Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Keratoza actinica

Actualizat la data de: 04 Iulie 2012

Generalitati

Sus
Keratoza actinica Vezi galerie foto

Keratoza actinica, denumita si keratoza solara sau senila, este o leziune precanceroasa a pielii care apare pe pielea expusa la soare, mai ales la nivelul fetei, mainilor, antebratelor si gatului.

Este intalnita mai frecvent la persoanele cu tenul deschis la culoare, par blond, cu ochii deschisi la culoare, debutand la varsta de 30 sau 40 de ani si devenind mai frecventa cu inaintarea in varsta.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Consultul de specialitate
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Evolutie">Evolutie
  7. Profilaxie">Profilaxie
  8. Citeste pe aceeasi tema

Simptome

Sus

Keratoza actinica are aspectul unei papule (proeminenta emisferica, consistenta solida) rosiatica, maro care nu dispare. Cel mai adesea apare pe cap, gat sau maini si mai poate fi intalnita si in alte parti ale corpului. De obicei nu apare numai o leziune (izolata).

Acestea pot fi:
- cu aspect rugos;
- pruriginoase (care produc mancarimi) calde, dureroase;
- de dimensiuni cuprinse intre 1 si 3 mm ( de marimea unui bob de mazare);
- numeroase, mai multe papule grupate;
- inconjurate de un halou rosiatic, piele iritata.

Consultul de specialitate

Sus


Keratoza actinica necesita sa fie examinata de un medic specialist, mai ales daca keratoza devine dureroasa, sangereaza, se exulcereaza, se infecteaza sau creste in dimensiune.

Diagnostic

Sus

Keratoza actinica este diagnosticata printr-o examinare a pielii. Medicul poate folosi lumina fosforescenta sau lupa, pentru a analiza excrescenta (tumora), alunitele sau leziunile. Scalpul este examinat pe langa portiunea paroasa. Daca se suspecteaza cancer, medicul trebuie sa preleveze o mostra de tesut cutanat (biopsie).

Tratament

Sus

Tratamentul de inceput al keratozei actinice este indicat pentru a stopa progresiunea acesteia spre cancer de piele (carcinom scuamos).

Tratamentul trebuie sa cuprinda:
- criocauterizarea leziunii folosind azot lichid (crioterapie) pentru a o distruge: vindecarea apare de regula in 7-14 zile si daca leziunea este mica si nu este gratata, la pacientii cu ten inchis la culoare ramane o zona depigmentata; acest procedeu poate fi efectuat in cabinetul medicului specialist;
- decaparea (razuirea) si folosirea curentului electric (electrocauterizare): pielea este amortita si tumoreta este decapata utilizand o chiureta (instrument in forma de lingura); dupa decapare, cauterizarea poate fi facuta si pentru hemostaza locala si pentru a distruge resturile de tesut lezat; chiuretajul este o metoda rapida de tratament, dar poate justifica si decaparea (razuire); uneori dupa chiuretaj se dezvolta o cicatrice densa sau cheloida; cicatricea cheloida poate produce mancarimi sau poate creste in dimensiuni in timp, dar nu necesita tratament;
- 5-fluorouracilul (5-FU): medicament care se poate aplica direct pe leziune;
- crema Imiquimod: medicament care recent a fost aprobat pentru tratamentul keratozei actinice; aceasta crema moduleaza raspunsul imun la expunerea la soare, ajutand la prevenirea formarii keratozelor.

Evolutie

Sus

Daca pacientul prezinta keratoza actinica, are un risc crescut sa dezvolte carcinom scuamos. Nu exista nici o metoda care sa identifice care leziune de keratoza actinica va evolua spre carcinom scuamos sau cat de rapid se poate produce aceasta. Keratoza urechii si buzei prezinta cel mai mare risc de a se transforma in cancer, deoarece urechea si buza sunt sensibile la expunerea la soare.

Profilaxie

Sus

Se poate preveni keratoza actinica prin evitarea expunerii la soare si folosirea unei creme cu factor de protectie solara. Trebuie examinata pielea pentru afectiuni sau alte tumorete suspecte, o data pe luna, in special daca expunerea la soare este mai indelungata.

Protectia pielii
Pentru a proteja pielea se recomanda:
- sa se limiteze expunerea la soare, mai ales in intervalul 10-16 (orele de varf ale expunerii la UV);
- purtarea de haine de protectie, incluzand palarie cu boruri largi, camasa cu maneci lungi si pantaloni;
- purtarea de ochelari de soare cu filtru pentru razele UV;
- utilizarea unei creme cu ecran de protectie pentru UV (atat UVA cat si UVB) si cu factor de protectie (SPF) de cel putin 15 in fiecare zi, chiar si cand este noros;
- a se feri de incaperile si neoanele care emit UV si pot cauza lezarea pielii si care cresc riscul de cancer de piele.


Medici specialisti Dermatologie-Estetica

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate