Bacteriile rezistente din spitale: Cum putem reduce infectiile nosocomiale?

Infectiile nosocomiale sunt cauzate de microorganisme patogene bacterii, virusuri sau fungi care colonizeaza mediul spitalicesc si pot fi transmise prin contact direct, indirect sau aerogen.

Factorii predispozanti includ igiena necorespunzatoare a mainilor, procedurile invazive repetate, utilizarea prelungita a antibioticelor si expunerea la echipamente medicale insuficient dezinfectate.

Infectiile nosocomiale reprezinta o problema de sanatate publica majora, influentand negativ prognosticul pacientilor internati si crescand semnificativ costurile sistemelor medicale.

Aceste infectii, denumite si infectii asociate asistentei medicale, se dezvolta in medii spitalicesti, de obicei dupa primele 48 de ore de internare, cand pacientii devin expusi unor factori de risc specifici.

Prin implementarea unor protocoale stricte de igiena, proceduri de decontaminare si monitorizare epidemiologica, se poate reduce semnificativ riscul de aparitie a acestor infectii, protejand astfel pacientii vulnerabili.

Infectiile nosocomiale se manifesta la pacienti in urma internarii prelungite si a interventiilor medicale complexe, care implica adesea proceduri invazive si utilizarea dispozitivelor medicale.

Potrivit datelor furnizate de institutiile specializate, incidenta acestor infectii variaza semnificativ in functie de unitatea spitaliceasca, dar efectele adverse sunt universale: cresterea duratei spitalizarii, agravarea starii clinice si, in cazuri severe, cresterea ratei mortalitatii.

Din acest motiv, prevenirea infectiilor nosocomiale a devenit o prioritate in managementul riscului clinic, necesitand o colaborare stransa intre cadrele medicale, personalul auxiliar si echipele de control al infectiilor.

Pentru clasificarea unei infectii ca fiind nosocomiala, aceasta trebuie sa indeplineasca anumite criterii definite de Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor si de Organizatia Mondiala a Sanatatii:

- Aparitia infectiei la cel putin 48 de ore dupa internare – aceasta exclud infectiile incubate inainte de spitalizare;

- Confirmarea clinica sau prin teste de laborator – evaluarea conform ghidurilor epidemiologice actualizate;

- Legatura directa cu procedurile medicale – cum ar fi interventiile chirurgicale, utilizarea dispozitivelor medicale sau expunerile specifice din mediul spitalicesc;

- Clasificarea post-externare – in situatiile in care infectia se manifesta dupa externare, dar poate fi atribuita in mod clar unei proceduri sau expuneri din timpul internarii.

Studiile epidemiologice au evidentiat ca mediile cu intensiva expunere la tratamente invazive, cum ar fi unitatile de terapie intensiva, reprezinta focare majore pentru infectiile nosocomiale.

Printre agentii patogeni cei mai frecvent intalniti se numara:

- Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA) – implicat in infectii cutanate si respiratorii severe;

- Klebsiella pneumoniae producatoare de carbapenemaze (KPC) – asociat cu infectii ale tractului urinar si respirator;

- Pseudomonas aeruginosa si Acinetobacter baumannii – microorganisme cu rezistenta accentuata la multiple clase de antibiotice;

- Clostridioides difficile – agentul principal responsabil de colita pseudomembranoasa.

Aceste microorganisme se raspandesc rapid in medii in care sistemul imunitar al pacientilor este compromis, iar utilizarea excesiva sau inadecvata a antibioticelor faciliteaza dezvoltarea tulpinilor rezistente.

Aparitia infectiilor nosocomiale este influentata de diversi factori de risc, printre care se numara:

- Spitalizarile prelungite – cresc expunerea pacientului la mediul spitalicesc contaminat;

- Procedurile invazive – intubatia, cateterizarea urinara sau utilizarea cateterelor venoase centrale pot constitui puncte de intrare pentru patogeni;

- Administrarea prelungita a antibioticelor – favorizeaza selectia si proliferarea bacteriilor rezistente;

- Igiena necorespunzatoare a mainilor – atat in randul personalului medical, cat si al vizitatorilor, contribuie la transmiterea microorganismelor;

- Utilizarea inadecvata a echipamentului de protectie personala (EPP) – compromite barierele de siguranta.

Transmiterea patogenilor se poate realiza prin contact direct (mainile personalului sau ale pacientilor), indirect (suprafete, instrumentar si materiale reutilizabile) si, in anumite situatii, prin aerosoli, in special in contextul infectiilor respiratorii.

Prevenirea infectiilor nosocomiale implica un set de masuri integrate, destinate reducerii surselor de contaminare si limitarii expunerii la agenti patogeni:

- Igiena mainilor

Igiena mainilor ramane pilonul central al prevenirii.

Respectarea celor cinci momente esentiale pentru spalarea si dezinfectarea mainilor, conform ghidurilor OMS, este esentiala pentru evitarea transferului patogenilor intre pacienti si personalul medical.

Programele de educatie si monitorizare constanta s-au dovedit eficiente in reducerea incidentei infectiilor.

- Dezinfectarea si sterilizarea echipamentului medical

Sterilizarea corecta a instrumentarului medical este vitala pentru prevenirea contaminarilor. Metodele utilizate includ:

- Autoclavarea – destinata sterilizarii instrumentelor rezistente la temperaturi ridicate;

- Utilizarea peroxidului de hidrogen – pentru sterilizarea echipamentelor sensibile;

- Aplicarea solutiilor pe baza de hipoclorit de sodiu – pentru dezinfectarea suprafetelor si a zonelor cu risc ridicat de contaminare.

- Managementul utilizarii antibioticelor

Utilizarea judicioasa a antibioticelor este cruciala pentru prevenirea dezvoltarii rezistentei bacteriene.

Programele de utilizare responsabila a antibioticelor pentru a preveni aparitia rezistentei bacteriene si pentru a imbunatati rezultatele tratamentelor, implementate in toate unitatile medicale, contribuie la reducerea presiunii selective asupra microorganismelor.

- Masuri de protectie si izolare

Pacientii cu infectii contagioase sau cu risc crescut trebuie izolati in camere dedicate.

Totodata, personalul medical trebuie sa utilizeze echipamentul de protectie personala (masti, manusi, halate) adecvat, pentru a preveni transmiterea infectiei intre pacienti.

- Educatia si instruirea personalului

Formarea continua a personalului medical si administrativ este esentiala pentru mentinerea standardelor de igiena si actualizarea cunostintelor privind protocoalele de preventie.

Sesiunile de instruire periodica si simularile contribuie la imbunatatirea comportamentului profesional in fata riscurilor infectioase.

- Masuri specifice pentru vizitatori

Vizitatorii pot reprezenta un vector de transmitere a infectiilor daca nu respecta normele de igiena.

Masurile recomandate includ:

- Igienizarea mainilor la intrarea si iesirea din salonul pacientului;

- Utilizarea echipamentului de protectie (masti, halate, manusi) in prezenta pacientilor cu infectii contagioase;

- Limitarea numarului de vizitatori pentru a reduce aglomeratia;

- Evitarea vizitelor in cazurile de simptome respiratorii sau alte afectiuni contagioase;

- Respectarea instructiunilor personalului medical privind distantarea si contactul apropiat cu pacientii.

Implementarea unui program riguros de igiena spitaliceasca sta la baza prevenirii infectiilor nosocomiale.

Monitorizarea continua, auditul intern si feedback-ul periodic al personalului permit identificarea rapida a deficientelor in procesele de curatenie si sterilizare.

In plus, adoptarea tehnologiilor moderne, cum ar fi sistemele automate de dezinfectare si utilizarea echipamentului de unica folosinta, contribuie la reducerea semnificativa a incidentei infectiilor, sporind astfel siguranta mediului spitalicesc.

Infectiile nosocomiale reprezinta o provocare complexa pentru sistemele de sanatate, avand implicatii semnificative asupra rezultatelor clinice si a costurilor medicale.

Reducerea acestor infectii se bazeaza pe respectarea stricta a protocoalelor de igiena, dezinfectare si utilizare corecta a antibioticelor, precum si pe educarea continua a personalului medical si a vizitatorilor.

Abordarea integrata si multidisciplinara este esentiala pentru asigurarea unui mediu spitalicesc sigur, imbunatatind astfel calitatea asistentei medicale si reducand riscul de complicatii infectioase.

Bibliografie
https://www.who.int/infection-prevention/en/
https://www.cdc.gov/hai/index.html
https://www.who.int/gpsc/5may/tools/en/
https://www.cdc.gov/infectioncontrol/guidelines/disinfection/sterilization/index.html