Chirurgia pleoapei (Blefaroplastia)

Procedura: procedura efectuata asupra pleoapei superioare implica efectuarea unei incizii care urmeaza liniile naturale. Prin aceasta incizie, chirurgul estetician va separa de piele tesutul subiacent, indepartand tesutul subcutanat in exces, tegumentul si muschii.

O procedura similara aplicata asupra pleoapei inferioare poate fi efectuata in doua moduri: fie printr-o incizie prin interiorul pleoapei fie dedesubtul pleoapei inferioare. Linia inciziei se va estompa rapid.

Efecte adverse comune: unii pacienti acuza uscaciune oculara imediat dupa interventie, dar aceasta dureaza maxim 2 saptamani. Poate aparea tumefierea, inrosirea, senzatia de tensiune la nivelul pleoapelor si lacrimatul excesiv.

Complicatii: acestea sunt rare, dar pot aparea: sangerare, infectie, uscaciune oculara, depigmentare anormala a tegumentului pleoapelor, pliuri anormale ale pleoapei, incapacitatea inchiderii complete a ochiului, asimetria fetei. Mai poate aparea temporar vedere incetosata sau dubla datorita tumefierii pleoapei. In situatii foarte rare poate aparea sangerare postoperatorie in interiorul globului ocular, care nedepistata si tratata imediat poate cauza orbire.

Recuperare: se recomanda odihna la domiciliu si limitarea activitatilor timp de cateva zile pentru a facilita vindecarea.

Rezultate: blefaroplastia nu impiedica imbatranirea tegumentelor perioculare. Cu toate acestea, rezultatele sunt de lunga durata. Efectele blefaroplastiei pleoapelor superioare dureaza o perioada incepand de la cinci ani sau pot fi permanente. Chirurgia pleoapei inferioare rar necesita repetarea procedurii. In cazul in care pleoapa superioara incepe sa se lase pe masura imbatranirii, de obicei acest lucru se datoreaza lasarii sprancenelor sau a tegumentelor fruntii, putand ajuta in acest caz efectuarea unui lifting al fruntii.