tulburari de deglutitie
Tulburarile de deglutitie in disfagia neurogena
Din Articole
Ce sunt tulburarile de deglutitie Tulburarile de deglutitie reprezinta incapacitatea de a trasfera bolusul alimentar din cavitate; pot aparea la orice varsta si sunt expresia unor anomalii congenitale, a unor leziuni structurale esofagiene sau a unor boli digestive. Incidenta maxima a tulburarilor de deglutitie este inregistrata in randul persoanelor varstnice. Disfagia poate aparea in orice etapa a procesului normal de inghitire, deoarece alimentele si lichidele se deplaseaza din gura, in partea din spate a gatului, prin esofag si in stomac. Dificultatile pot varia de la o incapacitate totala de a inghiti, pana la tuse sau sufocare, deoarece alimentele sau lichidul intra in trahee, ceea ce se numeste aspiratie. Cand aspiratia este frecventa, o persoana poate fi expusa riscului de a dezvolta pneumonie. Mancarea se poate „bloca” in gat sau persoanele pot sa saliva deoarece nu isi pot inghiti saliva. Cauze Multiple cauze pot determina tulburari de deglutitie, problemele... [continuare]
Cerebelul: anatomie, functii, tulburari, profilaxie
Din Articole
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Clinica: Spitalul de Psihiatrie Voila
Ce este cerebelul Cerebelul este o parte a creierului care joaca un rol vital in miscare. Practic, aceasta parte a creierului ajuta o persoana sa arunce o minge, sa conduca sau sa mearga pe strada. Cerebelul contribuie, de asemenea, la miscarea ochilor si la procesul de vedere. Tulburarile care afecteaza cerebelul sunt destul de rare si de obicei includ dificultati de coordonare si miscare. In acest articol vom explora impreuna anatomia, functiile si posibilele tulburari care pot afecta cerebelul. La final veti primi si niste sfaturi despre cum ne putem proteja santatea creierului, in special a cerebelului. O scurta lectie de anatomie Creierul este o structura extrem de complexa, insa, la nivel de baza este compus din emisferele cerebrale, trunchi cerebral si cerebel. Emisferele cerebrale sunt compuse din 4 lobi Cei patru lobi cerebrali participa la gandire si actiune, fiecare avand o utilitate distincta. Lobul frontal este localizat in partea anterioara (frontala, de unde... [continuare]
Simptomele si semnele precoce ale bolii parkinson
Din ArticoleGeneralitati Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa multifocala progresiva, cu afectare la mai multe niveluri: sinapse (dopa si non-dopa), SNC (inclusiv retina) si SNP vegetativ, structuri in afara SNC (sistem gastrointestinal, cord, piele, celule sangvine). Se caracterizeaza clinic prin: akinezie, bradikinezie, rigiditate, tremor de repaus si anomalii posturale, iar anatomopatologic prin degenerarea circumscrisa a populatiilor de neuroni, cu precadere a celor dopaminergici din substanta neagra (pars compacta) si prin prezenta copusculilor Lewy. Parkinsonismul se caracterizeaza clinic prin orice combinatie de tremor de repaus (frecventa de 4-7 cicli/s), bradi/hipokinezie, rigiditate musculara, posturi in flexie si fenomene de blocaj motor (freezing). Simptomele apar de obicei lent si, pe masura ce boala se agraveaza, simptomele non-motorii devin mai frecvente. Simptome Semnele si manifestarile maladiei Parkinson, aflata in stadiile incipiente, ar putea fi: 1.... [continuare]
Boala friedreich
Din ArticoleCe este boala Friedreich Boala Friedreich este o boala rara cu transmitere genetica si reprezinta tipul cel mai frecvent de degenerare spinocerebeloasa, cu o prevalenta de 0,4-4,7/100000 locuitori. Cum se manifesta? Tabloul clinic este dominat de ataxie, aceasta debuteaza in jurul varstei de 12 ani prin tulburari de mers si evolueaza progresiv. Dificultatile in mentinerea posturii si la alergat sunt primele simptome, ulterior sunt afectate membrele superioare (tremor intentional), apoi trunchiul, foarte rar capul. Sindromul cerebelos este dominant, statiunea verticala se mentine cu baza larga de sustinere cu oscilatii, mersul este ebrios dar si talonat (prin leziunea cordoanelor posterioare). Gesturile sunt prost coordonate, bruste, examenul clinic evidentiind dismetria, asinergia, adiadococinezia si trmorul intentional. in final apare disartria de tip cerebelos. in mod exceptional ataxia debuteaza brusc dupa o boala febrila. Cauze Este o boala genetica cu mod de transmitere ... [continuare]
Obiceiurile daunatoare dezvoltarii normale a maxilarelor
Din ArticoleFunctiile aparatului dento-maxilar Masticatia, respiratia, deglutitia (actul de inghitire) sunt functiile principale ale aparatului dento-maxilar. La om au aparut in plus functiile de fonatie (vorbirea) si cea estetica, ce au contribuit la modificarea aparatului dento-maxilar. Functia tuturor acestor elemente contribuie la dezvoltarea muschilor periorali, a maxilarelor si modeleaza forma lor in vederea adaptarii la conditiile de alimentatie oferite de mediul extern. Masticatia are un rol deosebit in dezvoltarea maxilarelor. De aceea, de mic, copilul trebuie obisnuit ca masticarea sa o faca de cel putin doua zeci de ori pe fiecare parte. Respiratia se face in mod normal pe nas. Numai in cazuri exceptionale, cand copilul face un efort fizic deosebit, respira si pe gura. In cazuri anormale, cand fosele nazale sunt obstruate partial sau total, respiratia nazala nu mai este suficienta si copilul respira pe gura. Respiratia orala nu permite stimularea dezvoltarii maxilarului... [continuare]
Stricturile esofagiene benigne
Din ArticoleGeneralitati Stricturile esofagiene benigne reprezinta de fapt ingustari ale lumenului esofagian care determina disfagie. Stricturile pot fi cauzate sau asociate cu boala de reflux gastroesofagian, esofagite, disfunctii ale sfincterului esofagian inferior, tulburari de motilitate sau hernii hiatale. Boala de reflux gastroesofagian este o boala ce afecteaza peste 40% din adulti si se estimeaza ca intre 7-23% din cei netratai dezvolta stricturi esofagiene. Cauze Stricturile esofagiene pot fi determinate de 3 tipuri de procese patologice: 1. Afectiuni intrinseci care ingusteaza lumenul datorita inflamatiei, fibrozei sau proceselor neoplazice. 2. Afectiuni extrinseci care compromit lumenul prin invadarea ganglionilor sau infiltrarea peretelui. 3. Afectiuni care se rasfrang asupra motilitatii si peristaltismului esofagian. Exista foarte multe boli care pot determina aparitia stricturilor esofagiene: boli peptice, autoimune, infectioase, agresiuni caustice, anomalii... [continuare]
Disfagia si odinofagia
Din ArticoleGeneralitati Disfagia orofaringiana (dificultatea transferarii alimentelor din gura in esofag, asociata adesea cu simptome de regurgitatie nazofaringiana si cu aspiratie pulmonara) trebuie deosebita de disfagia esofagiana care se caracterizeaza prin senzatia de greutate a trecerii alimentelor in jos prin esofag. O anamneza atenta orienteaza de obicei diagnosticul corect. Disfagia necesita de obicei cautarea unui proces esofagian obstructiv sau a unei tulburari a motilitatii (acalazie, spasm esofagian difuz). Progresivitatea simptomelor se constata de regula in neoplasme si in tulburarile de motilitate; retelele si inelele esofagiene produc simptome intermitente. Debutul acut al disfagiei, de regula in relatie temporala cu masa, sugereaza impactarea alimentelor. Odinofagia se refera la deglutitia dureroasa si indica prezenta esofagitei, in special a esofagitei infectioase si a celei datorate unor medicamente. Disfagia orofaringiana este produsa de obicei de tulburari... [continuare]
Sindroame rare
Din ArticoleSindromul acrocalosal Sindromul acrocalosal reprezinta o malformatie congenitala (este prezenta inca de la nastere si este dobandita intrauterin) rara. Boala se caracterizeaza in principal prin absenta unei portiuni din creier (corpul calos), deficit mental important, degete supranumerare si alte malformatii severe. De cel mai multe ori, simptomele si semnele variaza atat de mult de la un pacient la altul incat diagnosticul se stabileste relativ tardiv. Agenezia sau hipoplazia (dezvoltarea incompleta) a corpului calos, alaturi de retardul mental sever sunt caracteristicile comune, insa. Corpul calos reprezinta de fapt o masa formata din fibre nervoase ce leaga cele 2 emisfere cerebrale. Pacientii cu agenezie vor fi caracterizati prin hipotonie musculara generalizata, tulburari de coordonare a activitatilor motorii, perceptie distorsionata a durerii, tulburari de vorbire, de masticatie si deglutitie. Alte anomalii prezente in cazul pacientilor cu sindrom acrocalosal includ: -... [continuare]
Afonilum retard, capsule
Din MedicamenteCe este Afonilum Retard si pentru ce se utilizeaza Indicatii Prevenirea si tratamentul dispneei datorate bronhospasmului din bronhopneumopatii cronice obstructive (astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar). Mod de administrare Teofilina se va doza individual. Optim, dozarea se va face in functie de concentratia plasmatica a teofilinei (valoarea ideala: 8-20 mcg/ml). Pentru stabilirea dozei se va considera ca greutate corporala greutatea ideala deoarece teofilina nu se distribuie in tesutul adipos. Pentru adulti, doza zilnica de intretinere este de 11-13 mg/kg corp teofilina. Copiii de peste 6 luni ca si fumatorii necesita doze mai mari pe kg corp decat adultii nefumatori datorita ratei mai mari de eliminare. La sugarii sub 6 luni ca si la varstnici, eliminarea teofilinei este, dimpotriva, scazuta. La fumatorii care s-au lasat de fumat se va doza cu precautie, datorita cresterii nivelului seric al teofilinei. Excretia de teofilina este incetinita la pacientii cu:... [continuare]
Trecid, comprimate
Din MedicamenteCompozitie Comprimate continand 100 mg guaiafenezina 100 mg. Sirop continand guaiafenezina 2 g/100 ml (flac. cu 100 ml). Solutie gliceroalcoolica aromatizata pentru uz intern continand guaiafezina 10 g/100 ml (flac. cu 20 ml). Actiune terapeutica Trecid fluidifica secretia bronsica, favorizand expectoratia; are o actiune antitusiva inlaturand tusea spastica; amelioreaza ventilatia pulmonara; este slab antiseptic si dezodorizant al sputei infectate; slab sedativ; la doze mari este miorelaxant (dozele expectorante nu au aceasta actiune). Indicatii Bronsite, laringite, traheite acute si cronice; catar respirator; anxietate; spasme musculare (fibrozite, miozite, rupturi tendinoase, torticolis, sciatica). Doze si mod de administrare Adulti: 1 - 2 comprimate 4 - 6/zi. Copii peste 5 ani: 1 comprimat 3/zi. Adulti: 1-2 comprimate de 4-6 ori/zi; copii mici: 1-5 picaturi de 3 ori/zi; scolari: 1 drajeu, 20 picaturi sau o lingurita de sirop de 3 ori/zi. Contraindicatii Ulcer... [continuare]
Metoclopramid, solutie injectabila
Din MedicamenteCompozitie 2 ml solutie injectabila contin clorhidrat de metoclopramida anhidru 10 mg sub forma de clorhidrat de metoclopramida monohidrat 10,536 mg si excipienti: clorura de sodiu, metabisulfit de sodiu, hidrogenofosfat de disodiu x 12 H2O, acid citric anhidru, apa pentru preparate injectabile. Grupa farmacoterapeutica: medicamente pentru tratamentul tulburarilor functionale gastrointestinale; propulsive. Indicatii Esofagita de reflux. Sindrom de hipomotilitate gastrica (la pacienti cu diabet zaharat, anorexie nervoasa, aclorhidrie sau dupa interventii chirurgicale la nivel gastric). Greata si varsaturi de diferite cauze (iradiere, uremie, gastrita, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric sau intestinal, varsaturi de cauza medicamentoasa, varsaturi severe determinate de citostatice). Sughit persistent. In cadrul anumitor procedee diagnostice - tubaj duodenal, examen radiologic. La pacienti sub 20 ani, se recomanda administrarea metoclopramidei numai in urmatoarele situatii:... [continuare]
Torecan
Din MedicamenteCompozitie Drajeuri (sub forma de dimaleat) de 6,5 mg. Supozitoare (sub forma de dimaleat) de 6,5 mg. Fiole de 1 ml (sub forma de dimaleat) cu 6,5 mg. Actiune terapeutica antiemetic si antivertiginos. Indicatii Greata si voma asociate cu tulburari gastrointestinale, intoleranta la medicamente, traume cerebrale si presiune intracraniana crescuta, dupa radioterapie si postoperator. Vertij asociat cu ateroscleroza, in sindromul Mnire si alte boli sau leziuni care afecteaza aparatul vestibular, procese expansive intracraniene, dupa traumatisme craniene. Rau de miscare. Doze si mod de administrare 1 comprimat sau 1 supozitor de 1-3 ori pe zi, in cazuri acute, o fiola (1 ml) prin injectie i.m. sau i.v. lenta. Pentru prevenirea varsaturilor postoperatorii: o fiola (1 ml) i.m., cu o jumatate de ora inainte de sfarsitul operatiei. Contraindicatii Hipersensibilitate la fenotiazine, stari comatoase. Torecan-ul nu trebuie administrat copiilor sub 15 ani, deoarece la... [continuare]
Uft, capsule
Din MedicamenteCompozitie Fiecare capsula contine 100 mg tegafur si 224 mg uracil, cu laurilsulfat de sodiu si hidroxipropil celuloza ca excipienti. Indicatii UFT este indicat in tratamentul urmatoarelor cancere: colon/rect, san, stomac, cancere ORL, ficat, vezicula biliara, cai biliare, pancreas, vezica urinara si col uterin. Doze si mod de administrare Doza zilnica standard este echivalenta cu 300-600 mg tegafur (3-6 capsule), administrata oral, divizata in 2-3 doze pe zi. In cancerele ORL, doza zilnica standard este echivalenta cu 600 mg tegafur (6 capsule), administrata oral, divizata in 2-3 doze pe zi. Aceste recomandari pentru dozare vor fi de asemenea urmate in cazul in care UFT se administreaza in combinatie cu alti agenti antineoplazici. Ca si in cazul altor citostatice, dozele UFT pot fi crescute (fara a se depasi 600 mg pe zi) sau scazuta, functie de toleranta pacientului. Contraindicatii UFT este contraindicat la pacientii cu antecedente de hipersensibilitate la UFT... [continuare]
Afonilum retard forte, capsule
Din MedicamenteCe este Afonilum Retard Forte, capsule si pentru ce se utilizeaza Indicatii Prevenirea si tratamentul dispneei datorate bronhospasmului din bronhopneumopatii cronice obstructive (astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar). Mod de administrare Teofilina se va doza individual. Optim, dozarea se va face in functie de concentratia plasmatica a teofilinei (valoarea ideala: 8-20 mcg/ml). Pentru stabilirea dozei se va considera ca greutate corporala greutatea ideala deoarece teofilina nu se distribuie in tesutul adipos. Pentru adulti, doza zilnica de intretinere este de 11-13 mg/kg corp teofilina. Copiii de peste 6 luni ca si fumatorii necesita doze mai mari pe kg corp decat adultii nefumatori datorita ratei mai mari de eliminare. La sugarii sub 6 luni ca si la varstnici, eliminarea teofilinei este, dimpotriva, scazuta. La fumatorii care s-au lasat de fumat se va doza cu precautie. Excretia de teofilina este incetinita la pacientii cu: insuficienta hepatica, congestie... [continuare]
Welchol, comprimate
Din MedicamenteActiune Antihiperlipemic. Se leaga de acizii biliari, impiedicand absorbtia acestora. Nu este absorbit din tractul GI. Efect maxim in 2 saptamani. Indicatii Administrat singur sau cu inhibitor de hmg-CoA reductaza, impreuna cu dieta si exercitiile fizice, reduce valorile crescute ale LDL cholesterolului la cei cu hipercolesterolemie primara (Fredickson tip IIa) . Doze si mod de administrare Comprimate: Hipercolesterolemie primara: monoterapie, initial: 3 comprimate de 2 ori/zi dupa masa sau 6 tablete o data/zi. Poate fi crescut de la 7 comprimate in functie de efectul dorit. Terapia combinata: 3 comprimate de 2 ori/zi dupa mese sau 6 comprimate o data pe zi. Dozele de 4-6 comprimate/zi pot fi luate in siguranta cu inhibitori de hmg-CoA reductaza Contraindicatii Utilizarea in obstructia intestinala. Masuri de precautie Administrati cu precautie la pacientii cu nivel de trigliceride mai mare de 300 mg/dl si la cei susceptibili la deficitul de vitamina K... [continuare]
Accident vascular cerebral
Din Comunitatetatal meu a murit in spital in urma unui avc cu paralizia perechilor de nervi cranieni IX,X,XI.L-am internat pentru ca avea ameteli -ni s-a spus initial ca este un sindrom vestibular...apoi dupa o noapte in spital in care i-au pus doar perfuzii cu manitol, au aparut tulburari de deglutitie, era diabetic - nu putea sa-si ia pastilele, la analize i-a iesit glicemia 376 si nu l-au pus pe insulina(n-ar fi trebuit???),nu se putea alimenta si nu i-au dat nimic, dupa in total 3 zile de spitalizare a murit...am mustrari de constiinta ca nu l-am dus in Bucuresti, dar noua nu ne-a spus nimeni ca e grav,mie nu mi s-a parut a fi f. grav din moment ce era constient, vorbea,isi misca mainile, picioarele -doar nu putea sa inghita... va rog ajutati-ma cu un raspuns,poate a mai trecut cineva prin asta,oricum nu mai pot sa-l aduc inapoi dar vreau sa stiu: nu cumva se putea face mai mult? Inca o data spun ca i-au facut doar perfuzii cu manitol iar in noaptea cand a murit, era agitat si ii era sete -... [continuare]
Glicemie 376
Din Comunitateun bolnav cu glicemie 376, internat pentru avc paralizia n.cranieni IX,X,XI cu tulburari de deglutitie si in imposibilitatea de a-si lua pastilele de diabet, fiind in spital, n-ar fi tebuit sa fie pus pe insulina? Intreb ca sa reusesc sa inteleg; e vorba de tatal meu care a murit dupa 3 zile de spitalizare...Va rog ajutati-ma cu un raspuns..... [continuare]
Senzatie de aliment blocat in gat
Din ComunitateBuna ziua, Am de ceva vreme tulburari de deglutitie prin senzatie de aliment blocat pe esofan. Am facut acum 1 an o endoscopie digestiva superioara care a relevat un usor reflux gastro-esofagian. Cu aceea ocazie a fost recolatata si proba de HP care a iesit pozitiv si pentru care am urmat un tratament in urma caruia am scapat de aceasta bacterie. De senzatie insa nu. Dupa vizite indelungate la medicul ORL (unde nu s-a evidentiat nimic) si nescapand de aceasta senzatie, plus ca am observat si o sputa cu un pic de sange (doar dimineata) am decis sa fac si o radiografie esogastroduodenala cu sulfat de bariu care a avut ca rezultat urmatoarele: ''''Transparenta pulmonara in limite normale. Cord, aorta normal conformate. Hiluri pulmonare de aspect in limite normale. Sinusuri costo-diafragmatice libere. Fara modificari de deglutitie, fara asimetrii de valecule sau sinusuri piriforme. Tranzit esofagian liber, dar cu usuaora retentie de bariu, fara stenozari de lumen, fara... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter