intervalul aducerii, inclusiv aplicarii si incarcarii defibrilatorului, dar dupa noile reglementari nu se mai pune accent pe o perioada prestabilita pentru RCP inaintea analizarii ritmului si administrarea socului electric extern.
Conform recomandarilor aparute in ghidul de resuscitare al Consiliului European de Resuscitare pot fi administrate pana la 3 socuri electrice externe succesive in situatiile cand FV/TV fara puls apare in timpul cateterismului cardiac sau imediat postoperator.Tot aceasta strategie de 3 socuri electrice externe poate fi aplicata si in cazul unui stop cardiac asistat prin TV/FV cand pacientul se afla sub supraveghere pe monitor, in schimb se apeleaza la defibrilatorul manual.
Recomandarile de baza ce tin de perioada defibrilarii,dar si de perioada incarcarii defibrilatorului au la baza continuarea compresiunilor toracice pe timpul incarcarii si minimalizarea duratelor de pre si post soc ,dar si reluarea imediata la compresiunilor toracice dupa defibrilare.
Tipuri de defibrilatoare ce se utilizeaza in functie de locul de producere a stopului
Sus1.Defibrilatorul extern automat
Este dispozituvul computerizat ce are capacitatea de a recunoaste in mod individual ritmurile ce necesita soc electric si de a da modul de aplicare a socului electric extern in situatiile cu FV/TV fara puls.
Toate aceste defibrilatoare externe automate sunt prescurtate DEA si sunt amplasate in locuri publice cum ar fi gari, sali de spectacole, stadioane, aeroporturi in locuri usor de accesat si cu o emblema rapid de recunoscut ce contine o inima in centrul careia se afla semnul ce indica curentul electric, iar langa inima o cruce rosie. Ele pot fi utilizate de catre orice persoana instruita pentru acordarea primului ajutor.
Electrozii sunt autoadezivi si se plaseaza anterior la apexul cordului si subclavicular drept/anteroposterior-presternal sau interscapular. In cazul pacientilor ce au dispozitive medicale implantabile cum sunt: pacemaker-ul pentru cardiostimulare electrica permanenta sau chiar defibrilator implantabil trebuie sa stiti ca electrozii se vor pune la o distanta de cel putin 8 cm sau se recurge la o alta pozitie fie antero-laterala, fie antero-posterioara. De asemenea patch-urile transdermice vor fi inlaturate si zona de aplicare va fi curatata in prealabil.
2.Defibrilarea manuala este efectuata de catre personalul medical ce detine cunostinte teoretice si practice necesare identificarii unui ritm socabil
Elementele de siguranta a defibrilarii contin urmatoarele informatii:
- se recomanda folosirea electrozilor autoadezivi pentru defibrilare, iar in cazul in care acestea nu sunt disponibili se recurge la padelele clasice.
- compresiile toracice ce vor face cu manusi, dar in mod continuu si pe perioada incarcarii defibrilatorului.
- nu se tin ambele padele in aceeasi mana deoarece exista risc de electrocutare
- padelele se vor incarca pe aparat sau in mod exceptional pe toracele pacientului
- se evita contactul direct sau indirect cu pacientul in cursul aplicarii socului.
- se vor sterge urmele de lichide de pe toracele victimei si se vor indeparta sursele de oxigen din zona defibrilarii la cel putin 1 metru distanta.
Actualele ghiduri de resuscitare recomanda aplicarea unui soc electric extern dupa 2 minute de resuscitare 30 compresiuni cu 2 ventilatii(RCP 30:2), insa primul dar si urmatoarele socuri monofazice vor fi de 360 J.In cazul celor bifazice primul soc electric va fi de 150-200 J, dar variaza in functie de aparat. Socul va fi urmat imediat de copresii toracice timp de 2 minute fara sa se evalueze ritmul sau pulsul central,iar dupa aceste 2 minute daca FV/TV fara puls persista se mai aplica de fiecare data cate un soc electric extern cu aceasi energie. Daca pe parcursul celor 2 minute de RCP apare un ritm compatibil, manevrele nu vor fi intrerupte decat atunci cand victima da semne vitale de viata.
Protocolul defibrilarii:
- se indica FV/TV pe monitorul EKG la un pacient aflat in stop cardiac
- se selecteaza corect nivelul de energie
- se incarca padelele
- se atentioneaza persoanele din jur cu zicala:”atentie soc”
- se verifica zona vizual
- se verifica monitorul
- se aplica socul electric extern
Concluzii
SusIndiferent de tipul defibrilatorului cert este ca pentru a salva o viata trebuie stiute lucruri minime ce sunt de mare ajutor chiar daca nu esti o persoana din domeniul medical. Si daca stii de unde sa aduci defibrilatorul la victima tot faci parte din lantul supravietuirii deoarece ajuti persoana ce ofera primul ajutor sa isi faca rapid treaba si sa economisesti timp pentru viata victimei.
Medici specialisti Cardiologie
- Medic Primar Cardiolog Irina Serban - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
- Medic Primar Cardiolog Cristian Alexandru Udroiu - Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
- Medic Primar Cardiolog Dragomir Ovidiu Chioncel - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
- Medic Primar Cardiolog Radu Ciudin - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
- Prof. univ. dr. Ion Tintoiu - Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare Academician Vasile Candea
Articole recomandate
-
Capsula endoscopica - generalitati, utilizare, pregatire
-
Sincopa
-
Fibrilatia ventriculara
-
Lucrarile la o autostrada din Romania sunt in avans fata de graficul asumat
-
Frica ingrasa, lasitatea slabeste...
-
13 secrete din psihologie care te ajuta sa comunici cu oricine si sa obtii ceea ce vrei
-
Insuficienta cardiaca
-
Pulsul si bataile normale ale inimii
-
Cum afli daca ai pulsul normal?
Citeste pe aceeasi tema
Articole recomandate
Citeste si
Arhiva-
Pulsul si bataile anormale ale inimii
Generalitati Inima este organul ce asigura circulatia sangelui la nivelul intregului organism. Pentru a isi indeplini activitatea se contracta, punand sangele in miscare. Fiecare contractie a inimii genereaza pulsul care, atunci cand este monitorizat, poate aduce...citeste mai mult
-
Socul cardiogen
Definitie Socul cardiogen este o conditie medicala in care inima nu mai poate pompa brusc sange pentru a indeplini nevoile organismului. Cel mai frecvent socul cardiogen este determinat de un infarct miocardic masiv. Socul cardiogen este rar, dar este deseori fatal...citeste mai mult
-
Resuscitarea - asistarea...
Pasul 1. Se verifica starea de constienta Persoana trebuie lovita usor pe umar sau zguduita usor si intrebata: "S-a intamplat ceva?". Daca se suspicioneaza o leziune la nivelul coloanei vertebrale este interzisa zguduirea persoanei. Daca nu se...citeste mai mult