Spasmul esofagian

Spasmul esofagian reprezinta o contractie esofagiana neregulata, necoordonata si uneori puternica. Esofagul este tubul care transporta bolurile alimentare de la nivelul cavitatii bucale pana in stomac. In mod normal, contractiile esofagului sunt coordonate, determinand deplasarea alimentelor din esofag in stomac. Spasmul esofagian poate impiedica ajungerea alimentelor in stomac, blocandu-se la nivelul esofagului.

Aceasta afectiune este rara. Adesea, simptomele pot sugera un spasm esofagian, deoarece simptomele sunt similare cu ale altor boli, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian sau achalazia, o afectiune a sistemului nervos care determina disfunctii la nivelul sfincterului esofagian inferior. Atacul de panica sau anxietatea pot determina simptome similare.

Cauzele spasmului esofagian sunt necunoscute. Multi medici considera ca este rezultatul unei disfunctii a activitatii nervoase care coordoneaza actiunea de inghitire. La unele persoane, alimentele foarte calde sau foarte reci, declanseaza episoadele de spasm esofagian

Cele mai multe persoane se plang de dureri toracice care iradiaza la nivelul mainilor, spatelui, gatului sau maxilare. Aceste simptome pot mima un infarct miocardic. In cazul durerilor toracice, este nevoie de un consult medical cat mai curand posibil, pentru a confirma si trata daca este prezenta o afectiune cardiaca.

Alte simptome includ:

-disfagie (dificultati la inghitire) pentru lichide sau solide
-odinofagie (dureri la inghitit)
-senzatia ca bolurile alimentare raman pe esofag
-pirozis (arsuri retrosternale).

Medicul specialist poate, adesea, determina cauza spasmului esofagian printr-un examen fizic si anamneza (discutia cu pacientul). Anamneza include intrebari despre alimentele sau lichidele care declanseaza simptomele, unde este localizata senzatia ca bolurile alimentare se opresc, alte simptome care insotesc afectiunea, alte boli suferite, cronice sau acute si medicamentele administrate.

Diagnosticul poate fi confirmat prin investigatii, care includ radiografia baritata sau� endoscopia digestiva superioara. Radiografia baritata consta intr-o radiografie facuta dupa ingestia unei paste de bariu. Endoscopia se realizaeaza cu ajutorul unui instrument cu o minicamera video la capat, care vizualizeaza interiorul esofagului. Alte investigatii care mai pot fi facute includ masurarea nivelului de acid gastric la nivelul esofagului si forta de contractie a sfincterului esofagian, precum si tipul de contractii ale acestuia.

Se pot face investigatii pentru a diferentia spasmul esofagian de boala de reflux gastroesofagian, care consta in regurgitarea (refluarea) alimentelor, acidului gastric si a altor sucuri digestive din stomac in esofag.

Tratamentul include tratarea altor boli care pot agrava spasmul esofagian, cum ar fi de exemplu boala de reflux gastroesofagian (GERD). Tratamentul GERD consta in modificari ale dietei si ale stilului de viata si medicamente care sa reduca cantitatea de acid din stomac. Medicamente cum ar fi nitratii sau blocantele canalelor de calciu, se pot administra pentru a relaxa musculatura esofagiana, desi nu sunt intotdeauna eficiente.

In tratamentul spasmului esofagian se mai foloseste si toxina botulinica. Aceasta este un produs de sinteza a unei bacterii care cauzeaza botulismul. Atunci cand este injectata in musculatura esofagiana, prin intermediul endoscopiei, blocheaza nervii care determina contractiile musculaturii, prevenind spasmul.Ingestia de ulei de menta amestecat cu apa, poate determina contractarea regulata a musculaturii esifagiene. Tratarea anxietatii cu ajutorul tehnicilor de relaxare si exercitiile de respiratie pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

In rare cazuri, este necesar tratamentul chirurgical. Interventia chirurgicala consta in sectionarea musculaturii care inerveaza portiunea inferioara a esofagului. Procedura se aplica, de obicei, doar in cazurile grave care nu raspund la alte tratamente.