Virus Epstein-Barr: Anticorpi VCA IgG si IgM


Descriere

Virusul Epstein-Barr (EBV) este un virus herpetic limfotrop cu raspandire ubicuitara, care infecteaza aproximativ 95 % din populatie, pana la varsta adulta. Reprezinta agentul etiologic al mononucleozei infectioase si este implicat de asemenea in limfomul Burkitt, carcinomul nazofaringian, sindromul limfoproliferativ X-linkat si sindromul de oboseala cronica.
Transmiterea virusului se realizeaza in principal prin contactul cu secretii orofaringiene infectate. Replicarea EBV are loc in epiteliul orofaringian avand drept rezultat eliberarea virionilor din limfocitele infectate si excretarea acestora in saliva. La copii infectia este adesea asimptomatica. Mononucleoza infectioasa apare cel mai adesea la adultii tineri, care nu au prezentat o expunere anterioara la virus. Dupa infectia primara, EBV ramane in organism toata viata, intr-o stare latenta.
La pacientii imunocompetenti limfocitele B infectate latent si imortalizate se afla sub controlul limfocitelor T, de aceea majoritatea infectiilor reactivate raman subclinice. La pacientii cu SIDA clona de celule B imortalizate se poate dezvolta intr-un limfom.
Diagnosticul de mononucleoza infectioasa se stabileste pe date clinice (febra, faringita, adenopatii, hepatosplenomegalie), aspectul frotiului de sange periferic (limfomonocite atipice) si teste serologice (anticorpi heterofili si/sau anticorpi fata de proteinele specifice EBV).
Si alti agenti patogeni cum ar fi citomegalovirusul (CMV), Toxoplama gondii, virusurile hepatitice, HIV pot induce manifestari clinice si hematologice similare mononucleozei infectioase (sindrom mononucleozic).
Confirmarea diagnosticului de infectie acuta EBV se face de obicei prin demonstrarea prezentei in ser a anticorpilor heterofili. Totusi, pot sa apara dificultati de diagnostic in situatiile in care anticorpii heterofili sunt absenti iar manifestarile clinice sunt atipice.
Anticorpii heterofili sunt absenti in 10-20 % din cazurile de mononucleoza infectioasa la adult, procentul fiind mai mare la copiii cu infectie manifesta. In aceste situatii, confirmarea diagnosticului se face pe baza depistarii anticorpilor fata de proteinele specifice EBV: antigenul capsidei virale (VCA) si antigenul precoce-difuz [EA(D)]. Prezenta anticorpilor VCA IgM este esentiala pentru diagnosticul infectiei acute.
O infectie EBV primara este definita serologic prin aparitia precoce a anticorpilor VCA IgM (imediat dupa debutul clinic)  care ating un nivel maxim la 2 saptamani, urmata de scaderea progresiva a acestora pana la niveluri nedetectabile. Aproape simultan se produce o crestere a anticorpilor VCA IgG. Majoritatea pacientilor cu mononucleoza infectioasa prezinta la prima testare niveluri crescute de anticorpi VCA IgG si IgM. In timp ce VCA IgM dispar in 2-3 luni de la debutul bolii, VCA IgG persista indefinit la persoanele sanatoase.
Mai exista o categorie de anticorpi IgG indreptati impotriva antigenului nuclear EBV (EBNA) care apar in circulatie dupa cateva saptamani sau luni de la debutul bolii si persista timp indelungat sau chiar toata viata.
La pacientii cu infectie asimptomatica detectarea EBNA IgG  impreuna cu anticorpii VCA IgG si IgM este utila in diferentierea stadiului precoce de convalescenta de faza acuta a mononucleozei infectioase.


Recomandari

Recomandari pentru determinarea anticorpilor:

- diagnosticul infectiei cu virus Epstein-Barr.



Pregatire pacient

Nu necesita o pregatire prealabila.

Metoda

Se foloseste metoda ELISA; kit-ul foloseste peptidul sintetic VCA p18 (componenta majora a complexului antigenului capsidei virale) care detecteaza anticorpii VCA cu un grad inalt de sensibilitate si specificitate.

Pentru cadre medicale

Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare.

Volum proba - minim 1 mL ser (pentru determinarea ambelor tipuri de anticorpi).

Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian.

Stabilitate proba - serul separat este stabil cateva ore la temperatura camerei; cateva zile la 2-8o C ; o perioada mai indelungata la –20o C.


Limite si interferente

In laboratorul Synevo nu se efectueaza determinari de anticorpi EA(D) sau EBNA IgG.
Anticorpii VCA IgM pot fi depistati uneori in titru mic in absenta unei infectii recente confirmate (ex: infectie EBV cronica-activa).

Atentie

Valorile rezultate la interpretarea analizelor pot sa difere de la un laborator la altul. Aceasta sectiune are caracter informativ. Garantia unei interpretari corecte poate fi oferita doar de laboratorul care a efectuat analizele.

Pentru a utiliza ghidul de interpretare al analizelor trebuie sa urmati pasii de mai jos.

  1. Selectati optiunea barbat / femei / copil in functie de persoana care a efectuat analiza;
  2. Introduceti valoarea din buletinul de analize in prima casuta;
  3. Selectati unitatea de masura a acesteia din a doua casuta (acolo unde este cazul);
  4. Apasati butonul "Interpreteaza" pentru a interpreta analiza

Interpreteaza aceasta analiza

barbat femeie copil pana in 12 ani
  •  

    Cere sfatul medicului

    afla raspunsurile la problemele tale

    Afla acum
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK