Durerea in articulatia pumnului

Publicat la data de: 23 Iulie 2009 | Actualizat la data de: 15 August 2009
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Durerea in articulatia pumnului

Taierea legumelor sau caderea dupa o activitate fizica pot fi cauze ale leziunilor din articulatia pumnului. De fapt, durerile de mana si cele din articulatia pumnului sunt printre cele mai frecvente probleme musculoscheletale pe care le vad medicii.

Cauzele acestei dureri pot merge de la miscari repetitive care determina suprasolicitare pana la luxatii, fracturi si boli cum ar fi artrita. Intrucat sunt atat de multi factori care pot duce la aparitia acestei dureri, si intrucat pumnul este o structura atat de complexa, diagnosticarea cauzei exacte a durerii cronice poate fi dificil de realizat.

Pentru majoritatea oamenilor, durerea din articulatia pumnului poate fi diagnosticata si tratata. Tipul ingrijirii depinde de cauzele si severitatea durerii.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Cauze
  4. Factori de risc
  5. Consultul medical
  6. Teste si diagnostic
  7. Complicatii
  8. Tratament
  9. Preventie
  10. Citeste pe aceeasi tema

Simptome

Sus

Semenle si simptmele afectiunii articulatiei pumnului variaza in functie de tipul durerii.
1. Intinderile si rupturile ligamentare
Luxatia este o leziune a unui ligament – tesutul fibros are face legatura intre oase. Ligamentele sunt compuse dintr-un numar de fibre individuale, iar gradul leziunii depinde de numarul de fibre lezate si daca au fost complet rupte sau doar intinse.
O luxatie usoara, in general, va determina un disconfort minor si tumefiere, pe cand o leziune severa sau o ruptura completa poate determina:
- durere semnificativa si aparitia unui edem care se agraveaza la folosirea articulatiei;
- echimoze;
- inabilitatea de a folosi articulatia;
- o pocnitura dureroasa.

2. Tendinita
Tendoanele sunt cordoane groase si fibroase prin care sunt atasati muschii la oase. Tendinita, care apare atunci cand tendoanele devin inflamate si iritate, poate determina urmatoarele simptome in jurul articulatiei afectate:
- durere;
- edematiere usoara.

Desi tendinita este mai frecventa in articulatia umarului, cotului si genunchiului, poate afecta, de asemeni soldul si incheietura pumnului.

3. Fracturile
Intrucat oasale acestei articulatii sunt mici si aranjate intricat, sunt predispuse la fracturi. Desi un os al pumunului fracturat este dureros, este posibil ca o persoana sa aiba o fractura si sa nu realizeze acest lucru. In afara de durere, simptomele pot fi:
- tumefiere;
- modificarea culorii pielii;
- abilitate limitata de miscare a articulatiei;
- articulatie deformata sau stramba, uneori cu un fragment osos protruzionat prin piele.
4. Leziuni prin suprasolicitare
Orice miscare repetitiva poate produce oboseala si inflamatia articulatiilor sau poate agrava o leziune aterioara, in special cand miscarea este fortata sau este realizata pentru perioade lungi de timp fara odihna. Astfel de miscari pot merge de la asamblarea pe o linie de lucru sau lovirea mingiei de golf sau de tenis sau scrisul la computer.
Leziunile prin suprasolicitare pot determina urmatoarele simptome la nivelul muschilor, articulatiilor, tendoanelor si nervilor:
- durere;
- inflamatie;
- disfunctionare (uneori).

5. Sindromul de tunel carpian
Una dintre cele mai cunoscute leziuni ale articulatiei pumnului, sindromul de tunel carpian apare cand nervul median este comprimat la nivelul trecerii sale printr-un pasaj ingust (tunel carpian) de la nivelul articulatiei pumnului.
Simptomele pot fi:
- furnicaturi sau amorteala la nivelul mainii sau al degetelor, in special in mometul in care pacientul tine in mana o ceasca, conduce o masina sau citeste un ziar;
- durere radianta sau care se extinde de la de la incheietura in sus pe brat pana la umar sau in jos spre palma si degete, mai ales dupa folosire fortata sau repetitiva;
- senzatie de slabiciune in maini si tendinta de a scapa obiectele din mana;
- pierdera cronica a sensibilitatii in degete in cazurile mai avansate.

6. Osteoartrita
Osteoartrita reprezinta cedarea cartilajului care captuseste osul la nivelul articulatiei. In timp, pierderea cartilajului poate determina:
- durere articulara, tumefiere si intepenire;
- limitarea miscarii si slabiciune in articulatia pumnului.
7. Artrita reumatoida
Spre deosebire de osteoartrita, artrita reumatoida este o afectiune sistemica care poate determina probleme la nivelul intregului organism.
De obicei dubuteaza in articulatiile mici de la nivelul mainii si al pumnului, ducand la:
- durere articulara si tumefiere;
- pierderea motilitatii si a fortei in articulatia afectata;
- deformare articulara;
- oboseala si senzatie generala de rau.

Cauze

Sus

Articulatia pumnului este o articulatie completa formata din opt oase mici (oase carpiene) aranjate in doua randuri intre oasele care formeaza antebratul (radiusul si ulna) si oasele metacarpiene de la nivelul mainii. Ligamente puternice leaga oasele carpiene intre ele, de oasele antebratului si de metacarpiene. Leziunile ligamentare, ale oaselor sau ale cartilagiilor care imbraca aceste articulatii pot determina durere si afecta abilitatea de a folosi articulatia si mana.

Cauzele cele mai frecvente ale leziunilor si durerii sunt:
1. Luxatiile
Majoritatea luxatiilor rezulta in urma unor traumatisme cu imapct puternic care apar la caderea din picioare cu sprijin pa mana. Pot apare, de asemeni, atunci cand persoana impinge un obiect greu sau se sprijina de bordul masinii in timpul unei opriri bruste sau al unei coliziuni. Ligamentul cel mai frecvent afectat este ligamentul scafolunat, care leaga osul scafoid de capatul proximal al osului ce formeaza policele si de osul lunat care se gaseste alaturi.

2. Rupturile de cartilaj
Fibrocartilajul complex triangular este o bucata mica de cartilaje si ligamente la degetul mic, mai jos de ulna. Acest complex cartilaginos se poate rupe cand persoana cade pe mana intinsa, loveste cu bata de baseball sau cu racheta de tenis sau cand mana este rotita brusc.

3. Fracturi
Oasele incheieturii se pot rupe din mai multe motive, dar cel mai frecvent acestea se produc cand persoana aterizeaza in cadere pe mana deschisa intr-un accident, cade de la acoperis sau scara sau este implicata intr-un accident rutier, sau primeste o lovitura directa in articulatie. Dar acelasi tip de traumatism poate sa nu produca acelasi tip de fractura la fiecare persoana. Spre exemplu, adolescenti au tendinta de a avea fracturi la nivelul zonelor de crestere ale osului in timp ce adultii care cad in acelasi fel pot fractura osul scafoid pe partea articulatiei cu policele.
4. Leziuni prin suprasolicitare
Orice activitate care implica o micsare repetitiva – de la lovitul unei mingii de tenis sau interpretarea la violoncel pana la condusul pe o distanta foarte mare – poate determina inflamatia articulatiei, in special daca persoana realizeaza acceasi miscare timp de mai multe ore si fara pauza.

5. Sindromul de canal carpian
Sindromul de canal carpian apare cand exista o presiune mare asupra nervului median, care trece prin canalul carpian, un pasaj ingust la nivelul articulatiei pumnului. Studiile nu au reusit sa stabileasca cauza exacta a acestui sindrom, dar au exclus totusi ca si cauza importanta scrisul timp indelungat la computer. Mai multe studii nu au gasit nici o legatura intre folosirea unui computer pana la sapte ore pe zi si riscul pentru sindromul de canal carpian.

6. Osteoartrita
In osteoartrita, problema se afla in cartilagiile care imbraca capetele oaselor, la nivelul articulatiilor. In timp, cartilagiile se deterioreaza iar suprafata lor neteda devine rugoasa. Daca cartilajul este distrus complet, persoana poate ajunge ca cele doua capete osoase sa se frece intre ele – determinand leziuni ale epifizelor osoase si aparitia durerii articulare. Artrita care afecteaza articulatia metacarpo-carpiana de la nivelul degetului mare este cea mai frecventa localizare.
7. Artrita reumatorida
Unele studii arata ca artrita reumatoida ar putea fi declansata de o infectie – posibil un virus sau o bacterie – la persoanele cu susceptibilitate dobandita. Desi boala in sine nu este mostenita, unele gene care confera o susceptibilitate crescuta sunt. Persoanele care au mostenit aceste gene nu dezvolta neaparat aceasta boala. Dar pot avea o tendinta mai mare de a o dezvolta decat alte persoane. Severitatea bolii lor poate depinde, de asemeni, de genele mostenite. Unii cercetatori cred, de asemeni, ca si hormonii ar juca un rol in dezvoltarea artritei reumatoide.
8. Boala Kienbock
Ca orice tesut viu, oasele au nevoie de vascularizatie constanta pentru hranire. In cazul bolii Kienbock, fluxul de sange spre osul lunat este intrerupt, si osul moare incet. Cauza exacta nu este cunoscuta, desi poate debuta cu o cadere sau cu o serie de traumatisme la nivelul mainii sau incheieturii pumnului.Aceasta afectiune este de obiei subdiagnosticata deoarece simptomele initiale seamana cu cele din cazul luxatiei. Lasata netratata boala Kienbock poate determina artrita si disabilitate.

9. Alte afectiuni
Majoritatea durerilor aparute la nivelul articulatiei pumnului se datoreaza artritei sau traumatismului, dar exista si anumite boli sistemice care pot afecta oasele si tesuturile de la nivelul incheieturii. Aceste afectiuni includ diabetul, guta, boala Paget, leucemia, sclerodermia silupusul eritematos.

Factori de risc

Sus

Candidatii pentru durerea in articulatia pumnului sunt persoanele foarte sedentare, foarte active sau cele care sunt intre cele doua extreme in ce priveste activitatea fizica.
Totusi, anumiti factori pot predispune o persoana la probleme ale inchieturii, printre care:
- Anumite sporturi - atletii profesionisti si amatori de orice tip – baschet, fotbal, hockey si tenis, jucatorii de golf si aruncatorii la baseball – sunt predispusi la afectiuni ale articulatiei pumnului. Dar probleme ale acestei articulatii apar si la copii si adolescenti, in special cei care care folosesc rolele, snowbord-ul si sketeboard-ul. Conform unor estimari, aproape 80% dintre tinerii gimnasti au dureri cronice in articulatia pumnului.

- Varsta - adultii in varsta au un risc mai mare pentru osteoporoza, care face ca oasele sa fie mai fragile si mai susceptibile la fracturi, decat persoanele tinere. De asemeni, au un risc mai mare pentru caderi si dezvoltarea artritei.

- Miscarea repetitiva - Aproape orice activitatea care implica mainile si articulatiile pumnului – chiar si tricotatul si tunsul – daca sunt realizate frecvent si cu forta pot determina dureri articulare.
- Sarcina - Unele femei dezvolta sindromul tunelului carpian in trimestrul doi sau trei de sarcina, datorita modificarilor hormonale. Schimbarile in echilibrul dintre estrogen si progesteron fac ca organismul sa retina mai mult lichid, motiv pentru care apare tumefierea canalului carpian.

Consultul medical

Sus

Nu orice durere in articulatia pumnului necesita ingrijire medicala. Luxatiile minore, spre exemplu, de obicei raspund la aplicarea de gheata, odihna si medicatie anti-inflamatorie care poate fi eliberata fara reteta. Dar daca durerea si inflamatia dureaza mai mult de cateva zile sau se agraveaza, se recomanda un consult medical. Intarzierile in diagnostic si tratament pot determina o vindecare incompleta, reducerea amplitudinii miscarii si disabilitate pe termen lung.

Se recomanda consultul medical de urgenta daca durerea este severa, articulatia pare misata sau osul protruzioneaza prin piele. Un os expus poate determina o infectie amenintatoare de viata daca nu este tratata prompt.

Teste si diagnostic

Sus

Unele leziuni in articulatia pumnului pot fi diagnosticate prin istoric medical si o examinare atenta a zonei dureroase. Spre exemplu, medicul poate detecta frecvent o leziune a ligamentului doar prin examinarea atenta a mainii. Leziunile ligamentare nu pot fi intotdeauna vizualizate prin teste imagistice. In alte cazuri, totusi, pacientul poate necesita teste suplimentare. Acestea pot include radiografii, uneori cu folosirea unei substante de contrast (artrograma), sau imagini mai detaliate prin folosirea tomografiei computerizate si a imagisticii prin rezonanta magnetica. Daca rezultatele sunt neconcludente si dupa aceste teste, medicul poate realiza o artroscopie, o procedura folosita atat pentru diagnosticarea cat si pentru tratarea problemelor articulare.
Teste diferite pot fi necesare pentru evaluarea gradului sindomului de canal carpian, printre care:
- electromiograma - acest test masoara micile descarcari electrice produse in interiorul muschilor. Un electrod sub forma de ac se insereaza in muschi si activitatea sa electrica este inregistrata cand muschiul este in repaus si cand se contracta.
- studiul de conductie nervoasa - in cazul acestei variante a electromiogramei, un unda mica de soc este transmisa prin nervul median pentru a detecta o eventuala incetinire a impulsului la nivelul tunelului carpian.

Complicatii

Sus

Leziunile pumnului pot detemina probleme pe termen lung, printre care:

1. Redoare articulara permanenta, durere, amorteala sau disabilitate
Pacientul poate avea o redoare articulara permanenta sau durere chiar si dupa ce leziunea s-a vindecat. Aceste probleme uneori dispar, dar pot fi si permanente daca leziunea initiala a fost severa. Pacientul poate avea, de asemeni, deformarea articulatiei sau limitarea amplitudinii micarii. Pacientul trebuie sa discute cu medicul despre exercitii care pot ajuta la prevenirea unor probleme de acest tip.

2. Artrita
Fracturile care se extind pana in articulatie pot determina artrita multi ani mai tarziu. Daca articulatia sau mana devin durereoase la un interval mare dupa fractura, se recomand un consult medical pentru evaluare.

3. Vindecarea precara
Unele fracturi ale articulatiei pumnului – cum ar fi fracturile de os scafoid – se pot vindeca intr-un interval mai mare de timp datorita vascularizatiei sarace in aceasta zona a corpului sau datorita intazierii initierii tratamentului. Neimobilizarea adecvata a fracturii poate determina, de asemeni, o vindecare incompleta. Si fracturile au un risc mai mare de a se vindeca incomplet daca pacientul fumeaza.

4. Moartea osului
Intrucat oasele scafoid si capitat au ambele o vascularizatie precara, au un risc mai mare de necroza avasculara, afectiune care apare atunci cand lipsa sangelui determina deteriorarea si apoi moartea osului.

5. Leziuni ale vaselor de sange si ale nervilor
Traumatismele articulatiei pumnului pot afecta nervii si vasele de sange din aceasta zona. Se recomanda un consult medical cat mai urgent daca pacientul observa amorteala sau probleme de circulatie a sangelui.

Tratament

Sus

Tratamentul problemelor pumnului variaza larg, in functie de tip, localizare, si severitatea leziunii, dar si de varsta si starea generala de sanatate a pacientului.
1. Luxatiile ligamentare

Luxatiile minore in general se vindeca de la sine cu gheata, odihna si administrarea de antiinfamatorii nesteroidiene.
Luxatiile mai severe si rupturile ligamentare pot necesita:
- atela - ligamentele rupte pot necesita imobilizarea membrului in atela intre trei si sase luni pentru vindecare completa.
- chirurgia - atunci cand ligamentele sunt rupte iar articulatiile cu se mai aliniaza, medicul poate propune o interventie chirurgicala pentru repararea ligamentelor sau pentru prinderea oaselor intre ele pentru imbunatatirea aliniamentului in timp ce ligementele se vindeca.

Daca a trecut mult timp de la leziunea initiala, ligamentele pot avea nevoie sa fie inlocuite cu o grefa de tendon care de obicei este recoltata de la aceeasi articulatie a pumnului. In cazul instabilitatii pe termen lung sa a artritei, doua sau mai multe oase pot fi sudate intre ele pentru stabilizarea miscarii dintre oase si reducerea durerii.

2. Rupturile de cartilaj

Unele rupturi de cartilaj pot fi tratate la domiciliu cu odihna, medicatie anti-infalmatorie, dar rupturile complete necesita reparare chirurgicala. Aceasta interventie poate fi facuta in general cu anestezie locala, prin incizii mici si un microscop fibrooptic care prezinta o microcamera video si instrumente chirurgicale.

3. Fracturile

Daca pacientul are o fractura a unui os din articulatia pumnului care este bine aliniata, acesta poate necesita ghips pentru un interval cuprins intre 6 saptamani si 3 luni sau mai mult. Evolutia va fi monitorizata prin radiografii repetate. Daca osul nu pare sa se vindece, medicul poate propune purtarea de catre pacient a unui stimulator electric, care arata ca o bratara mare, pentru a ajuta la vindecarea osului.

Alte optiuni includ:
- fixarea cu surub - in cazul acestei proceduri, un surub este inserat prin osul fracturat pentru a ajuta la mentinerea lui pe loc. Medicul poate propune fixarea cu surb in locul imobilizarii in ghisp intrucat in acest fel vindecarea este mai rapida si imobilizarea mai scurta.

- indepartarea tesutului mort (debridare) - daca osul nu se vindeca corespunzator dupa imobilizare corecta si purtarea stimulatorului electric, cel mai probabil medicul va sugera interventia chirurgicala. Una dintre abordari este indepartarea tesutului cicatricial dintre cele doua jumatati ale osului fracturat – procedura numita debridare – care permite suprafetei nou expuse sa incerce sa se vindece.
- grefonul osos - o grefa implica folosirea tesutului osos din alt loc al corpului sau un substitut de grefa si palsarea sa in fractura pentru a stimula vindecarea. O agrafa metalica sau un surub pot fi inserate pentru a tine grefa pe loc. Desi procedurile minim invazive pot grabi vindecarea si minimiza zonele cicatriciale, ele pot avea anumite riscuri, cum ar fi lezarea vaselor de sange din apropiere.

4. Leziunile prin suprasolicitare

Pentru simptomele usoare si moderate ale sindromului de canal carpian si altor leziuni prin suprasolicitare, medicul poate propune urmatoarele tratamente:

Imobilizarea articulatiei
O atela care imobilizeaza articulatia in timp ce pacientul doarme poate ameliora simptomele usoare de amorteala si durere.

Anti-infalmatoriile nesteroidiene
Analgezicele eliberate fara reteta cum ar fi ibuprofen si acetaminofen pot ajuta la ameliorarea durerii determinate de infalamatia leziunile prin suprasolicitare.
Corticosteroizi
Medicul poate injecta cortizon in canalul carpian pentru a ameliora presiunea asupra nervului median.
Cand durerea si amorteala sunt mai severe si imobilizarea nu reduce aceste simptome, interventia chirurgicala poate fi cea mai buna optiune. Pot fi folosite mai multe proceduri, dar toate implica taierea ligamentului carpia transvers care comprima nervul.
De obicei interventia chirurgicala amelioreaza semnificativ starea pacientului, dar poate dura cateva saptamni sau luni pana cand acesta poate folosi complet mana si articulatia, dar poate exista o amorteala reziduala, durere, slabiciune sau redoare articulara. Este bine ca pacientul sa discute toate aceste aspecte cu medicul inainte de intervenitie.

Preventie

Sus

Este imposibila prevenirea tuturor accidentelor care determina leziuni ale articulatiei pumnului, dar cele cateva sfaturi ce urmeaza pot oferi protectie:

1. Oase puternice
Obtinerea unei cantitati adecvate de calciu – cel putin 1500mg de zi pentru un adult – si vitamina D pot ajuta la prevenirea fracturilor.

2. Prevenirea caderilor
Caderea inainte pe mana intinsa este cauza principala a majoritatii leziunilor in aceasta articulatie. Pentru a preveni caderile, persoanele ar trebui sa poarta pantofi adecvati, sa indeparteze din casa obiectele care ar putea fi implicate in cadere, sa lumineza corect spatiile de locuit si sa instaleze, daca este necesar, manere in baie sau pe scari.

3. Folosirea unui echipament de protectie pentru activitatile atletice
Folosirea mansoanelor pentru inchieturi pentru activitatile cu risc crescut, cum ar fi fotbal, folosirea snowboad-ului si a rolelor. Daca persoana este noua in practicarea sporturilor extreme este bine sa ia in considerare o instructie profesionista si sa-si cunoasca limitele.

4. Acordarea atentiei pentru ergonomie
Piata este plina de dispozitive cum ar fi scaune ergonomice, tastaturi care pretind ca ofera o reducere a stressului pentru articulatia pumnului pentru persoanele care folosesc computerul. Folosirea acestor dispozitive, acordarea unor pauze regulate, mentinera unor articulatii relaxate si imbunatatirea posturii pot face ca persoana sa se simta mai confortabil si sa-si protejeze inchieturile.


Medici specialisti Ortopedie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Leziunile ligamentelor incrucisate ale genunchiului Leziunile ligamentelor incrucisate...

    Generalitati Leziunile localizate la nivelul ligamentelor incrucisate sunt uneori definite ca luxatii. Ligamentul incrucisat anterior este de cele mai multe ori intins, rasucit printr-o miscare brusca de torsiune (de exemplu, picioarele sunt asezate intr-o pozitie,...citeste mai mult

  • Prim ajutor in caz de luxatie a cotului Prim ajutor in caz de luxatie a cotului

    Tratament la domiciliu Luxatia cotului este o afectiune care necesita tratament medical. La domiciliu se va aplica gheata la nivelul cotului. Aceasta diminua durerea si tumefierea locala. Dar cel mai important lucru il constituie consultul de specialitate. Este...citeste mai mult

  • Sindromul tendonului iliotibial – o afectiune a genunchiului Sindromul tendonului iliotibial – o...

    Cauze Acest sindrom este cauzat de o inflamatie a unei portiuni a tendonului (tendinita), datorata frictionarii acestuia de condilul lateral de la nivelul genunchiului. Desi acest sindrom poate fi determinat de un traumatism direct asupra geciteste mai mult

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate