elixir din flori de soc
Ovare polichiste
Din Comunitatemia recomandat cineva elixir din fructe de soc e bun pentru ovare polichiste?am citit prospectu si vad ca e pt asa ceva va rog ami puteti spune? [continuare]
Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice
Din ArticoleDr. Claudia Topea
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Ce este stafilococul auriu Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 33 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a... [continuare]
Sambucci flos (soc), fragmente
Din MedicamenteCompozitie Florile izolate ale arbustului Sambacus nigra L. familia Caprifoliaceae, prelucrate sub forma de gerebelt. Indicatii si actiune terapeutica Florile de soc au proprietati diuretice si laxative. Atat florile cat si sucul din fructe au proprietati antinevralgice, in special sub forma de extract slab alcoolizat. Florile de soc se utilizeaza atat in tratarea reumatismului, in afectiuni ale cailor respiratorii, cat si in nevralgii ale trigemenului si sciatice. Proprietati similare au si frunzele. Scoarta este utilizata in special pentru proprietatile sale diuretice in nefrite si edeme, precum si pentru proprietatile ei laxative. Florile de soc intra in compozitia ceaiului antireumatic, depurativ si sudorific, in siropuri sau bauturi racoritoare, in special pentru copii. Doze si mod de preparare Infuzie (1-2 lingurite) 250 ml (o cana) de apa clocotita, se toarna peste florile de soc, se acopera 10-15 min, apoi se strecoara. Se bea ca atare sau se indulceste dupa... [continuare]
Pufulita cu flori mici (epilobium parviflorum)
Din Plante medicinalePlanta face parte din flora spontana, apartine familiei Onagraceae si este raspandita in Europa, Asia, si unele parti ale Americii. Este o planta iubitoare de soare si umiditate. In Romania o intalnim de preferinta pe marginea paraielor si raurilor, precum si langa santuri. Tulpina sa are intre 18-80 cm, este acoperita cu perisori fini, este cilindrica si la baza ei cresc lastari. Frunzele sunt ingust – lanceolate, marunt si ascutit dintate, cele inferioare si mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate cate trei. Frunzele de la baza tulpinii formeaza o rozeta. Florile sunt mici si culoarea lor variaza intre roz-deschis pana la violet deschis. Semintele plantei au atasat o fibra pufoasa, alba, care le ajuta sa se raspandeasca atunci cand se deschide capsula care le adaposteste. Printre componentele chimice se numara: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi... [continuare]
Infectii cu mycoplasma si ureaplasma
Din ArticoleGeneralitati Mycoplasmele constituie un grup particular de bacterii, din clasa Mollicutes (ce cuprinde bacterii foarte mici si fara perete celular bacterian), incadrate in familia Mycoplasmataceae, familie care cuprinde 69 specii de Mycoplasma – cu doua specii patogene: Mycoplasma pneumoniae si Mycoplasma hominis si 2 specii de Ureaplasma – cu o specie patogena Ureaplasma urealyticum. Celelalte mycoplasme sunt saprofite, facand parte din flora obisnuita a mucoaselor oro-faringiana, vaginala si uretrala. Mycoplasmele sunt ubicuitare, izolate de la om, pasari, insecte, plante, sol, ape de canal, izvoare de apa termala etc. La om colonizeaza cel mai frecvent suprafetele mucoase determinand tipic, boli cronice inflamatorii ale tractului respirator, urogenital si ale articulatiilor. Sunt cele mai mici bacterii, avand un diametru de 0,2-0,8 m, fiind lipsite de perete celular ceea ce le confera forme variate si rezistenta la actiunea antibioticelor beta-lactaminice (peniciline... [continuare]
Infectia cu escherichia coli
Din ArticoleGeneralitati Escherichia coli (prescurtata E. coli) este o bacterie ce traieste in tractul intestinal al omului si animalelor. Exista la toti indivizii (incepe sa populeze lumenul intestinal la 40 de ore de la nastere) si face parte din flora comensala (totalitatea bacteriilor care traiesc in organismul unei persoane sanatoase si care nu determina boala). Organismul nou nascutului vine in contact cu bacteria prin apa, mancare sau ca urmare a contactului cu personalul din spital. Desi majoritatea tulpinilor de E. coli sunt nepericuloase, exista si exceptii, cum ar fi serotipul O 157:H7, care este incriminata in aparitia unor toxiinfectii alimentare grave, anemiei sau chiar insuficientei renale, sau tulpinile care pot fi agenti etiologici ai diareelor hemoragice precum E.coli enterohemoragic (EHEC). Unele tulpini de E. coli sunt incriminate in aparitia infectiilor de tract urinar. Bacteria este comensala cat timp nu dobandeste factori de virulenta (prin modificari genetice). Se... [continuare]
Antistress, comprimate filmate
Din MedicamenteCe este Antistress si pentru ce se utilizeaza Indicatii Este un produs natural conceput in vederea detensionarii si detasarii fata de agresiunea factorilor externi, ajutand organismul sa faca fata solicitarilor mediului inconjurator. Stresul constituie un complex alcatuit din stari de incordare, tensiune si constrangere, el reprezentand o reactie de adaptare a organismului fata de agresiunea mediului extern. Din punct de vedere subiectiv, stresul constituie un dezechilibru intre solicitarile mediului extern si posibilitatile reale de raspuns ale individului, in urma caruia organismul raspunde prin secretia de adrenalina si cortizol, hormoni secretati de glandele suprarenale. In cazul unor stimuli de durata si intensitate redusa, secretia acestor hormoni in limite fiziologice ajuta organismul sa se adapteze rapid si ii permit sa faca fata cu succes conditiilor solicitante de mediu. Aparitia stresului cronic se datoreaza cresterii in intensitate si durata a factorilor... [continuare]
Escherichia coli
Din Dictionar Termenibacterie a tubului digestiv al omului. Facand parte din familia enterobacteriaceelor, escherichia coli constituie 80% din flora aeroba a tubului digestiv al omului sanatos. De asemenea, este germenele cel mai frecvent responsabil de infectiile la om si indeosebi agentul principal al infectiilor urinare. Aceasta bacterie se afla, de asemenea, la originea diareei calatorilor, cunoscuta sub denumirea "tourista". Sinonim : colibacil. [continuare]
Ferment probiotic
Din Dictionar TermeniMicroorganism cu efecte benefice asupra sanatatii. In general termenul este folosit frecvent cand se vorbeste despre microorganismele care fac parte din flora normala a intestinului, necesara in procesele de digestie; fermentii probiotici se adauga in unele alimente (iaurt). [continuare]
Artrita dentara
Din Dictionar TermeniInflamatie a ligamentului alveolodentar. Artrita dentara este provocata de o compresie exercitata asupra terminatiilor nervoase ale ligamentului intre doua structuri dure si inextensibile: osul alveolar si radacina dentara. Aceasta poate fi cauzata de complicatii ale bolilor pulpare sau printr-o reactie congestiva si dureroasa a ligamentului din cauza unui soc sau unei serii de traumatisme (strangerea unui croset, suprainaltarea protetica etc.). Artrita dentara se traduce printr-o mobilitate a dintelui si o senzatie de contact prematur cu dintii antagonisti (impresia de "dinte lung"). Tratament - suprimarea acestor cauze, care este suficienta adesea pentru a vindeca artrita dentara, poate fi completata cu luarea de analgezice si de antiinflamatoare. [continuare]
Degetelul lanos (digitalis lanata)
Din Plante medicinaleDegetelul lanos este o planta din flora spontana din Europa si Asia Centrala, apartine familiei Scrophulariaceae. In tara noastra creste spontan in fanete, locuri pietroase si poieni, dar este si cultivata ca planta ornamentala. Planta formeaza in primul an de vegetatie o rozeta de frunze bazale, iar in al doilea an apare tulpina inalta de pana la 1 m, cu frunze lanceolate. In varful tulpinii se formeaza flori mari, campanulate, de culoare alb-gri pana la nuante de brun, ce cresc grupate in inflorescente bogate, lungi de pana la 25 cm. Infloreste in iunie - august. Planta este acoperita cu perisori fini, are un aspect lanos. Cele mai importante substante din compozitia chimica sunt: heterozide cardiotonice, lanatozide si flavonoide. Principalele calitati ale plantei sunt: cardiotonica (datorita heterozidelor cardiotonice produce o crestere a puterii de contractie a miocardului, urmata de o rarire a batailor inimii) si diuretica. In fitoterapie se utilizeaza... [continuare]
Porumbar (prunus spinosa)
Din Plante medicinalePorumbarul face parte din familia Rosaceae si este raspandit in Europa, Asia, Caucaz si Africa de Nord. In Romania Porumbarul creste in luminisuri, pe pasuni si fanete, dar mai ales la margine de paduri, urcand adesea pana la 1600 de metri. Este un arbust salbatic, care atinge inaltimea maxima de 1-2 metri. Ramurile sale sunt spinoase, tulpina este bine ramificata. Frunzele sunt ovale, uneori paroase si dintate pe margini. Florile apar inaintea frunzelor, in lunile aprilie- mai, au miros puternic si acopera in intregime ramurile; petalele sunt albe, ovale. Fructele sunt globuloase, albastrui-negricioase, cu aspect brumat la maturitate, foarte astringente. Compozitia chimica a plantei: flavone, saruri de magneziu si potasiu, quercetin, kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni si glicocamferozide, flavonozizi, zaharuri, antocianini, prunicianina, acizi organici, polifenoli, saruri de calciu si magneziu, gumirezine. Calitatile Porumbarului sunt:... [continuare]
Calomfir (tanacetum balsamita)
Din Plante medicinalePlanta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]
Schinduful (trigonella foenumgraecum)
Din Plante medicinalePlanta medicinala de cultura, iubitoare de caldura, intalnita mai ales in sudul tarii. Florile sunt de culoare alb galbui, violet la baza. Din flori se formeaza pastai care contin seminte de culoare galben maronie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Infloreste din luna mai pana in luna iulie. Schinduful contine substante minerale, fosfor, fier, calcium mangan, saponine, ulei esential, mucilagii. Schinduful seamana la miros cu leusteanul. Planta are calitati expectorante, hipercolesterolemiante, secretolitice, estrogenice, antiastenice, galactogoge, antiinflamatoare, antispastice, tonice, hipotensive. Este folosit si in alimentatie sub forma de condiment (curry). Uz intern: - surmenaj, astenie, inapetenta, convalescenta, diabet zaharat, digestie lenta, stimularea lactatiei, tuse, bronsita, gusa exoftalmica, impotenta, figiditate, tuberculoza, limfatism, rahitism, guta, ateroscreloza, constipatie, avitaminoza, gastritoenterite, sinuzita - sub... [continuare]
verigariu (rhamnus catharctica)
Din Plante medicinaleVerigariu este un arbust din flora spontana din Europa, Nord- Vestul Africii si Vestul Asiei. In Romania este frecvent intalnit la liziera padurilor, in padurile de stejar, de la campie pana in zonele de deal. Acest arbust poate ajunge pana la cativa metri inaltime, are frunzele simple, alternate sau opuse, ovale, iar uneori se transforma in spini. Florile sunt galbui, mici si bisexuate. fructele sunt drupe mici, asemanatoare unor coacaze negre, au culoarea negricioasa la exterior si sunt galbene in interior. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: antrachinonici stabili, liberi sau combinati cu forma glicozidica: emodina sau frangula emodina, aloemodina, izoemodina, casantranol, un complex glicozidic cu aloe-emodina-antranol si glucoza, acizi grasi, o enzima amilolitica, o substanta albuminoidica toxica –ramnutoxina- care produce colici, ramnocatarina (o antrachinona), emodina si emodinantranolul, crizofanol, precum si glicozizi, flavonoide si... [continuare]
Slabanog (impatiens noli-tangere)
Din Plante medicinaleSlabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele. Uz intern: -... [continuare]
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicaleCatusa (ballota nigra)
Din Plante medicinalePlanta medicinala, care ajunge pana la ianltimea de un metru. Face parte din flora spontana si este raspandita in toata Europa, dar si in unele zone din America. Frunzele sale sunt dintate pe margini, acoperite cu perisori, care se regasesc si pe tulpina (ce este tetramuchiata). Frunzele sunt dispuse pe tulpina, asezate diametral opus. Florile sunt de culoare violacee, asezate de jur imprejurul tulpinii. Aceasta planta se dezvolta atat in zonele insorite, dar si la umbra. Infloreste in lunile iunie-octombrie, iar recoltarea se face in luna iulie. Are efect antivomitiv, astringent.Planta contine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, saruri de potasiu, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana, frunzele si florile. Cand sunt strivite, frunzele emana un miros neplacut. Uz intern: - greturi si/ sau varsaturi (mai ale in raul de miscare sau greturile ce apar in sarcina), in tuse... [continuare]
Rocoina (stellaria media)
Din Plante medicinaleEste o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]
Drobul sau maturicea (sarothamus scoparius)
Din Plante medicinaleDrobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]
veninarita (gratiola officinalis)
Din Plante medicinalePlanta face parte din flora spontana din Europa, asia si America de Nord. In Romania este intalnita in zone umede, mlastinoase sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are in pamant un rizom scurt si orizontal. Tulpina creste pana la 30 cm inaltime si este neteda. Frunzele sunt lanceolate sau liniare, sesile, cresc opus, din dreptul nodurilor si sunt ascutite la varf. Floarea este alba si creste in varful tulpinii sau la subsuara frunzelor. Infloreste din aprilie pana in iunie cand este flora spontana sau din iunie pana in octombrie atunci cand este cultivata. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: uleiuri grase, substante amare, tanante si glicozidul gratiotoxina. Principalele proprietati sunt: iritanta, vomitiv drastic, periculos. Uz intern: - boli gastrointestinale, leucoree si gonoree, insomnie, nimfomanie. Se recomanda utilizarea produselor prelucrate farmaceutic. Se regaseste in cantitati mici in ceaiurile recomandate in: bolile... [continuare]
Stevie de munte (astrantia major)
Din Plante medicinaleEste o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii, pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie, hemoptizie, hemoragii... [continuare]
Vindecea (betonica officinalis)
Din Plante medicinaleVindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]
Iarba mare (nula helenium)
Din Plante medicinaleIarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]
Papalau (physalis alkekengi)
Din Plante medicinaleEste o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]
Limba boului (anchusa officinalis)
Din Plante medicinaleLimba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]
Perisor (pirola secunda)
Din Plante medicinalePerisorul este o planta din flora spontana specifica Europei. In romania este intalnita in paduri, la liziera padurilor, in locuri umede. Planta are tulpina dreapta, inalta de 60 cm. Frunzele dispuse bazal sunt mari, cu nervuri proeminente, iar cele tulpinare sunt mici si sesile. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta sub forma piramidala si sunt mici si albe, infloresc in iulie- august. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei. Printre elementele chimice continute se numara: arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substante pectice, mucilagii, rezine, substante minerale, celuloza. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, astringenta, antidiareica, dezinfectanta, antihemoragica datorita tanoizilor si pentru lizarea calculilor renali, vulnerara. Uz intern: - afectiuni renale, diaree, hemoragii interne, hidropizie, litiaze urinare - infuzie de planta maruntita. Uz extern: - contuzii, ... [continuare]
Gratiosplant, fragmente
Din MedicamenteCe este Gratiosplant si pentru ce se utilizeaza Indicatii Actiune: diuretica, laxativa, sudorifica, depurativa. In mod traditional ca adjuvant in tratamentul obezitatii. Mod de administrare Decoct si infuzie. O lingura de plante se fierbe in 250 ml apa timp de 15 minute, se completeaza cu apa clocotita si se infuzeaza inca 10 minute, se strecoara, se bea la temperatura camerei. Utilizare: 2-3 cani ceai/zi, neindulcit, intre mesele principale, in cure de 3-4 saptamani, cu pauze de 10 zile intre ele. Informatii suplimentare Compozitie Coaja de crusin - Frangulae Cortex, iarba de papadie -Taraxaci Herba, frunze de mesteacan - Betulae Folium, flori de soc - Sambuci Flos, matase de porumb - Stigmata maydis, frunze de urzica - Urticae Folium. [continuare]
Institutul national de pneumologie prof. dr. marius nasta
Din SpitaleServicii medicale: - consult clinic pneumologic - diagnosticul si terapia medicala a afectiunilor pulmonare TBC si non TBC - bilantul preoperator sau prechimioterapic in neoplasmele bronhopulmonare - monitorizarea evolutiei si tratamentului unor boli respiratorii cronice ca: astm bronsic, BPOC, FID, brosiectazii etc. - aerosolo-terapie (in scop diagnostic sau terapeutic) - oxigenoterapie intermitenta sau de lunga durata - debutul oxigenoterapiei si evaluarea beneficiilor si a tolerantei pe lunga durata - diagnosticul de laborator bacteriologic si imunologic al infectiilor cu mycobacterii - examen bacteriologic pentru tuberculoza pulmonara si extrapulmonara - cultivarea produselor patologice din tuberculoza pulmonara si extrapulmonara cu ajutorul tehnicilor de cultivare rapida (MB/BACT) - efectuarea PCR din produsele patologice paucibacilare - testarea sensibilitatii micobacteriilor la antituberculoase - selectarea si tratarea cazurilor de chimiorezistenta la... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter