Gastrita

Publicat la data de: 21 Iulie 2005 | Actualizat la data de: 28 Ianuarie 2019
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Gastrita Vezi galerie foto

Gastrita este un termen general folosit pentru un grup de afectiuni care au un lucru in comun: inflamatia mucoasei gastrice. Pot fi procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice.

Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Inflamatia din gastrita este deseori rezultatul unei infectii cu o bacterie (Helicobacter Pylori) care cauzeaza aparitia ulcerului gastric. Utilizarea excesiva a anumitor analgezice sau a alcoolului poate contribui de asemenea la dezvoltarea gastritei.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Clasificare
  3. Simptome
  4. Cauze
  5. Factori de risc
  6. Diagnostic
  7. Tratament
  8. Profilaxie
  9. Boala Biermer
  10. Citeste pe aceeasi tema

Clasificare

Sus

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.

In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica. Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.

O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut - de la usoara anemie, la scaune cu sange (melena) si soc hemoragic.

Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de schimbarea de pozitie sau de miscari.

Gastrita cronica este asimptomatica si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi prezentand semne de gastrita.

Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi postprandiale.

Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu dezvoltarea ulterioara a unui adenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa a afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari histologice seriate.

Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar, utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala Biermer).

Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.
Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.

Simptome

Sus

Frecvent se manifesta printr-o senzatie de arsura, durere sau indigestie in partea superioara a abdomenului numita pirozis, care poate sa se inrautateasca sau sa se amelioreze dupa ingestia de alimente. Mai pot aparea stari de greata insotite sau nu de voma.

Gastritele pot evolua si fara simptome. Chiar daca anumite stari de indigestie pot aparea la orice persoana, trebuie sa le dai atentie doar atunci cand simtomele persista mai mult de o saptamana sau apar simptome mai ingrijoratoare precum varsaturi cu sange, scaune hemoragice sau melena.

Cauze

Sus

Gastrita este o inflamatie a mucoasei stomacului. Orice slabire sau leziune a acestei bariere care protejeaza peretele gastric va lasa patrunderea sucurilor digestive, deteriorand si inflamand astfel peretele gastric. Numeroase afectiuni pot creste riscul dezvoltarii gastritei, cele mai importante fiind boala Crohn si sarcoidoza.

Factori de risc

Sus

Exista numerosi factori de risc, cei mai frecventi fiind reprezentati de consumul de alcool, anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS - antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele steroidiene, pot slabi protectia mucoasei gastrice, din cauza reducerii unei substante importante, si poate declansa mecanismele aparitiei gastritei si, uneori, a complicatiilor acesteia chiar administrate in doze uzuale la cei sensibili), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul etc.

Chiar daca infectia cu Helicobacter Pylori este destul de des intalnita printre infectiile la om, dar o parte din persoanele infectate vor dezvolta gastrita sau alte afectiuni ale sistemului digestiv superior. Cercetatorii cred ca vulnerabilitatea poate fi mostenita sau cauzata de anumite schimbari ale stilului de viata.

Slabirea mucoasei gastrice este deseori asociata cu inaintarea in varsta. Totodata, adultii aflati la varsta a 3-a sunt mai sensibili la dezvoltarea infectiilor sau a bolilor autoimune.

Gastrita autoimuna apare atunci cand corpul ataca propriile celule (in acest caz celulele mucoasei gastrice), deteriorand bariera de protectie a stomacului. Este mai des intalnita la persoanele cu alte boli autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto sau diabetul de tip 1.

La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie (radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si semne functionale legate de secretia de acid clorhidric.

Diagnostic

Sus

Chiar daca un medic experimentat poate suspecta o gastrita doar din expunerea simptomelor si a istoricului medical, unele investigatii sunt necesare pentru a confirma acest diagnostic.

- Testarea pentru H. Pylori - poate fi detectat fie in sange, fie in scaun sau chiar din respiratie (mai rar). Pentru testul din respiratie, trebuie ingerata o cantitate mica de lichid care contine carbon radioactiv, care va fi descompus de bacteria din stomac.

Apoi vei sufla intr-un recipient care va fi ulterior sigilat. Prezenta H. pylori va fi dovedita de identificarea carbonului radioactiv in interiorul recipientului sigilat.

- Endoscopie superioara - se va folosi un tub flexibil echipat cu o camera pentru a examina sistemul digestiv superior. Medicul examinator va urmari prezenta inflamatiei, iar daca se va descoperi o zona suspecta, se va preleva o biopsie care va fi trimisa la laborator pentru testari ulterioare.

- Radiografie abdominala cu bariu - numita si examen baritat, acest test radiografic utilizeaza o substanta alba, cu gust metalic (care contine bariu) care va face vizibile toate denivelarile sau leziunile de la nivelul esofagului, stomacului sau intestinului subtire.

Tratament

Sus

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:

- antiacide - amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide si ameliorarea durerii. Efectele adverse pot include constipatia sau diareea, in functie de ingredientele medicamentului;

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, cimetidina, nizatidina etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul). Utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompa de protoni va creste riscul de fracturi de sold, articulatiilor mainii sau a coloanei vertebrale;

- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);

Cand se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: claritromicina, asociata cu amoxicilina sau metronidazol.

Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele etc.).

Profilaxie

Sus

Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu „E"-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant.

Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii).

De asemenea, daca experimentezi indigestii frecvente, este recomandat sa mananci mai putin, dar mai des. In felul acesta se vor ameliora efectele nocive ale acidului gastric.

Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie - acesta alaturi de tutun este marele inamic al stomacului.

Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.

Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului - se recomanda renuntarea cat mai rapida la fumat in cazul suferintei gastrice.

Boala Biermer

Sus

Este intalnita mai frecvent la femei decat la barbati si mai ales intre 40-55 de ani. Se manifesta ca o anemie severa, macrocitara, neregenerativa. Se poate manifesta de asemenea printr-o macrocitoza izolata. Aceasta afectiune este cauzata de prezenta unei atrofii a mucoasei gastrice fundice evidentiata de endoscopie cu biopsii.

Atrofia glandelor fundice priveaza organismul de secretia normala a celulelor parietale, ducand la lipsa de absorbtie a vitaminei B12 - acest lucru putand fi confirmat de testul Schilling. Lipsa vitaminei B12 ca factor antianemic va genera tulburari grave la nivelul tuturor tesuturile organismului.

Boala debuteaza cu tulburari digestive, care pot preceda cu ani de zile anemia. In timpul anemiei apar trei grupe de simptome: anemice, digestive si neurologice.
Sindromul anemic se caracterizeaza prin paloare asociata cu icter, dispnee, palpitatii, astenie.

La nivelul membrelor inferioare apar edeme, unghiile fiind adesea sfaramicioase (friabile) si parul uscat. Subfebrilitatea prezentata de unii bolnavi este de origine metabolica si dispare la cateva zile dupa administrarea vitaminei B12. Alte manifestari pot fi varsaturile, diareea si anorexia.


Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Durerile de stomac: cauze si afectiuni posibile Durerile de stomac: cauze si...

    Generalitati Localizarea durerii abdominale ca fiind izolata la nivelul stomacului, este adeseori dificila, stomacul fiind inconjurat de nenumarate organe si structuri care pot cauza durere. Durerea de stomac poate avea nenumarate cauze, cele mai comune fiind:...citeste mai mult

  • Prim ajutor in caz de inflamatie  a pleoapei  (blefarita) Prim ajutor in caz de inflamatie a...

    Generalitati Blefarita este o inflamatie acuta sau cronica a marginii libere a pleoapei. Etiologia ei este incomplet cunoscuta: este frecvent asociata cu dermatita seboreica (matreata) dar si infectia (de obicei stafilococica) se pare ca are un rol important....citeste mai mult

  • Tuse seaca sau productiva? Grintuss protejeaza mucoasa si calmeaza tusea Tuse seaca sau productiva? Grintuss...

    De ce Grintuss? O data cu vremea rece si umeda apare si tusea, ca prin simptom al unei raceli ce este pe cale sa se instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire. Disconfort, senzatie de durere, toate aceste simptome ale tusei seci sau...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate