Coronavirus Update

Pediculoza - infestatia cu paduchi

Actualizat la data de: 09 August 2021
Consultant de specialitate: Dr. Hancu Madalina-Florina
Medic rezident dermatovenerologie
Clinica: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon Iasi

Ce este pediculoza

Sus
Pediculoza - infestatia cu paduchi Vezi galerie foto

Pediculoza este o dermatita, produsa de ectoparaziti strict umani (paduchi), care traiesc la nivelul pielii si se hranesc cu sange. Infestarea este definita ca reproducerea in numar mare a acestor insecte.

Cuprins articol

  1. Ce este pediculoza
  2. Cum se manifesta?
  3. Cauze
  4. Factori de risc
  5. Semne si simptome
  6. Diagnostic
  7. Complicatii
  8. Medici specialisti recomandati
  9. Tratament
  10. Profilaxie
  11. Citeste pe aceeasi tema

Cum se manifesta?

Sus

Parazitul isi exercita actiunea nociva asupra pielii, in cursul nutritiei sale prin intepare sau suctiune.

Pediculoza se intalneste la orice varsta, fiind mai frecventa la copii, femei si persoanele cu o igiena precara. Prevalenta pediculozei capului la populatia scolara este 10-40%, iar susceptibilitatea maxima o prezinta copii sanatosi cu varsta intre 3-10 ani.

Parazitarea se face de obicei prin:
- contact direct cu parul parazitat si mai rar indirect prin piepteni sau perii (P. h. Capitis);
- contact corporal direct sau cu haine infestate (P. h. Corporis);
- contact fizic (de obicei contact sexual) (P. Pubis).

Cauze

Sus

Exista diferite tipuri de pediculoza:

- Pediculoza capului – este determinata de Pediculus capitis, insectele fiind localizate in pielea paroasa a capului, mai frecvent la ceafa sau dupa urechi. Pediculoza capului poate fi raspandita prin contact personal, prin folosirea produselor personale (pieptan, perii, palarii, sepci, haine) sau a lenjeriei de pat cu persoanele infestate. Pediculoza capului este mai frecventa la copiii prescolari si la cei din scoala elementara, insa adultii pot fi afectati de asemenea, in special daca locuiesc in aceeasi casa cu copii afectati.

- Pediculoza pubiana – este determinata de Phthirus pubis, paduchii fiind de obicei in zona pubiana, insa pot afecta si parul facial, genele, sprancenele, parul de pe piept si mai rar parul de pe scalp. Se raspandeste prin contact sexual, este foarte contagioasa, iar majoritatea persoanelor se infesteaza dupa un singur contact cu persoana infestata; totusi, insectele si ouale lor pot supravietui pe obiectele de lenjerie sau prosoape suficient de mult incat sa poate fi raspandite la alte personae. Ca si semne pe langa papulovezicule, parazitul provoaca leziuni specifice, reprezentate de mici pete albastrui la locul de intepatura (Macule cerulee), care traduc microhemoragiile secundare inepaturilor. Pot fi prezente si leziunile secundare gratajului cu complicatiile lor fiind: escoriatii, impetiginizari, eczematizari. Un copil diagnosticat cu pediculoza pubiana poate fi victima unui abuz sexual.

- Pediculoza corpului – este determinata de Pediculus corporis, iar paduchii traiesc si depun oua pe haine, ei fiind prezenti la nivelul pielii numai cand se hranesc. Parazitii se adapostesc in general in haine, la cusaturi, de unde coboara ocazional pe piele pentru a se hrani. Leziunile produse sunt localizate in special pe zona dorsala superioara, umeri, gat si in zona centurii. Ele sunt polimorfe, fiind reprezentate de papulovezicule (la locul inteppturilor), plci urticariene, mici peteii hemoragice, care coexist cu leziunile secundare gratajului (eroziuni liniare, cruste hematice, cicatrici liniare). In anumite conditii, cum ar fi in timpul dezastrelor naturale sau al razboaielor, pediculoza corpului poate sa transmita boli amenintatoare de viata, de exemplu tifos si febra recurenta.

Factori de risc

Sus

Este un mit ca pediculoza ar fi o boala a celor cu o igiena precara. Acesti paraziti sunt transmisi prin folosirea in comun a unor obiecte infestate sau prin contact sexual (vaginal, anal, oral) in cazul pediculozei pubiene.

In pediculoza pubiana prezervativul nu protejeaza impotriva transmiterii paduchilor lati, iar infectia este egal distribuita pe sexe si are un maxim de incidenta in cadrul categoriei de varsta activa sexual. Factorii de risc pentru pediculoza pubiana sunt numarul crescut de parteneri sexuali si contactul sexual sau schimbul de obiecte personale cu o persoana infectata.

Semne si simptome

Sus

Pe ariile parazitate va aparea: prurit intens, papule, escoriatii, leziuni impetiginizate, paraziti si oua atasate firelor de par.
Pruritul este cel mai frecvent simptom al pediculozei si este cauzat de o reactie alergica. Insectele musca pielea pentru a se hrani, iar saliva acestora poate determina reactii alergice si in final pruritul.

Pruritul poate sa nu apara imediat, in functie de sensibilitatea persoanei si de istoricul infestatiei. La prima infestatie a pacientului, pot sa treaca saptamani sau chiar luni pana apare pruritul. In cazul in care pediculoza se repeta, pruritul poate sa apara la doua zile de la infestare pentru ca sistemul imun reactioneaza mai repede cand expunerea a fost facuta anterior.

In unele cazuri, pacientii pot deveni hipersensibili la muscatura insectelor si pot avea prurit insuportabil. In alte cazuri, poate sa apara toleranta la muscatura si pruritul sa nu existe sau sa fie minim, chiar in cazul infestarii repetate. Pe langa prurit, simptomatologia variaza in functie de tipul de infestatie prezenta.

Pediculoza capului poate fi vazuta pe firele de par, la ceafa sau dupa urechi. Ouale sunt albe, rotund-ovalare si sunt atasate de firul de par aproape de radacina si nu aluneca singure de-a lungul firului de par. Oualele sunt maronii inainte de a iesi parazitul si sunt albe sau maro-deschis dupa iesirea acestuia. Gratajul frecvent poate determina aparitia unor leziuni pe scalp, care se pot infecta. Ca raspuns la infectie, nodulii limfatici din spatele urechilor se pot tumefia.

Pediculoza pubiana poate determina prurit in jurul zonei genitale, dar si in jurul anusului, axilar, palpebral si in alte zone ale corpului acoperite de par. Ouale pot fi vazute la baza firelor de par. Pana la o treime din cei cu pediculoza pubiana prezinta si o alta boala cu transmitere sexuala. Parazitii pubieni care infesteaza genele pot determina aparitia unei iritatii la acest nivel, iar oualele pot fi vazute la baza genelor. Muscaturile paduchilor pubieni determina aparitia unor leziuni mici, plate, gri-albastre, asemanatoare echimozelor. Semnele pot sa dureze cateva luni, chiar dupa ce infestatia a fost eradicata.

Pediculoza corpului determina aparitia unor leziuni pruriginoase la nivelul bratelor, in jurul taliei si pe trunchi in locurile in care hainele preseaza pielea. Insectele si ouale lor nu se vad de obicei pe piele, ci sunt gasiti in haine. Alte afectiuni, cum ar fi matreata sau scabia, pot determina simptome similare pediculozei.

Diagnostic

Sus

Anamneza releva pruritul genital, prezent cu predilectie pe timpul noptii. La examenul clinic, se pot observa paduchi, lindini (oua), escoriatii post-grataj, pete eritemato-purpurice, papulo-vezicule, cruste, macule cerulee (semn patognomonic pentru pediculoza pubiana). Este necesara verificarea regiunii anale i a parului de pe restul corpului (axile, sprancene, piept, par facial) in cazul pediculozei pubiene.

In cazul unui diagnostic inconcludent, se poate utiliza microscopia directa a produselor biologice suspectate (oua, paraziti). Examinarea zonei infestate cu lampa Wood (cu lumina UV) va evidentia lindinii i parazitii ca avand o fluorescenta galbena-verzuie.

Desi diagnosticul este aproape intotdeauna clinic, se recomanda realizarea unui panou complet de investigatii pentru boli cu transmitere sexuala. S-a constatat c circa 30% dintre persoanele cu pediculoza pubiana au si alte boli cu transmitere sexuala, ca de exemplu sifilis, gonoree, infectie cu Chlamydia, herpes genital, HIV.

Complicatii

Sus

In pediculoza capului in cazurile severe, poate sa apara caderea parului, iar in formele extinse, in special la adolescente poate sa apara pe pometi o eruptie tip vespertillo foarte asemanatoare LES.

In pediculoza pubiana, complicatiile se datoreaza leziunilor de grataj, care pot uneori sa se infecteze bacterian. Afeciunile mai frecvente sunt furunculul (infectia folicului pilo-sebaceu, de natura stafilococica), impetigo (infectie dermatologica, de etiologie stafilococica sau streptococica, ce evolueaza cu multiple vezicule), escoriatii, lichenifieri, adenite latero-cervicale.

