Controlul dentar de specialitate la 6 luni si igienizarea dentara profesionala periodica

Profilaxia afectiunilor stomatologice

Sus
Controlul dentar de specialitate la 6 luni si igienizarea dentara profesionala periodica
Una dintre ideile fundamentale ale medicinei spune ca este mai usor sa previi decat sa tratezi. Acest principiu este valabil in orice ramura a medicinei, inclusiv in stomatologie.

Teama de medicina in general si de medicul stomatolog in special, face insa acest principiu foarte greu de aplicat in medicina de zi cu zi.

Majoritatea pacientilor se prezinta la dentist atunci cand au dureri insuportabile, care nu cedeaza la analgezice, sau atunci cand apar abcese dentare. In aceste cazuri, anesteziile sunt mai putin eficiente decat in mod normal, pacientul nu este complet amortit in timpul interventiei si teama ramane.

Mult mai elegant si mult mai putin traumatizant s-ar desfasura lucrurile daca pacientul s-ar prezenta la cabinetul stomatologic pentru un simplu control, chiar daca nu il doare nimic. Daca medicul observa carii noi sau tartru, in aceasta situatie ele sunt in stadii incipiente, implicit usor de rezolvat. O simpla carie incipienta se rezolva usor printr-o obturatie (plomba) usor de aplicat, pe cand o carie profunda, dureroasa, cu distructie dentara mare, necesita de obicei extirparea nervului, obturatie de canal si plomba sau de multe ori imbracarea dintelui cu coroana metalo-ceramica. In primul caz este suficienta o singura sedinta, pe cand in cel de-al doilea caz necesita mai multe prezentari a pacientului la medicul dentist si de asemenea costurile tratamentului sunt mai mari in al doilea caz.

Un control stomatologic efectuat la fiecare 6 luni poate sa ne scuteasca atat de dureri nedorite cat si de un tratament stomatologic lung si complicat.
Un rol la fel de important il are si igiena dentara corecta si constanta. Periajul dentar trebuie efectuat obligatoriu de doua ori pe zi insotit si de folosirea mijloacelor auxiliare de igienizare: ata dentara si apa de gura. Periajul dentar trebuie efectuat corect cu miscari verticale care sa aplice gingia pe dinti (miscari de sus in jos pentru dintii maxilari si invers pentru dintii mandibulari) si cu o durata de aproximativ 3 minute.

Cuprins articol

  1. Profilaxia afectiunilor stomatologice
  2. Lipsa igienei dentare poate determina aparitia respiratiei urat mirositoare
  3. Lipsa igienei dentare poate determina aparitia cariilor dentare
  4. Lipsa igienei dentare poate determina aparitia leziunilor pulpei dentare
  5. Articole similare

Lipsa igienei dentare poate determina aparitia respiratiei urat mirositoare

Sus
Orice leziune carioasa este ireversibila!
Netratarea la timp a leziunilor carioase duce la inmultirea microorganismelor din cavitatea bucala si la aparitia infectiilor repetate, care sunt greu de inlaturat.

Majoritatea pacientilor ajung la medicul stomatolog cand este prea tarziu (dupa repetate episoade de acutizari si durere) si dintele nu prea mai poate fi salvat (granulom periapical sau distructii corono-radiculare masive).
Controlul periodic al cavitatii bucale o data la 6 luni, igiena riguroasa (ata dentara, periute interdentare, periaj corect) si o dieta echilibrata, ne-ar scuti de multe dureri si de eforturile de rezolvare a problemelor dentare.

O simpla leziune carioasa incipienta netratata poate ajunge la infiltrarea microbiana a radacinii si apexului dintelui si la extractia acestuia. Exista in literatura de specialitate 12 teorii (6 interne si 6 externe) de aparitie a cariei dentare. Deci nu este suficienta o igiena buna daca structura dintilor lasa de dorit. Multe carii se formeaza initial interdentar, iar daca pacientul nu foloseste ata dentara, isi da seama foarte tarziu de evolutia cariei – doar atunci cand aceasta ajunge sa distruga smaltul dentar si devine vizibila.
In evolutia unei carii dentare durerea nu este obligatoriu prezenta de la inceput.

O alta urgenta o reprezinta sangerarea gingiilor sau mirosul neplacut (halena fetida), acestea fiind date de acumularea si inmultirea microorganismelor in carii, interdentar, in santul gingival. Acumularea microorganismelor in cavitatea bucala se face in special la cei care nu se spala seara pe dinti sau la cei care dupa periaj consuma in special dulciuri; acestea fermenteza si schimba pH-ul intr-unul acid care favorizeaza dezvoltarea si inmultirea microorganismelor.
Cavitatea bucala prin morfologia ei ofera conditii favorabile dezvoltarii microorganismelor; 80% din totalitatea germenilor sunt constituiti din streptococi, stafilococi, neisseria si bacili difteroizi. PH-ul bucal normal este intre 5 si 7; dezechilibrele acestuia favorizeaza inmultirea microorganismelor.
Desi cavitatea bucala este o poarta de intrare a germenilor care declanseaza un numar semnificativ de boli, aici se afla si destule mecanisme imune de aparare printre care important este lizozimul, o proteina cu rol antibacterian al lichidului bucal, ce explica tendinta remarcabila de vindecare a plagilor din cavitatea bucala.

Retentia placii bacteriene si inmultirea microorganismelor este data si de obturatiile coronare incorecte, debordante sau de lucrarile protetice incorect adaptate marginal.
O infectie dentara localizata apexian (granulom sau chist radicular) poate fi un focar de infectie cu raspuns la distanta (articulatii, rinichi sau muschiul cardiac).
Aceste granuloame odata depistate se indeparteaza cat mai repede (evident intr-un moment clinic propice – nu intr-o manifestare dureroasa sau infectioasa) printr-o operatie ce se numeste rezectie apicala (pastrandu-se portiunea radiculara sanatoasa a dintelui in cauza) folosita la dintii frontali in special sau se recurge la extractia dintelui si la chiuretajul alveolar riguros daca dintele este compromis.

Reactia organismului la orice infectie dentara este in functie de imunitatea fiecarui subiect, aceasta se obtine si printr-o dieta corespunzatoare bogata in calciu (produse lactate si legume verzi), magneziu (cereale, nuci, alune, carne rosie), fosfor (galbenus de ou, peste, lapte), fluor (ceai, peste), vitamine si alte minerale.
Autocuratarea dintilor, prin consumul de legume si fructe crude, asigura o buna stare de sanatate a gingiilor si dintilor. Daca dupa fiecare masa nu ne putem spala pe dinti sau macar clati gura cu apa de gura, foarte sanatos este sa rontaim un mar sau un morcov crud.
Pentru cazurile de urgenta, pana a ne prezenta la medicul stomatolog, iata cateva sfaturi medicamentoase:
- dureri acute insuportabie - solpadeine 1/6 h
- abcese dentare - amoxicilina 500 mg + metronidazol 250 mg cate 1/8 h/ 5-7 zile.

Acestea sunt valabile pentru pacienti care nu sunt alergici la diferite analgezice sau antibiotice.
Tetraciclina nu este buna decat pentru infectiile paradontiului marginal (adica pentu gingii).

Lipsa igienei dentare poate determina aparitia cariilor dentare

Sus
Tartrul si detartrajul

Tartrul se formeaza prin mineralizarea in timp a placii bacteriene impreuna cu sarurile de calciu din saliva. Acesta adera de suprafata dintilor dar si pe alte zone dure si anume: obturatii (plombe), punti dentare, proteze, implante sau aparate ortodontice (fixe sau mobile) si poate fi un factor favorizant al aparitiei bolii parodontale.

Exista doua tipuri de tartu: supra si subgingival.
1. Tartrul supragingival
Are o culoare alb-galbui cu consistenta redusa la inceput dar poate ajunge la un maroniu negru daca se impregneaza cu coloranti alimentari sau nicotina la fumatori; mineralizarea acestuia se face datorita prezentei salivei.

2. Tartrul subgingival
Este de culoare inchisa si de duritate mai mare si mineralizarea lui se face datorita prezentei sangelui.
Ritmul de formare a tartrului poate varia in functie de natura alimentelor, a fluxului de saliva iar indepartarea lui poate varia in functie de fixarea si aderenta lui la suprafata dentara. Unele persoane prezinta o predispozitie individuala, avand depozite reduse moderate sau mari de tartru.

Indepartarea tartrului se face printr-o metoda terapeutica numita detartraj.

