Complexul vitaminic B - rol si alimentatie


Vitamina B1 - tiamina

Sus
Complexul vitaminic B - rol si alimentatie

Este cunoscuta si ca "vitamina bunei dispozitii", deoarece are efecte binefacatoare asupra sistemului nervos si a starii psihice. Vitamina mai este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantei intelectuale", deoarece asigura cresterea randamentului intelectual. Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Aceasta vitamina aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii netede.

Are functie de coenzima intervenind in numeroase reactii biochimice importante, in metabolismul glucidic. Diminueaza durerea resimtita (adjuvant in tratarea zonei zoster). Este implicata in procesele de conducere axonala si in transmiterea neuromusculara.
Carentele de vitamina B1 antreneaza oboseala, pierderea apetitului si a greutatii corporale si pot duce la polinevrita, boli cardiace si digestive, reversibile, prin administrarea de vitamina B1.

Alimentatia excesiva
de glucide si alcool determina carenta vitaminica B cu precadere a tiaminei, iar deficitul de tiamina se manifesta prin polinevrite periferice, atrofie musculara, edeme si cardiomegalie, fenomene de encefalopatie. Vitamina B1 este practic lipsita de fenomene toxice (semnalat doar la injectia intravenoasa "socul tiaminic", probabil de natura alergica). Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1. In stare naturala se mai gaseste in cereale, drojdie, portocale, plamini si ficat de vita, cartof copt, mazare, faina de secara. Are si un usor efect diuretic.

Vitamina B2 - riboflavina

Sus

Are rol in oxidoreducerea celulara. Cointeresata in integritatea pielii, fanerelor (par, unghii), mucoaselor, in acuitatea vederii (se gaseste in celulele fotosensibile din retina). Toate actiunile care suprasolicita organismul, precum si dezvoltarea fizica, au nevoie de un aport suplimentar de vitamina B2 (sarcina, alaptare). De asemenea, vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor, precum si in catabolismul lipidelor si a glucidelor.

Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli dermatologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinelor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatiile de stres. Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata, lapte sau produse lactate, hrisca si ovaz, ficat de vita, carne de porc, oua.

Vitamina B3 - PP sau niacina

Sus

Este o vitamina esentiala pentru respiratia tisulara. Este componenta de baza a enzimelor implicate in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor si in oxidatia biologica (oxidoreducere). Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni. Este folosita in scop medicamentos.

Carenta determina aparitia pelagrei (cei trei D: dermatita, dementa, diaree). Vitamina B3 are si rolul de a preveni numeroase dermatoze. Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).

Vitamina B4

Sus

Favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor aminoacizi la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si este foarte utila in tratamentul unor anemii.
Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat ca acidul folic are un rol important in profilaxia cancerului de col uterin.

Vitamina B5 - acidul pantotenic

Sus

In organism acidul pantotenic este inclus in coenzima A ce intervine in metabolismul glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Este important in asigurarea troficitatii cutanate si mucoase.

Carenta determina tulburari neurologice (parestezii ale extremitatilor, mialgii, cefalee, oboseala, tulburari de somn) si tulburari digestive (greata, voma, flatulenta). Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.

Vitamina B6 - piridoxina

Sus

Intervine in metabolismul intermediar si in special la nivelul sistemului nervos. Are un rol foarte important in buna functionare a sistemului nervos si imunitar lipsa ei la copii duce la convulsii, iar la adult la astenie, nervozitate, insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie, irascibilitate, polinevrita.

De asemenea, lipsa ei mai determina dermatita seboreica. Exista deficite genetice caracterizate printr-o afinitate scazuta fata de formele metabolizate ale vitaminei B6 ceea ce face ca aportul alimentar de vitamina B6 sa fie insuficient si determina aparitia unor sindroame de deficit vitaminic: cistationurie (insotita de tulburari mintale), anemie hipocroma, macrocitara cu hipersideremie si hemosideroza, convulsii generalizate la sugari. Exista medicamente care, administrate timp indelungat, datorita antagonizarii vitaminei B6 pot fi cauze de tulburari neurologice (izoniazida, cicloserina, hidralazinele, penicilamina). Contraceptivele hormonale orale pot provoca de asemenea fenomene de hipovitaminoza B6, de obicei minore.

Este necesara pentru asimilarea magneziului si in procesul intern de producere al acidului clorhidric necesar digestiei. Intervine in metabolismul aminoacizilor. Cisteina prin autocondensare formeaza cistina (un aminoacid). Cisteina este gasita la om intr-o cantitate bine definita. Nivelul constant de cisteina se mentine prin franarea cresterii lui peste un anumit prag, fapt realizat de vitamina B6, de acidul folic si de vitamina B12. Persoanele la care nivelul de cisteina creste prezinta un risc triplu de infarct decat cele la care nivelul este normal. Vitamina B6 are rol in absorbtia intestinala a vitaminelor B. De asemenea incetineste evolutia osteoporozei fiind necesara, alaturi de calciu si vitamina D3. Scaderea aportului de vitamina B6 determina scaderea impresionanta a limfocitelor si a catorva interleukine.

Vitamina B6 este deci necesara pentru mentinerea functionalitatii optime a sistemului imunitar. Vitamina B6, prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri. Participa la metabolismul aminoacizilor, a acizilor grasi esential si al fierului. Se gaseste in drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila formarii anticorpilor si a hematiilor (globulelor rosii). Deoarece are un rol important in metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut si intens maresc considerabil necesarul de vitamina B6 al organismului.

Lipsa acestei vitamine afecteaza structura si functionarea normala a tesutului muscular. Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural. Vitamina B6 poate fi gasita in urmatoarele surse naturale: peste, galbenus de ou, alune nesarate, banane, avocado, cereale, legume si fructe proaspete si uscate - spanac, varza, mere, struguri.

Doza zilnica recomandata este de 50-100 mg/ (sub supraveghere).
Administrare: dozele zilnice recomandate se incadreaza intre 0.6-1.6 g pentru copii si intre 2-2.2 g pentru adolescenti si adulti. Doza este mai mare in cazul femeilor gravide, lauze sau pentru cele care folosesc anticonceptionale. Luata in exces, vitamina B6 dauneaza sistemului nervos.

Vitamina B7

Sus

Este componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei vitamine.

Vitamina B8

Sus

Concentratia acesteia in organismul uman determina descuamarea pielii, caderea parului, scaderea hemoglobinei, lipsa apetitului alimentar, oboseala, alterarea psihicului. Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala. La nivelul celular exercita functia de coenzima in reactiile de carboxilare si transcarboxilare.

Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.
Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica, impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.

Vitamina B9 - acidul folic

Sus

Are rol in metabolismul proteinelor, al acizilor nucleici si in formarea hematiilor. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea memoriei.

Are efect antialergic (desensibilizant), efect chemotactic pozitiv asupra polimorfonuclearelor (induce si stimuleaza chemarea leucocitelor la locul leziunii). Stimuleaza sistemul imunitar (in cercetare), contine un principiu antileucemic (in cercetare).
Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esentiale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat.


Valorile normale ale acidului folic sunt:2,3-17ng/ml in si 175-700ng/ml in hematii. Daca valorile sunt mai mici de 4ng/ml in plasma inseamna ca pacientul sufera de o anemie megaloblastica, iar daca daca valorile sunt mai mici de 175ng/ml inseamna ca pacientul sufera de alcoolism.
Surse alimentare naturale de acid folic sunt: drojdia de bere, ficatul de vitel, varza alba si de Bruxell, sfecla, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea.

Vitamina B10

Sus

Contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiilor (globulele rosii). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantoteic. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.

Vitamina B12 - ciancobalamina

Sus

Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Din aceste motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.

Vitamina B15 - pangamat de calciu

Sus

Se extrage din germenii si tarata de orez si din semintele de cais precum si din drojdia de bere. Acidul pangamic sau vitamina B15 are rolul de activare a proceselor metabolice oxidative la nivel celular, are efect detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.
Se utilizeaza in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii arteriale si amelioreaza astmul bronsic.

De asemenea, se obtin efecte pozitive prin utilizarea acesteia, in cazul metabilismului hepatic, lipidic si protidic. Vitamina se foloseste si in domeniul dermatologiei (dermatite, urticarie, eczeme, etc.), in combaterea etilismului, narcomaniilor (datorate morfinei, opiului si hasisului) si pentru reactivarea oxidarilor si metabolismului perturbat in fenomele de ateroscreloza. Pentru mai bune rezultate, deseori vitamina B15 se asociaza cu vitaminele A si E.
Se poate administra in cura de 20-40 zile iar dupa 2-3 luni, cura se repeta.

253330 vizualizari, 24 August 2005

Citeste si

Arhiva
  • Alimentele bogate in amidon si ce rol au in dieta zilnica Alimentele bogate in amidon si ce rol...

    Generalitati Alimentele bogate in amidon sunt principala sursa de carbohidrati dintr-o dieta echilibrata, care asigura necesarul zilnic de nutrienti. Organismul utilizeaza amidonul pentru a furniza glucoza celulelor, insa sursa acestui carbohidrat complex este...citeste mai mult

  • Rolul suplimentelor nutritive in sustinerea organismului Rolul suplimentelor nutritive in...

    Despre suplimentele nutritive Suplimentele nutritive sunt substante extrase din diverse produse vegetale sau minerale. Rolul lor este de a aduce in alimentatie anumite substante care lipsesc sau au o concentratie sub nivelul optim in organism. In plus ele sunt...citeste mai mult

  • Complexele Complexele

    Generalitati Auzim frecvent cu titlul de "jignire elevate" Esti un complexat/a! Si astfel, cel care eticheteaza simte ca a facut o evaluare globala a celuilalt, extrem de dureroasa si profunda. Insa, daca ne-am propune sa aflam ce stiu oamenii cu adevarat...citeste mai mult