Munca in schimburi alternante - aspecte sociale si medicale


Generalitati

Sus
Munca in schimburi alternante - aspecte sociale si medicale

Munca in schimburi alternante (MSA) reprezinta o modalitate de organizare in timp a activitatilor profesionale a muncitorilor sau a echipelor de muncitori.

Aceasta modalitate a fost impusa din urmatoarele motive principale:
• tehnice (larga raspandire a productiei automatizate si mecanizate care necesita functionare si supraveghere continua);
• economice (cresterea productivitatii muncii prin utilizarea deplina a utilajelor in cele 24 ore ale unei zile, dorinta angajatorului de a evita cheltuieli suplimentare prin angajarea unui numar mai mare de lucratori, necesitati mai mari de productie, dorinta angajatului de a castiga mai mult, munca de noapte fiind insotita de compensatii financiare);
• sociale (necesitatea schimbului de noapte pentru serviciile publice care asigura asistenta medicala de urgenta, cele de politie, de pompieri, transporturi, etc.).

Aspectele de medicina muncii

Sus

Aspectele (fiziologice, fiziopatologice, patologice, profilactice) sunt legate de corelatiile si necorelatiile dintre ritmurile biologice, ritmurile profesionale si cele extraprofesionale.
1. Ritmurile biolgice (ex.: circadian, lunar, anual) se refera la evolutia/ curba unor indicatori biologici pe parcursul unei perioade de timp bine determinata; cu importanta pentru medicina muncii sunt: temperatura centrala a corpului, frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, concentratiile sanguine ale unor minerale si ale unor hormoni;

2. Ritmurile profesionale corespund organizarii temporale a activitatii profesionale; sunt reprezentate de: ziua de munca normala, munca de noapte, munca in schimburi alternante (doua, trei sau patru echipe a cate 8 ore sau cu periodicitate instabila);

3. Ritmurile extraprofesionale impuse de necesitatile/ obligatiile familiale si/sau sociale. Solicitarile si suprasolicitarile care apar la muncitorii ce lucreaza in schimburi alternante se datoreaza decalarii si inversarii ritmului de baza al organismului "somn-veghe".

Mecanismul fiziologic al variatiilor diferitelor functii fiziologice din timpul zilei are la baza legaturile reflexe conditionate care s-au format in cursul vietii omului, in procese de adaptare la conditiile mediului exterior.
In munca in schimburi alternante apar suprasolicitari de ordin biologic, legate de fenomenul de desincronizare din cadrul activitatii profesionala si de neconcordanta intre unele functii ale organismului. Suprasolicitarea organismului are loc in momentul cand se trece de la un schimb la altul deoarece se fac eforturi: pentru a modifica ritmurile biologice circadiene la noul ritm profesional si de a le mentine pe perioada schimbului inversat si cand se revine la programul normal.

Influenta muncii si modificarea performantelor in schimbul de noapte depind de:
• caracterul efortului (o munca interesanta, cu multipli factori motivationali modifica repede stereotipul celor 24 de ore in comparatie cu un efort monoton);
• activitatea musculara (genereaza modificari ale unui mare numar de sisteme, fiind un izvor puternic de semnale pentru formarea in timp a reflexelor conditionate);
• varsta;
somnul.

Cea mai obisnuita rotatie e cea saptamanala, pentru intreprinderile in care procesul de productie este intrerupt duminica. Majoritatea fiziologilor sunt de acord asupra faptului ca acest orar nu permite muncitorilor sa-si adapteze ritmul lor fiziologic la perioadele de veghe impuse, intrucat intervalul de adaptare minim este de 4-5 zile si creste cu varsta, generand, astfel, un grad deosebit de oboseala.

Dificultatile, constrangerile, suprasolicitarile intalnite la angajatii care lucreaza in schimburi alternante apar si datorita faptului ca, din cauza unor motivatii sociale, este limitata adaptarea organismului in acest sistem de munca. Lucrand si in schimburi de noapte, muncitorii dorm ziua si trebuie astfel sa sacrifice participarea la diferite activitati sociale si familiale.

In multe situatii, necesitatile tehnice, economice sau participarea la serviciile publice cu activitate, implica lucrul si la sfarsit de saptamana sau in vacante cand ceilalati membri ai familiei sunt liberi sau cand se desfasoara multe din activitatile sociale. Astfel, cea mai frecventa nemultumire, resimtita si ca cea mai negativa este putinul timp petrecut cu familia si prietenii.

Patologia legata de munca in schimburi alternante

Sus

1. Tulburarile de somn - din punct de vedere calitativ si cantitativ. Un somn bun este un factor de toleranta esential pentru munca in schimburi; exista o legatura semnificativa intre insomnie, absenteism si munca;
2. Oboseala cronica si somnolenta;
3. Tulburarile neuropsihice (nervozitate, iritabilitate, diminuarea atentiei, cefalee, vertij, stare depresiva, anxietate - care apar sau se accentueaza cand se trece de la un schimb la altul). Selectia personalului este foarte importanta, luandu-se in calcul varsta, personalitatea, antrenamentu/ experienta si mediul de lucru;
4. Tulburarile digestive si cresterea in greutate (dispepsia de munca alternanta: epigastralgii, regurgitatii acide, balonari, anorexie, crampe abdominale, constipatie, tulburari dispeptice) care apar/ se accentueaza cand se trece de la un schimb la altul;
5. Cresterea riscului cardio-vascular (prin modificari endocrino-metabolice si interventia altor cofactori: tutun, obezitate, sedentarism);
6. Efecte asupra capacitatii de reproducere (mai ales la femei);
7. Declansarea /exacerbarea unor boli cronice preexistente: cardio-vasculare, psihice, gastro-intestinale, renale, etc.
Munca in schimburi alternante si accidentele de munca.

Necorelarea ritmului biologic cu cel profesional poate genera accidente de munca. Acestea se produc din motive tehnice sau prin scaderea atentiei si/sau a altor functii nervoase superioare datorita tulburarilor de somn, a oboselii cronice sau prin modificarea ritmurilor circadiene. Studiile si statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca se produc in intervalul orar 7-13, insa cele care au loc noaptea , chiar daca sunt mai rare sunt mai grave.

Ritmurile biologice si toxicologia profesionala

Sus

Toxicele prezente in mediul de munca pot altera diferite ritmuri biologice circadiene si astfel pot aparea manifestari ca: scaderea capacitatii de munca, iritabilitate, indiferenta, etc., trecandu-se din domeniul dereglarilor functionale reversibile in cel al manifestarilor patologice. Iata de ce este nevoie de stabilirea unor relatii clare intre expunerea profesionala la toxice si schimbul de munca cu implicatii terapeutice si profilactice pentru intoxicatii si boli profesionale.

Munca in schimburi alternante si capacitatea de munca

Sus

Sintetizand cercetarile efectuate in acest domeniu se poate spune ca:
• varful (acrofaza) capacitatii de munca se situeaza intre orele 09.00-11.00 si intre orele 17.00-19.00 reprezentand perioadele de eficienta maxima;
• perioada de eficienta minima este perioada 13.00-15.00;
• depresiuni ale capacitatii de munca mai exista la orele 23.00 (depresiune acceptabila) si orele 03.00 (depresiune extreme de scazuta);
• in cazul performantelor de ordin psihic, maximele sunt intalnite dimineata iar al celor de ordin fizic sunt intalnite dupa-amiaza.

Masuri profilactice:
• rotatia schimburilor, diminuarea duratei de munca, adoptarea de echipe fixe in loc de echipe alternante, organizarea pauzelor, amenajari sociale, policalificarea;
• recunoasterea riscului medical, efectuarea corecta a examenelor medicale le angajare/ periodice/ la reluarea muncii/ speciale, tinandu-se cont de contraindicatiile medicale specifice, informarea angajatorului si a ficarui angajat despre riscurile specifice.

Autor: Dr. Roxana-Maria Stamatin
Medic specialist Medicina Muncii
MEDCENTER Focsani
0237.224.250
www.medcenter.ro

1580 vizualizari, 16 August 2010

Citeste si

Arhiva
  • Medicii britanici au creat o pastila ce ajuta oamenii in lupta cu cancerul Medicii britanici au creat o pastila...

    Pomi-T este o combinatie studiata a celor mai sanatoase alimente:ceaiul verde, rodii, broccoli si turmeric. “Aceste patru ingrediente au efect anti-cancer. Nu exista nici o indoiala ca rezultatele studiului au fost extrem de semnificative”. Profesorul...citeste mai mult

  • Reducerea costurilor serviciilor medicale Reducerea costurilor serviciilor...

    Generalitati Apelarea la serviciile de sanatate intr-un mod inteligent, scade costurile acestora. Scopul este ca pacientul sa beneficieze de ingrijirea de care are nevoie, nici mai mult nici mai putin de atat. Cand este necesara prezentarea la medic?...citeste mai mult

  • Pregatirea copiilor pentru examenele medicale Pregatirea copiilor pentru examenele...

    Generalitati Examenele medicale ii pot speria pe copii, de aceea este important ca parintii sa ii dea copilului informatiile pe care el sau ea le poate intelege la varsta lui/ei. Parintii il pot ajuta pe copil sa se simta in siguranta si sa fie relaxat in timpul...citeste mai mult