Medici specialisti recomandati

Sus

Pentru tratamentul pediculozei pot fi contactati urmatorii medici: dermatolog, medicul internist, pediatru, medicul de familie, ginecolog (pentru pediculoza pubiana).

Tratament

Sus

A. Principii generale

Pediculoza nu este eliminata fara tratament, fiind necesara initierea acestuia imediat ce sunt observati paraziti sau oua vii pe firele de par sau pe haine, iar tratamentul difera in functie de tipul pediculozei.

Masurile generale presupun: educatia pacientului, igiena corporala, circuitul rufariei, igiena si tratamentul contactiilor. Curatarea pieptanului, periei, hainelor si a altor obiecte poate preveni raspandirea pediculozei la ceilalti membri ai familiei. Circuitul rufariei in formele cu P. h. Corporis presupune tinerea acestora in sac inchis timp de 5 zile cu aplicatii de DDT sau incinerarea vestimentatiei, iar in formele de pediculoza cu P. h. Pubis se impune fierberea lenjeriei intime. Obiectivele terapeutice sunt remisiunea completa si prevenirea reinfestarilor, tratamentul contactiilor si a partenerilor sexuali.

Pediculoza capului si cea pubiana este eliminata fecvent prin tratament topic (local), iar uneori poate fi nevoie si de tratament sistemic (oral). Cele mai obisnuite tratamente topice sunt cremele, lotiunile sau sampoanele care contin substante nocive pentru paduchi.

Pediculoza corpului, care se dezvolta si depune oua pe haine, este distrusa prin spalarea hainelor in apa calda (temperaturi > 54Celsius). Parazitii pot fi gasiti pe piele numai atunci cand se hranesc si pot fi indepartati prin spalare si prin schimbarea hainelor.

Daca tratamentul initial nu omoara ouale, va fi necesar un tratament de 7-10 zile pentru a ucide noii paraziti. Parintii copilului infestat vor anunta personalul scolii sau al gradinitei pe care o frecventeaza copilul, iar ceilalti copii vor fi examinati pentru a putea fi tratati in cazul infestarilor noi sau recurente. Dupa tratament ouale moarte raman pe firele de par pana cand sunt indepartate. Majoritatea organizatiilor de sanatate accepta intoarcerea copilului la scoala dupa tratamentul corespunzator, cu mentiunea de a se evita pentru o perioada scurta contactul apropiat cu ceilalti copii. Trebuie mentinuta confidentialitatea pentru a fi evitata stanjenirea copilului infestat.

B. Tratament prespitalicesc – ambulator

Tratament medicamentos

B.1. Topic (local):

a) Pediculoza capului:
•crema lavabila cu Permethrina 1%, reprezinta prima optiune de tratament obisnuita pentru pediculoza capului, care actioneaza mai mult de doua saptamani de la aplicare, distrugand paduchii si ouale acestora. Se va aplica o singura data si este lasata sa actioneze timp de 8 pana la 14 ore;
•lotiunea cu malation este aplicata pe par si este lasata sa actioneze timp de 8 – 12 ore; tratamentul va fi repetat dupa 7 – 9 zile daca mai sunt prezenti paduchi;
•sampon Lindan 1% se va utiliza numai in cazul in care alte produse nu pot fi folosite sau au fost ineficiente; samponul se foloseste pentru tratamentul pediculozei capului, iar lotiunea pentru pediculoza pubiana;
•sampoanele cu piretrin si piperonil butirat sunt lasate sa actioneze pe par timp de 10 minute si apoi indepartate; un al doilea tratament este necesar dupa o saptamana pentru a omora noii paduchi iesiti din oua.

Obs! In localizarile pe gene, se va aplica un tratament mai delicat care presupune indepartarea mecanica a oualelor si aplicarea pe gene de Lindan sau Malation in solutie apoasa.

b) Pediculoza corpului:
•Baie calda cu sampon Lindan 1%.

c) Pediculoza pubiana:
•Unguent sau lotiune Lindan 1%;
•Crema lavabila cu Permetrina 5% urmata de spalare cu apa si sapun.

Pruritul in contextul pediculozei poate persista inca 7-10 zile dupa reusita tratamentului, datorita unei reactii alergice lente la intepaturile paduchilor. Pentru ameliorarea pruritului pot fi de folos cremele cu corticosteroizi sau lotiunea cu calamina, iar in cazul unui prurit sever se pot administra si antihistaminice orale

B.2. Sistemic (general):

De obicei, nu este necesar un tratament medicamentos sistemic pentru pediculoza. Tratamentul oral cu ivermectina este folosit numai atunci cand doua sau mai multe tratamente topice au esuat. Antihistaminicele pot fi administrate, deoarece ajuta la controlul pruritului aparut in contextul pediculozei, iar tratamentul antibiotic este indicat in cazul unei infectii grave a pielii.

In cazul unui tratament medicamentos al pediculozei, vor fi retinute urmatoarele:
- un al doilea tratament la 7-10 zile dupa primul tratament este recomandat pentru a elimina eventuali paduchi ramasi; doua tratamente consecutive sunt recomandate in cazul pediculozei pubiene;
- pruritul poate persista si dupa un tratament reusit;
- nu se refolosesc produsele decat la indicatia medicului, deoarece folosirea in exces a acestora creste riscul efectelor secundare cum ar fi greata, cefaleea sau alte efecte secundare grave.

Alte produse folosite mai rar pentru tratamentul pediculozei includ:
- benzoatul de benzil;
- tiabendazol;
- crotamiton;
- trimetroprim sulfometoxazolul - antibiotic administrat oral care poate fi folosit in tratamentul cazurilor severe de pediculoza a capului;
- sulful nu este la fel de eficient ca permetrinul sau lindanul, dar unii medici indica acest produs la copiii mici, femeile insarcinate si la cele care alapteaza din cauza sigurantei acestuia.

Criterii de internare si dirijare
•Se vor interna cazurile cronice sau suprainfectate pentru diagnostic si tratament;
•Se administreaza medicatia corespunzatoare formei clinice, prezentei/absentei complicatiilor, etiologiei.

Dispensarizare (sarcinile medicului de familie)
•Urmarirea eficientei tratamentului recomandat in timpul internarii sau de medicul specialist;
•Monitorizarea evolutiei tratamentului sau a reactiilor adverse terapeutice.

De retinut!

Indepartarea oualelor dupa tratament poate sa nu fie necesara, desi unii pacienti vor dori acest lucru din considerente cosmetice.

Multe produse folosite pentru tratamentul pediculozei pot determina efecte secundare daca nu sunt folosite corespunzator. Nu se va folosi un produs mai mult de doua ori (cu mai putin de 7 zile intre utilizari) fara a consulta medicul.

Exista posibilitatea ca insectele sa devina rezistente la permetrin si la alte produse folosite in tratamentul pediculozei. Este de asemenea posibil ca insectele sa persiste dupa tratament, deoarece acesta nu a fost administrat corespunzator sau persoana a fost reinfestata de la o alta persoana care nu a fost tratata.

In cazul in care tratamente multiple au esuat in eliminarea pediculozei sau este suspectata rezistenta la tratament, unii medici prescriu tratamente combinate cum ar fi crema cu permetrin si tratament antibiotic cu trimetroprim sulfometoxazol.

Tratamentul este indicat in urmatoarele cazuri:

1. Cei care locuiesc impreuna sau au contact apropiat cu persoana infestata trebuie examinati initial; tratamentul este recomandat daca au prurit si leziuni la nivelul pielii asemanatoare celor prezente in cazul infestarii sau daca sunt gasiti paduchi sau oua;

2. La cei care dorm in acelasi pat cu o persoana infestata;

3. Daca pediculoza reapare dupa tratament, toate persoanele din casa trebuie tratate;

4. Partenerii sexuali ai pacientilor cu pediculoza pubiana trebuie tratati. De asemenea, este recomandata testarea si pentru alte boli cu transmitere sexuala, pana la o treime din cei infestati cu pediculoza pubiana avand si alte asemenea boli.

Profilaxie

Sus

Pediculoza capului poate afecta persoanele de orice nivel social. Este foarte dificila preventia raspandirii pediculozei intre copii deoarece ei impart foarte frecvent aceleasi caciuli, sepci, pieptan si alte obiecte. Examinarea frecventa a scalpului scolarilor poate sa deceleze prezenta pediculozei, iar tratamentul precoce impiedica raspandirea pediculozei la ceilalti membri ai familiei. Riscul este redus prin evitarea contactului prelungit cu persoanele infestate.

Pediculoza pubiana se raspandeste de obicei la cei care au parteneri sexuali multipli. Reducerea numarului de parteneri sexuali poate sa scada riscul de infestare.

Pediculoza corpului poate fi prevenita prin igiena corporala riguroasa si schimbarea zilnica a hainelor. Paduchii se gasesc pe haine si nu la nivelul corpului.
Spalarea hainelor in apa fierbinte (>54Celsius) de obicei omoara paduchii adulti si ouale. Paduchii gasiti pe piele pot fi indepartate prin spalare si prin schimbarea hainelor. De obicei tratamentul medicamentos pentru pediculoza corpului nu este necesar.


Medici specialisti Dermatologie-Estetica

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate