Rolul terapiei enzimatice in sindromul dispeptic

Rolul terapiei enzimatice in sindromul dispeptic

Dispepsia este una dintre tulburarile digestive care afecteaza intre 8 si 50% din populatia globului, alimentatia si stilul de viata fiind printre principalele cauze ale acesteia1.

Sindromul dispeptic (dispepsia sau indigestia) este o asociere de simptome digestive (greata, discomfort abdominal, jena epigastrica, hiperaciditate, dureri abdominale, eructatii, pirozis – senzatie de arsura retrosternala, balonare, regurgitatii, satietate precoce) care apar in cadrul unor boli ale tractului gastrointestinal sau dupa ingestia anumitor alimente (considerate “neprielnice” organismului).

Neglijat, sindromul dispeptic poate evolua cu agravarea simptomelor, inapetenta, scadere in greutate si fatigabilitate marcata. Tulburarile digestive ale sindromului dispeptic sunt nespecifice, dar se accentueaza dimineata, dupa pranz si in timpul noptii.

Simptomele apar de obicei dupa o masa copioasa, dupa consumul unui aliment greu de digerat sau pe fondul acutizarii unei boli digestive precum gastrita, ulcerul peptic sau litiaza biliara.

Cumulul de simptome se pot mentine timp de cateva zile, uneori chiar si mai mult de o saptamana.

In functie de ponderea mai ridicata a unor simptome, sindromul dispeptic a fost clasificat in:

-sindrom dispeptic tip reflux - predomina regurgitatiile, eructatiile, arsurile retrosternale,
-sindrom dispeptic tip ulceros - predomina durerile epigastrice, senzatia de „roadere” a stomacului,
-sindrom dispeptic tip dismotilitate -predomina durerile colicative, balonarea.

Procesul de digestie implica descompunerea alimentelor in principii nutritive elementare sub actiunea enzimelor digestive si pasajul acestora prin segmentele tractului gastrointestinal sub actiunea undelor peristaltice.

Digestia se realizeaza prin alternanta contractiei fibrelor musculare din structura peretelui tubului digestiv cu relaxarea acestora. Peristaltismul este controlat prin intermediul pacemakerilor locali si a centrilor nervosi superiori prin intermediul neurotransmitatorilor.

La randul ei, activitatea secretorie (consta in secretia sucului gastric, sucului biliar, sucului intestinal) este reglata atat prin mecanisme locale (celule paracrine din peretele tubului digestiv), cat si prin mecanisme centrale (prin interventia hipotalamusului).

Astfel, sindromul dispeptic este considerat ca fiind rezultatul unei tulburari a peristaltismului sau secretiilor digestive2.

Diagnosticul diferential presupune si explorarea cauzelor de alta natura decat cea gastrica (afectiuni cardiace, hepatobiliare, pancreatice, intestinale si boala de reflux gastro-esofagian).

In general abordarea terapeutica in dispepsie vizeaza administrarea de inhibitori de pompa de protoni, medicatie pro-kinetica si eventual antidepresive, daca este o dispepsie functionala.

Exista situatii in care terapia clasica nu asigura succesul terapeutic, si, in acest context, ar trebui considerata si insuficienta pancreatica drept factor etiologic si substitutia enzimatica drept varianta terapeutica viabila, mai ales la categoriile de pacienti cu risc crescut (cu diabet, sindrom de intestin iritabil-forma diareica).

Dispepsia si terapia cu enzime digestive3

Un rol esential in procesul de digestie il au enzimele digestive, acestea fiind responsabile de transformarea alimentelor in principii nutritive.

Pe masura ce organismul imbatraneste, acesta secreta din ce in ce mai putine enzime digestive, insa si factori precum stresul, epuizare fizica sau alte afectiuni pot duce la diminuarea secretiei enzimatice.

Simptomele majore care indica o insuficienta enzimatica sunt: arsuri si leziuni gastrice, indigestie, senzatia de greutate in stomac, balonarea, gazele, oboseala dupa odihna, diareea, intoleranta la alimente, pierderea apetitului, etc.

Cercetarile au demonstrat ca administrarea enzimelor digestive poate imbunatati procesul digestiv si pot elimina mai repede toxinele din organism. Un deficit prelungit de enzime digestive poate duce la inflamatii cronice, obezitate si migrene.

Activitatea enzimatica mai poate fi inhibata de: parazitoze, tabagism, cofeina, consumul de medicamente, alimentatia neadecvata, dezechilibrul acido-bazic, absenta acidului clorhidric din stomac, etc4,5.

Enzimele digestive sunt fermenti de natura proteica, cu structura coloidala completa, specifici plantelor si animalelor, cu rol in transformarea alimentelor in substante primare necesare nutritiei, precum minerale, vitamine, aminoacizi.

Enzimele digestive actioneaza in mod asemanator catalizatorilor, avand capacitatea de a determina o reactie chimica completa fara ca ele sa fie alterate sau distruse in cursul acestui proces.

Enzimele (din limba greaca - zymosis -ferment) sunt proteine sau proteide fara de care celule vii nu pot infaptui reactii complete intr-un timp scurt, la temperatura mediului inconjurator.

Ele sunt substante care catalizeaza reactiile biochimice din organism, avand un rol esential in biosinteza si degradarea substantelor din materia vie, intalnindu-se in toate organismele animale, vegetale si in microorganisme, mai fiind denumite din aceasta cauza biocatalizatori. Fara enzime, procesele biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici6.

Dubrunfaut a gasit, in 1830, ca extractul apos, limpede, de malt are aceeasi actiune solubilizanta asupra amidonului ca maltul insusi.

Din acest extract, Payen si Persoz (1833) au izolat prin precipitare cu etanol, prima enzima, amilaza, sub forma unui material solid alb, amorf, capabil sa solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decat propria sa greutate.

In 1830, Robiquet si Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar in 1837, Liebig si Wohler au izolat enzima respectiva, numind-o emulsina. Printre primele enzime izolate, vom mai mentiona: pepsina din sucul gastric (Schwann, 1836); trepsina din sucul pancreatic (Kuhne, 1848); lipaza (Claude Bernard, 1849); invertaza (Mitscherlich, 1841; Berthelot, 1860); ureeaza (Musculus, 1882), etc.

Insuficienta pancreatica exocrina posibila cauza a dispepsiei

Terapia de substitutie a enzimelor digestive reprezinta o terapia de electie in malabsorbtia cauzata de insuficienta pancreatica exocrina.

Principala cauza incriminata in aparitia insuficientei pancreatice exocrine la adult este reprezetata de pancreatita cronica. Principalele caracteristici sunt steatoreea, pierderea marcanta in greutate si reducerea dramatica a lipazei pancreatice.

Trebuie insa avut in vedere faptul ca si o scadere moderata a enzimelor pancreatice poate produce simptome mai mult sau mai putin specifice.

Recomandarile generale ale terapiei de substitutie enzimatica in cazul sindromului de malabsorbtie, sunt de 25,000-40,000 de unitati de lipaza de origine porcina, echivalentul a 18,750-30,000 de unitati de lipaza fungica la o masa7.

Super Enzymes™, sustine digestia actionand asupra tuturor nutrientilor

Formula Super Enzymes™ de la Secom contine 3 tipuri de enzime digestive (animale, vegetale, fungice) si 7 extracte din plante. De asemenea, capsulele sunt protejate de un invelis gastrorezistent, care le permite sa ajunga pana in intestinul subtire.

Super Enzymes contribuie la imbunatatirea digestiei si absorbtiei in organism a proteinelor, carbohidratilor si lipidelor; ameliorarea tulburarilor de tranzit (constipatie, balonare, diaree), reduce senzatia de digestie dificila sau stomac greu.

Produsul mai este recomandat in cazul senzatiei de greata, senzatiei de satietate precoce, reactii alergice si intolerante alimentare, la gluten si lactoza etc.

Referinte:

1. http://jpma.org.pk/full_article_text.php?article_id=3550
2. Talley, Nicholas J., and Alexander C. Ford. "Functional dyspepsia." New England Journal of Medicine 373.19 (2015): 1853-1863.
3. Pancreatic Dyspepsia: A place for Pancreatic Insufficiency in Dyspepsia Kadir Demir Eur J Surg Sci 2012; 3(1):1-4
4. Tack, Jan, and Nicholas J. Talley. "Functional dyspepsia—symptoms, definitions and validity of the Rome III criteria."Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology 10.3 (2013): 134-141.
5. Lacy, B. E., et al. "Review article: current treatment options and management of functional dyspepsia."Alimentary pharmacology & therapeutics 36.1 (2012): 3-15.
6. Murray, Michael T., and Joseph E. Pizzorno.extbook of Natural Medicine. Elsevier, 2013.
7. Layer, Peter, and Jutta Keller. "Lipase supplementation therapy: standards, alternatives, and perspectives."Pancreas 26.1 (2003): 1-7.

Citeste si

Arhiva
  • Tratamentul incontinentei fecale Tratamentul incontinentei fecale

    Definitie Incontinenta fecala reprezinta incapacitatea de a controla tranzitul intestinal, ceea ce cauzeaza eliminarea neasteptata a materiilor fecale de la nivelul rectului. Numita si incontinenta intestinala, afectiunea variaza ca si grad de severitate, de la mici...citeste mai mult

  • Exercitii fizice fara pirozis (arsuri retrosternale) Exercitii fizice fara pirozis (arsuri...

    Generalitati In cazul multor persoane, efectuarea de exercitiu fizic moderat si mentinerea in limite normale a greutatii corporale, poate reprezenta o metoda eficienta de a mentine la un nivel minim simptomele bolii de reflux gastro-esofagian. Cu toate...citeste mai mult

  • Tumori gastrointestinale stromale Tumori gastrointestinale stromale

    Generalitati Tumorile gastrointestinale stromale sunt forme rare de cancer. Aceste boli sunt caracteristice in special persoanelor cu vasta cuprinsa intre 50 si 60 de ani si sunt foarte rare in randul persoanele mai tinere de 40 de ani. Tumorile stromale ale...citeste mai mult

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK