Tulburarile gastrice

Publicat la data de: 13 Iulie 2015 | Actualizat la data de: 13 Iulie 2015
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Tulburarile gastrice

Aparatul digestiv este format din tractul digestiv (cavitate bucala, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros, rect si anus) si organele anexe (glande salivare ,ficat, vezica biliara si pancreas).

Acestea au rolul in transportul, procesarea mecanica si chimica a alimentelor in vederea asigurarii necesarului de elemente nutritive ale organismului.

In momentul in care fiziologia normala a aparatului digestiv este afectata apar tulburari de motilitate (miscarea alimentelor de-a lungul tubului digestiv), tulburari de procesare, absorbitie si eliminare a alimentelor.

Toate aceste modificari se pot asocia sub denumirea de tulburari gastrice sau tulburari gastro-intestinale care prezinta o serie de semne si simptome specifice (ex. tulburari ale poftei de mancare, varsaturi, dureri abdominale); mai multe semne si simptome alcatuind sindroamele de tulburare gastrica (ex. ulcer, diaree, constipatie, etc.)

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome functionale
  3. Manifestari care insotesc durerile abdominale
  4. Afectiuni intestinale
  5. Citeste pe aceeasi tema

Simptome functionale

Sus

Sunt reprezentate de tulburarile poftei de mancare, disfagie (dificultate la inghitire), eructatii, dureri abdominale, varsaturi, regurgitatii, pirozis (senzatie de arsura retrosternala), hematemeza (voma sanguinolenta), modificari ale tranzitului intestinal si hemoragii intestinale.

A. Anorexia – reprezinta pierderea poftei de mancare (termenul nu trebuie confundat cu teama de a manca datorita unei dureri cauzate de alimentatie). In cazul in care se manifesta temporar este comuna si lipsita de semnificatie, dar este importanta cand persista.

Poate fi produsa de orice boala cu impact important asupra sanatatii, dar in primul rand apare in afectiunile locale ale stomacului ce duc la pierderea tonusului muscular gastric (ex. gastrita, ulcer, neoplasm, etc.). Hepatita, TBC, anemiile severe, uremia, diverse cancere, au un efect similar.

Anorexia sau lipsa poftei de mancare poate sa aiba si origine psihogena (anorexia nervoasa din unele psihopatii). Uneori se intalneste ceea ce se numeste – anorexie electiva – si reprezinta o aversiune specifica pentru anumite alimente (pentru grasimi, de exemplu, in bolile de ficat si cai biliare, pentru carne in neoplasme, etc.).

Atunci cand anorexia este prelungita si intensa, nu poate fi invinsa de vointa individului si fiind insotita de greturi duce la imposibilitatea unei bune alimentari. In acest caz are in consecinta scaderea in greutate.

O crestere a poftei de mancare (polifagie) poate fi provocata de tireotoxicoza (boala a glandei tiroide), diabet, o dieta fara grasimi, sau de o tulburare emotionala. Uneori polifagia poate sa apara intr-un context migrenos la cei cu aceasta boala.

Pofta de mancare exagerata sau bulimia se intalneste in boli psihice. Copiii pot manca uneori pamant sau tencuiala, mai ales atunci cand exista o infestare cu viermi. In cursul sarcinii, femeile pot avea uneori pofte imperioase pentru anumite alimente.

B. Disfagia sau dificultatea la inghitit este principalul simptom al bolilor esofagiene. Spre deosebire de dificultatea de a ingera alimente, legata de o salivatie redusa, de o pareza a limbii, sau de afectiuni bucale ori faringiene, disfagia – fenomen esofagian – este insotita de senzatia dureroasa a opririi alimentelor la un anumit nivel, retrosternal, nivel pe care de cele mai multe ori bolnavul il poate indica.

Carcinomul esofagian este cauza cea mai frecventa. La inceput bolnavul inghite cu greu alimentele solide, cu timpul alimentele din ce in ce mai fluide nu pot trece nici ele. Pe langa neoplasmul esofagian sunt de luat in considerare si alte afectiuni, dar disfagia completa (pasajul alimentelor prin esofag este intrerupt complet) este caracteristica unui neoplasm esofagian.

Astfel, obstructia superioara poate fi provocata de diverse afectiuni cervicale (adenopatii, gusa, etc.), de o paralizie a nervilor cervicali si de la nivelul bulbului rahidian, deficienta de fier, sau o diverticuloza. Obstructia mijlocie poate fi realizata de orice compresiune exterioara asupra esofagului (adenopatii mediastinale, anevrism de aorta toracica, etc.).

In ultima instanta, obstructia inferioara poate fi produsa prin achalazie (afectare a inervatiei nervoase la nivelul esofagului inferior), stricturi, sau de o hernie hiatala. In cazul achalaziei, disfagia poate fi intermitenta, o perioada de multi ani.

C. Eructatiile – evacuarea pe gura a aerului acumulat in portiunea inferioara a esofagului, precum si a aerului si gazelor din stomac; aceasta manifestare apare la persoanele care prezinta aerofagie ( aero – aer, fagie – a manca). La randul ei, aerofagia, este determinata fie de o boala a gurii (stomatita, dentitie defectuoasa, salivatie abundenta), ori a faringelui (faringita cronica), fie de ticul nervos de a inghiti prea frecvent.

Eructatiile apar insa frecvent si la bolnavii cu fermentatii gastrice, caz in care sunt mirositoare. Eructatiile insotesc de obicei senzatia de flatulenta (destindere a abdomenului printr-o cantitate mare de gaze) fenomen ce insoteste numeroase boli digestive, mai mult functionale decat organice.

D. Durerea abdominala – reprezinta de cele mai multe ori simptomul cheie pe care bolnavul isi canalizeaza toata atentia in cursul unei afectiuni gastro-intestinale. Prin analiza acestui simptom se pot obtine cele mai importante informatii pentru diagnosticul unei boli a aparatului digestiv. Durerea abdominala poate fi impartita din punct de vedere al originii sale in doua grupe:

a) Durere viscerala (de organ) – care apare in urma unei tensiuni marite exercitata asupra terminatiilor nervoase din peretele muscular al organului lezat. Este o durere profunda, adesea cu caracter colicativ, ce se constata cel mai adesea in leziunile obstructive ale stomacului, intestinului si cailor biliare. Cand un organ este inflamat, pragul durerii este coborat si aceasta poate fi produsa de stimuli foarte variati (de ex. secretia acida sau presiunea locala in caz de ulcer).

b) Durerea iradiata – care apare de cele mai multe ori datorita efectelor iritative ale bolilor inflamatorii, hemoragice, sau neoplazice asupra peritoneului parietal. Cum peritoneul parietal ce vine in contact cu organul bolnav are inervatia corespunzatoare din aceleasi segmente ca si peretele abdominal supraiacent, durerea se simte de obicei in zona in care se proiecteaza organul, desi este iradiata.

Pentru a putea pune diagnosticul unei boli digestive, este de importanta primordiala o descriere exacta a durerii. Intotdeauna trebuie elucidate urmatoarele puncte: sediul durerii, caracterul ei, conditiile care o influenteaza, durata sa si fenomenele asociate.

Manifestari care insotesc durerile abdominale

Sus

Durerile abdominale se insotesc in mod obisnuit si de alte manifestari cum ar fi greata, varsaturile, hematemeza, flatulenta, pirozisul, eructatiile si modificarile apetitului.

Greata – este insotita de obicei de salivatie, transpiratii si senzatie de lesin. Acest lucru se datoreaza unei relaxari a tonusului musculaturii gastro-intestinale si are adesea motive psihice (ex. socuri emotive, mirosuri neplacute, etc.).

Prezenta in mod obisnuit in boli gastro-intestinale sau ale altor viscere abdominale, este rebela mai ales in cancerul gastric si in gastritele cronice, boli asociate cu pierderea tonusului musculaturii gastrice. Preceda de obicei varsaturile cand este de origine gastrica.

Varsatura – este un act reflex al carui efect este eliminarea brusca pe gura a continutului stomacal. Nu trebuie confundata cu regurgitatiile (sosirea in faringe si gura a mucusului sau sucului gastric, fara greata sau efort de voma). Fenomen minor, acesta se intalneste in boli ale esofagului si stomacului, dar si in nevroze ale tubului digestiv.