Acesta se poate realiza:
1. cu instrumentar actionat manual
2. cu ultrasunete
3. cu aer comprimat (sonic).

Detartrajul manual si cel cu ultrasunete indeparteaza tartrul supragingival, pe cand cel subgingival este indepartat cu instrumente si chiurete de detartraj speciale si doar in parte, cu ultrasunete.
Cel mai des intalnit este detartrajul cu ultrasunete care are o actiune netraumatizanta pe dinti si gingii, e bine suportat si nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropshihic si care nu au dinti sensibili (hipersensibilitate dentinara) iar apa pulverizata de aparatul de detartraj elibereaza o presiune locala realizand curatirea zonei dar si indepartarea tartrului dislocat.

Nu se recomanda efectuarea detartrajului ultrasonic la persoanele care au reflex accentuat de voma, probleme respiratorii (astm, emfizem pulmonar, fibroza chistica), pacienti cu pacemaker, copii sau dinti cu suprafata radiculara expusa.
Detrartrajul sonic este asemanator celui cu ultrasunete doar ca este antrenat un jet puternic de aer insa prezinta o eficienta mai redusa.

Se recomanda efectuarea unui detartraj o data la sase luni, iar la pacientii cu lucrari fixe si implante odata la patru luni.
Este foarte important ca rezultatul detartrajului sa fie o suprafata perfect neteda, chiar lustruita pe care depunerea placii bacteriene si a tartrului sa nu fie favorizata. Acest rezultat se obtine, pe langa periajul profesional cu paste abrazive speciale, gume de lustruit si prin folosirea unui jet de apa si bicarbonat de sodiu (prophy-jet), bine tolerat si fara dureri care elimina si ultimele resturi de tartru intarziind viitoarele depuneri.
Printr-o tehnica de periaj corecta, prin folosirea apei de gura si a atei dentare nu doar ca se previne aparitia cariei dentare si a parodontopatiei, dar se si ingreuneaza aparitia placii bacteriene si implicit a tartrului dentar.

Nu amanati detartrajul pe motiv ca tartrul “solidarizeaza“ dintii. Daca dintii sunt mobili, tartrul impreuna cu microbii din el au determinat acest lucru iar prin amanare, boala evolueaza si medicul nu poate trece la urmatoarele etape ale tratamentului paradontal.

Lipsa igienei dentare poate determina aparitia leziunilor pulpei dentare

Sus
Infectiile pulpei dentare si consecintele netratarii lor

Aparitia infectiilor pulpare este determinata in principal de microorganisme; acestea pot ajunge in contact cu pulpa dentara pe mai multe cai dintre care cea mai frecventa este patrunderea directa din cariile mari, profunde. Insa bacteriile pot afecta pulpa si prin intermediul unor fisuri sau chiar fracturi ale dintilor, in aceste cazuri “moartea” pulpei succedandu-se foarte rapid, de multe ori chiar fara durere.
De asemenea infectarea pulpei dentare se poate face si prin patrunderea microorganismelor ramase dupa curatarea incorecta a cavitatilor carioase insa acestea, fiind in numar mult mai mic nu ameninta neaparat infectarea acesteia.
Microbii pot migra in dinte si retrograd prin apexul (varful) dintelui sau prin canalele laterale, in urma unor traumatisme ale parodontiului sau a unor tratamente ale bolii parodontale.

Calea sanguina poate fi o alta modalitate de patrundere a bacteriilor, acestea ajungand in tesutul dentar in urma unor interventii chirurgicale, dupa chiuretarea pungilor parodontale sau chiar a extractiilor dentare. Daca tesutul pulpar este deja afectat el atrage bacteriile din sange printr-un fenomen numit anachoreza.

Indiferent pe unde vor patrunde microorganismele in pulpa dentara, ele vor produce o reactie inflamatorie manifestata prin durere spontana, de mare intensitate putand fi si pulsatila, iar durata variaza de la cateva minute pana la ore, dintele fiind sensibil la percutia in ax. Deoarece pulpa se afla intr-o cavitate dura, cu pereti inextensibili inflamatia este de cele mai multe ori ireversibila fiind urmata destul de rapid de necrozarea tesutului sau de aparitia unui abces periapical.
De aceea va recomandam sa nu ezitati, in momentul in care aveti cea mai mica durere dentara, sa contactati un cabinet stomatologic.

O interventie la nivelul canalului radicular nu este chiar atat de rea pe cat se spune. Tratamentul consta in indepartarea tesutului lezat sau infectat care se afla in interiorul canalului radicular (el fiind cauza unui eventual abces) sub anestezie locala, cu ajutorul instrumentarului endodontic manual sau rotativ apoi prin irigare cu solutii antiseptice. Numarul sedintelor necesare pentru incheierea interventiei la nivelul canalului radicular va depinde de mai multe elemente cum ar fi stadiul de infectie al pulpei sau complexitatea interventiei; in tot acest timp canalul va fi obturat temporar cu amestecuri continand substante antimicrobiene. Etapa finala a interventiei va fi sigilarea canalului radicular cu un material steril cu rol de a-l izola de mediile invecinate si de a impiedica aparitia unei infectii in viitor. Terapia cu antibiotice nu este necesara, daca medicul dentist nu o recomanda. Ulterior, probabil ca dintele va avea nevoie de o reconstituire corono-radiculara si de o coroana de acoperire pentru a restabili forma si functia initiala dar aceasta decizie va fi luata in functie de o serie de factori suplimentari.

Un dinte cu obturatie radiculara va fi un dinte activ si va functiona in continuare, folosind ca sursa de sange si inervatie tesuturile din jur care il mentin in pozitia lui pe os. Intr-adevar dintele isi va pierde sensibilitatea la cald, rece sau dulce, in schimb va raspunde la presiunea masticatorie. Daca tratamentul a fost corect efectuat, dintele ar trebui sa reziste la fel de mult ca si ceilalti dinti pe arcada si sa poata fi folosit ca si stalp de ancorare pentru o proteza sau o punte dentara.

Intr-o infectie dentara acuta, daca nu se intervine prin instituirea unui tratament corespunzator, se poate ajunge la aparitia unui abces periapical, manifestat prin durere si tumefactia regiunii din jurul dintelui afectat, uneori poate fi prezenta si febra. Bacteriile din abcesele dentare pot migra in profunzime, spre os determinand infectarea acestuia, apoi fistuliza la nivelul gingiei ori a tegumentului fetei, sau prin intermediul vaselor de sange din focarul inflamator se poate ajunge la bacteriemii si septicemii. De aceea un abces dentar trebuie considerat o urgenta stomatologica.
In cazurile mai severe tratamentul cu antibiotice este indispensabil insa el va fi administrat doar la recomandarea medicului. Acestea fiind insuficiente in combaterea infectiei, drenajul chirurgical efectuat in cabinet rezolva in mare parte problema iar extractia este intr-adevar ultima metoda la care apelam.
Iata de ce infectiile dentare trebuie tratate cu seriozitate deoarece orice amanare de a va prezenta intr-un cabinet dentar poate avea consecinte grave asupra starii dumneavoastra de sanatate. Si ce este mai de pret decat sanatatea!


Clinica Stomatologica Velvet Dental

Citeste si

Arhiva
  • Pantofii de vara potriviti pentru controlul afectiunilor picioarelor Pantofii de vara potriviti pentru...

    Generalitati Afectiunile picioarelor se pot agrava in mod semnificativ in perioada verii, in conditii de temperaturi si umiditate crescute. Pantofii potriviti pentru controlul simptomelor unor boli care se pot manifesta la nivelul membrelor inferioare nu doar ca...citeste mai mult

  • Cum sa tineti sub control artrita reumatoida pe vreme geroasa Cum sa tineti sub control artrita...

    Generalitati Artrita reumatoida este mai dificil de tinut sub control pe vreme geroasa in cazul multor pacienti diagnosticati cu aceasta afectiune autoimuna frecventa. Simptomele raspanditei forme de artrita, precum durerile articulare, edemul, rigiditatea...citeste mai mult

  • 8 moduri eficiente de a va tine sub control greutatea 8 moduri eficiente de a va tine sub...

    Generalitati Necesitatea de a va tine sub control greutatea nu izvoreste doar din aspiratiile estetice pe care oamenii le au, ci si din ratiuni de ordin medical complet justificate. Grasimea corporala in exces va stirbeste atat stima de sine, cat si sansa de a...citeste mai mult

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK