Antibioticele si probioticele

In organismul uman sunt de 20 de ori mai multe bacterii decat celule vii; rolul pe care acestea il joaca in mentinerea sanatatii este la fel de important. "Bacteriile sanatoase" sunt vitale pentru o buna digestie si o buna functionare a sistemului imunitar in lupta cu infectiile.

Se spune ca administrarea de probiotice poate preveni aparitia diareei la copii carora le sunt adiminstrate antibiotice.
Dar totusi "indoparea" copiilor cu probiotice sau tot felul de potiuni, s-ar putea sa nu fie o solutie optima si sanatoasa.
O reevaluare a unor studii efectuate pe copii carora le-au fost administrate probiotice in comparatire cu copii carora le-au fost administrate placebo, arata ca doar unul din sapte copii au parte de efectele benefice ale probioticelor. De asemenea autorii considera ca pana si bacteria "sanatoasa" regasita in probiotice poate cauza infectii serioase.

Introducerea in alimentatia zilnica a acestor "bacterii sanatoase" cunoscute si sub numele de probiotice prezinta o serie de avantaje. Printre aceste avantaje se numara reducerea simptomelor sindromului de intestin iritabil si a candidozelor, reglarea hormonala, imbunatatirea imunitatii si a digestiei, producerea de vitamine si scaderea nivelului de colesterol cat si reducerea riscului de dezvoltare a unor forme de cancer.
Probioticele care se regasesc in produse precum iaurt, kefir, branza de vaci, varza murata, muraturi, produse din soia, vinul din struguri, painea de grau sau ovaz, sunt considerate a fi stimuleti pentru sistemul imunitar, pot scurta perioada de diaree la copii si diminueaza simptomelor de intestin iritabil la adulti. Totusi, copii sub 5 ani nu au un sistem imunitar robust astfel ca probioticele le pot face mai mult rau decat bine.

Probioticele sunt recomandatate: in perioade lungi de stres, dupa interventii chirurgicale sau dupa administrarea de antibiotice, constipatie sau indigestii, inflamatii ale intestinului, intoxicatii alimentare si infectii (ale gatului, candidoze sau infectii urinare).