Varsaturile se pot clasifica in doua mari categorii:

A. Centrale – apar in urma leziunilor cerebrale, boli ale urechii interne, rau de mare, substante toxice (alcool, medicamente, uree, etc.)

B. Periferice – gastrice (gastrite, ulcer, tumori, etc.), afectiuni ale colecistului, ocluzie intestinala, peritonita, colici, afectiuni ginecologice, etc.

Varsatura cu punct de plecare central, prin excitare directa a centrilor nervosi, asa cum se intampla in diverse leziuni sau traumatisme cerebrale, in boli ale urechii interne, in raul de mare sau sub influenta substantelor toxice sunt varsaturi explozive, in jet, neprecedate de senzatia de greata.

Ele pot fi insotite de fenomene vagale cum ar fi – transpiratii profuze, bradicardie (decelerarea ritmului de bataie al inimii), scadere tensionala si chiar tendinte lipotimice. Varsatura de origine periferica este precedata de greturi si adesea si de alte fenomene, ca balonari epigastrice sau salivatie excesiva (sialoree).

Hemoragia gastrica (hematemeza) – este un eveniment important si de multe ori impresionant; sugereaza afectarea de organ. Aceasta necesita o terapie de urgenta. Bolnavul este cuprins brusc de o stare de rau, greata, neliniste, insotite imediat de varsaturi, cu eliminarea pe gura a unei cantitati variabile de sange.

Cand cantitatea de sange este mare, bolnavul devine palid, are vertij, este tahicardic, poate face lipotimii si poate intra in soc. In cazuri exceptionale, hemoragia poate fi mortala. Hematemeza poate fi unica sau se poate repeta la 1-2 sau mai multe zile.
Hematemeza este frecventa in ulcer, unde este abundenta si cu sange rosu si mai putin in cancerul de stomac, ori ciroza portala, ca urmare a ruperii unor varice esofagiene sau gastrice.

Cele trei simptome majore: durerea, varsatura si hematemeza se gasesc de obicei in bolile organice ale stomacului.

Pirozisul – repezinta senzatia de arsura retrosternala (in spatele sternului) care apare in urma iritarii mucoasei esofagiene de catre acidul refluat din stomac. De cele mai multe ori pirozisul se intalneste in boala de reflux gastro-esofagian(BRGE) unde, datorita incompetentei sfincterului esofagian inferior, acidul din stomac trece in esofag cauzand astfel aparitia simptomatologiei.

Afectiuni intestinale

Sus

Bolile intestinale se manifesta in primul rand cu dureri si tulburari ale tranzitului intestinal (diaree sau constipatie). Constipatia si diareea sunt semnele unei suferinte benigne, mai mult decat ale unei boli organice serioase, dar prelungirea lor, ca si in cazul altor simptome gastro-intestinale, necesita o investigatie serioasa prin toate mijloacele pe care le avem la indemana.

Durerea intestinala este de obicei o durere mobila, care se deplaseaza de la un moment la altul, fara a avea un caracter fix asemanator celui din colecistita sau ulcer. O durere fixa cu origine intestinala se poate insa intalni in apendicita, in stenozele intestinale, etc. (ASP)


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Stricturile esofagiene benigne Stricturile esofagiene benigne

    Generalitati Stricturile esofagiene benigne reprezinta de fapt ingustari ale lumenului esofagian care determina disfagie. Stricturile pot fi cauzate sau asociate cu boala de reflux gastroesofagian, esofagite, disfunctii ale sfincterului esofagian inferior, tulburari...citeste mai mult

  • Anorexia - cand foamea e cea mai buna prietena Anorexia - cand foamea e cea mai buna...

    Generalitati Pentru fetele care sufera de anorexie nervoasa, o silueta cat mai subtire este scopul suprem, iar singura modalitate de a-l atinge este foamea. Cand ti-e foame...stii sigur ca faci ceea ce trebuie. „Pune in farfurie piper, multa sare sau...citeste mai mult

  • Despre balonare, eructatii si flatulenta Despre balonare, eructatii si...

    Generalitati Balonarea, flatulenta si eructatiile sunt procese, pe cat de stanjenitoare cand apar in public, pe atat de normale si naturale. Medicii isi fac probleme atunci cand pacientul nu le mai sesizeaza, insa nu atunci cand acestea exista. Flatulenta consta in...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate