Donatorii de rinichi au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arteriala ulterior

In urma efectuarii unei metaanalize, adultii sanatosi cu valori normale ale tensiunii arteriale (normotensivii), care au donat un rinichi au sanse mult mai mari sa dezvolte o crestere a tensiunii arteriale cu 5mmHg in primii 5-10 ani fata de persoanele care nu au donat un rinichi.

„Luarea unei decizii corecte este foarte dificila, avand in vedere posibilitatea ca prelevarea rinichiului poate sa aiba un efect daunator precoce sau tardiv mult mai puternic asupra celui care a donat decat beneficiile psihologice ale altruismului si insanatosirea primitorului”, a declarat Dr. Amit X. Garg si colaboratorii sai. In timp ce riscurile precoce sunt bine definite, efectele tardive referitor la tensiunea arteriala sunt necunoscute. In acest scop, Dr. Garg si colaboratorii sai de la London Health Sciences Centre din Ontario, Canada au realizat un studiu bazat pe analiza retrospectiva a literaturii din perioada 1966-2005. Astfel ca au identificat 48 de studii din 28 de tari, in care au fost urmariti 5145 de donatori de rinichi in medie aproximativ 7 ani. In momentul donarii, varsta medie a persoanelor era de 41 de ani si aveau tensiunea arteriala 121/77mmHg.

Cercetatorii nu au depistat nici un studiu care sa fie suficient de mare sa detecteze o crestere minima a tensiunii arteriale cu 4 mmmHg. Totusi, datele extrapolate estimate au fost semnificative din punct de vedere statistic. Dupa aproximativ 10 ani de la operatia de transplant donatorii au prezentat o crestere medie a tensiunii arteriale cu 6 mmHg tensiunea sistolica si cu 4 mmHg tensiunea diastolica. Factorii de prognostic negativ asociati cu cresterea tensiunii arteriale in timpul urmaririi erau varsta peste 60 de ani, sexul masculin, nivelul initial crescut al TA, greutatea corporala mai mare decat cea ideala precum si rata filtrarii glomerulare scazute.

In concluzie, echipa Dr. Garg sustine ca medicii implicati in transplantul de rinichi „trebuie sa-i explice fiecarui donator riscurile, sa ii urmareasca indiferent de starea lor de sanatate inainte de transplant, sa supravegheze factorii de risc pentru a preveni hipertensiunea si boala cardiovasculara ulterioara”.