Scabia - Raia

Scabia este cauzata de acarianul Sarcoptul scabiei. Acarienii ce produc scabia sunt atrasi de caldura si mirosul corpului uman. Femelele de acarieni patrund in piele, sapand mici tunele ca niste firicele, care uneori sunt vizibile. Parazitii depun ouale in aceste tuneluri.

Scabia este transmisa in mod obisnuit prin contact apropiat, intim, ca si dormitul in acelasi pat sau atingerea unei persoane cu scabie; acarienii scabiei nu pot zbura sau sari, ei miscandu-se foarte incet. Acarienii scabiei pot trai pana la 4 zile fara gazda umana. In acest timp, acestia se pot transmite altor persoane prin haine, lenjeria de pat, si prin alte articole de uz casnic si personal.

Sarcoptul scabiei patrunde foarte repede pe sub piele, in special in zonele aspre sau cu pliuri cutanate (incretite), ca de exemplu la nivelul coatelor, articulatiilor metacarpiene (incheieturilor degetelor) si genunchilor. Atingerea si gratajul (scarpinatul) zonei infestate cu scabie, poate raspandi boala si in alte parti ale corpului. Dupa patrunderea sub piele, o femela de acarian depune intre 10-25 de oua inainte sa moara. Ouale se transforma in larve 3 zile mai tarziu. Aceste larve se deplaseaza pe suprafata pielii si devin adulti in 14-17 zile. Acest ciclu continua pana acarienii sunt distrusi.

Sarcoptii scabiei care infesteaza omul nu infesteaza cainii sau alte animale. Similar, acarienii scabiei transmisi de la animale nu supravietuiesc si nu se reproduc la oameni. Totusi, ei pot trai suficient la oameni, ca sa cauzeze urticarii pruriginoase (alergii care produc mancarimi) sau produc papule in cateva zile.

Scabia este contagioasa. Persoanele cu scabie pot transmite parazitii altor persoane, inainte si dupa aparitia simptomelor, atata timp cat raman infestate si netratate. Dupa prima infestare, trebuie sa treaca cateva saptamani, inainte de prezentarea primelor simptome. Pacientul este contagios in aceasta perioada care este cunoscuta ca si perioada de incubatie.La o noua infestare cu sarcoptul scabiei, vor trece cel mai probabil 2 sau 3 zile pana la dezvoltarea simptomelor.

In cazul scabiei bolnavul prezinta o piele pruriginoasa si iritata, simptomele intensificandu-se pana ce parazitii sunt omorati.Mancarimea (pruritul) - de obicei debuteaza prima. Deseori devine mai pronuntata noaptea sau dupa baie si cateodata este confundata cu pielea uscata. Mancarimea este cauzata de catre reactia alergica fata de acarianul scabiei. Uneori mancarimea este foarte intensa, mai ales la copii si la varstnici.

Pielea iritata – are aspectul unei eruptii cutanate (rash), iar la nivelul zonei de piele sensibila,se observa niste urme mici curbe. Aceste simptome apar ca urmare a saparii de catre acarieni de tuneluri, pe sub straturile superioare ale pielii. Uneori se poate observa o mica flictena (basica) sau chiar parazitul insusi, care arata ca si un punct mic negru, la capatul leziunii. Aceste urme pot fi dificil de vazut dupa ce zona a fost gratata (scarpinata). Sugarii pot sa prezinte numai piele rosie si inflamata, uneori cu mici flictene dureroase.

Simptomele se dezvolta cel mai probabil:
-intre degete si fata palmara a incheieturii mainii
-pe partea exterioara a cotului si in plica cotului
-in jurul taliei si ombilicului
-pe fese
-in jurul sfarcurilor, liniei sutienului, pe partile laterale a sanilor
-pe organele genitale (la barbati).
La sugari si copiii mici, pielea pruriginoasa si iritata poate aparea, de asemenea:
-in jurul scalpului sau pe scalp, pe gat si fata
-pe palme, talpi.
Adesea primul simptom observat la sugari, este reprezentat de cateva vezicule mici la nivelul acestor zone.

Portiunile de piele sensibila, denumite leziuni secundare, se dezvolta mai tarziu in evolutia bolii. Aceste leziuni includ:
-leziuni de grataj, cateodata acoperite de catre o crusta; gratajul leziunii poate irita si ulcera pielea
-zone de piele rosie, uscata , solzoasa, iritata
-scabia nodulara: aceste leziuni sunt reprezentate de mici zone elevate, rosiatice maronii (noduli); nodulii se pot dezvolta in zonele acoperite ca si plica cotului, intre fese, pe scrot si penis; nodulii sunt pruriginosi si pot persista saptamani sau luni dupa debutul scabiei.
Sugarii si varstnicii prezinta in mod special, risc crescut pentru a dezvolta aceste leziuni, deoarece nu pot fi tratati imediat. Simptomele aparute precoce la sugari si la varstnici sunt trecute neobservate sau sunt confundate cu alte afectiuni.

In cazul primei infestari cu scabie, mancarimea poate sa lipseasca cateva saptamani. In acest timp, persoana este contagioasa, dar nu stie ca este purtator de acarieni ai scabiei. In primele saptamani ale infestarii cu scabie, organismul dezvolta sensibilitate fata de acarieni, de ouale lor si fata de materiile fecale. O data ce organismul a fost sensibilizat, o reactie alergica este declansata, cauzand mancarimi. Cu tratament, acarienii scabiei sunt distrusi si mancarimea dispare treptat, in decurs de cateva zile sau saptamani. In mod obisnuit medicul va decide, daca este sigur pentru copil sa se intoarca la scoala, dupa ce tratamentul s-a efectuat complet si medicamentul a fost spalat de pe piele. Tratamentul dureaza intre 1-3 zile in functie de medicamentul utilizat.
Daca nu sunt omorate toate ouale acarienilor la primul tratament, acestea se pot transforma in larve si cauzeaza noi simptome. Fara tratament, parazitii se inmultesc si produc mai multa sensibilitate si mancarime. Scabia nu se vindeca de una singura. Numai formele de scabie transmise de la animale dispar fara tratament.

La persoanele care au mai avut scabie si care sunt la o noua infestare cu sarcoptul scabiei, mancarimea va apare instantaneu. Sensibilitatea alergica dezvoltata la expunerea anterioara declanseaza o reactie de hipersensibilitate imediata fata de parazit. Tratamentul este de obicei necesar, pentru distrugerea acarienilor scabiei si a oualor; rareori o reactie alergica va omori acarienii scabiei.

Cea mai frecventa complicatie a scabiei este reprezentata de infectia bacteriana a pielii numita impetigo. Aceasta apare mai des in cazul gratarii intense a pielii. Foliculii pilosi se pot de asemenea infecta (foliculita). Antibioticele pot fi necesare pentru a trata infectia bacteriana cutanata. Pielea poate deveni ingrosata, rosie si scuamoasa sau lucioasa, datorita gratarii persistente.
Rar, scabia incrustata (norvegiana), o forma grava de scabie, se poate dezvolta. De obicei, aceasta forma de scabie este mai frecventa la persoanele cu sistem imun deficitar. De exemplu, cateva persoane infectate cu HIV au dezvoltat o infestatie extrema cu zeci de mii de acarieni; pe de alta parte in randul oamenilor sanatosi infestatia se limiteaza de obicei la 10–15 acarieni.

Se consulta medicul daca:
-membrii familiei dezvolta brusc mancarimi predominant nocturne, care nu dispar in 3-4 zile
-apar efecte adverse severe dupa folosirea oricarui produs in tratamentul scabiei
-mancarimi care dureaza mai mult de 4 saptamani dupa terminarea tratamentului; dupa un tratament de succes, mancarimea persista 2-4 saptamani ca rezultat al unei reactii alergice la acarienii scabiei contactati anterior
-apar semnele unei infectii ale pielii. Acestea cuprind:

Sa nu se astepte mai mult de 3 sau 4 zile pentru a se adresa medicului, daca se suspecteaza scabia. Infestarea si simptomele nu dispar fara tratament. Cu cat se asteapta mai mult pana ce se apeleaza la consultul medical de specialitate, cu atat mai mult se transmit acarienii altor persoane.

Daca se considera ca un caz de scabie este corelat cu o afectiune similara, raspandita de animale (sarcoptul ieslii) este recomandat sa se astepte mai mult de o saptamana. Acarienii care produc aceasta forma de scabie nu pot supravietui pe pielea omului mai mult de cateva zile, astfel incat infestatia umana ar trebui sa dispara de una singura fara tratament. Totusi, animalul trebuie tratat de catre veterinar.

Urmatoarele categorii de cadre medicale pot diagnostica si trata scabia:
-personalul departamentului de sanatate publica local
-medicul de familie sau medicul de medicina interna
-medicul pediatru
-medicul dermatolog.

In mod obisnuit medicul poate diagnostica scabia daca pacientul prezinta:
-mancarimi intense, predominant nocturne (cu exacerbare noaptea)
-rash cutanat, cateodata insotit de sensibilitatea pielii; acesta poate avea aspectul unor urme curbe micute; cateodata se pot observa mici vezicule sau un punct negru la unul din capetele leziunii; la sugari, leziunile arata in general ca o piele rosie si iritata, uneori cu mici flictene dureroase; medicul va examina pielea pacientului pentru a evidentia sensibilitatea, leziunile de grataj, zonele ulcerate, crustele si pielea rosiatica care este tipica infestatiei cu acarienii scabiei
-alti membrii ai familiei sau contactii prezinta, de asemenea, mancarimi sau au fost recent diagnosticati cu scabie.

Cateodata este necesar unul din urmatoarele teste pentru confirmarea diagnosticului:
-razuirea pielii: medicul va recolta material din zona pruriginoasa prin aplicarea unei picaturi de ulei mineral sau alt lichid pe piele, urmat de raclarea zonei cu un bisturiu; se examineaza apoi proba recoltata sub microscop, pentru a evidentia sarcoptul scabiei, ouale, caseta oului si fecalele parazitului; acesta este cel mai utilizat test pentru diagnosticarea scabiei
-testul cu cerneala: medicul va picura un lichid lavabil, cu varful penitei peste zona lezata; suprafata cu cerneala este stearsa cu un tampon imbibat cu apa sau alcool; orice leziune prezenta va absoarbe cerneala si va fi vazuta ca o linie inchisa la culoare
-biopsia pielii/punctia biopsie: o proba de piele (punctia biopsie sau biopsia razuita) poate fi folositoare in diagnosticul afectiunilor care pun probleme de diagnostic; biopsia pielii este rareori folosita
-extractia acarianului cu ajutorul acului: rareori, un ac este folosit pentru a extrage acarianul din sant (adapost); ccarianul este asezat pe o lama si examinat la microscop.

In cazul suspectarii scabiei, se adreseaza medicului cat mai curand posibil, pentru instituirea tratamentului. Intarzierea tratamentului mareste riscul ca scabia sa se transmita si la alte persoane. Scabia nu dispare de una singura.
Scabia poate fi vindecata doar prin utilizarea cremelor si lotiunilor prescrise de medic. Medicamentele neprescrise nu sunt suficient de tari pentru a ucide acarienii. Majoritatea cremelor si lotiunilor sunt aplicate pe intreg corpul de la gat in jos. La copiii mici, medicamentele se aplica si pe scalp, fata si gat, avand grija sa se evite zona din jurul gurii si ochilor. Medicatia este lasata sa actioneze 8-14 ore si apoi este spalata.
Copiii se pot intoarce la gradinita sau la scoala, dupa ce tratamentul s-a efectuat complet si cremele au fost spalate. Tratamentul dureaza 1-3 zile in functie de medicatia utilizata.

Oricine a avut un contact fizic apropiat cu o persoana infestata cu scabie, ar trebui tratata. Acestia cuprind persoanele care coabiteaza in aceiasi casa, incluzand pe cei care au avut un contact interuman direct intim, prelungit (dormit, imbaiere sau imbratisari) cu persoanele infectate.

Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are scabie, la fel si cu obiectele de uz personal ale individului infectat; aceasta va ajuta la prevenirea receptivitatii scabiei. Persoanele infectate cu scabie sunt incurajate sa fie precaute, evitand transmiterea acarienilor scabiei altor persoane.

Toate persoanele din casa, care au avut contact direct cu persoane infectate cu scabie in ultimele luni ar trebui tratate. Acestia cuprind in mod obisnuit toti locatarii imobilului, chiar daca ei nu prezinta simptome (poate dura 4-6 saptamani dupa ce o persoana este infestata pentru a dezvolta simptomele).Este importanta dezinfectia lenjeriei de pat si a hainelor persoanei infectate, pentru a distruge orice acarian viu, imediat ce tratamentul prescris este inceput.

Nu exista nici un medicament neprescris, care sa vindece infestatia cu scabie. Medicamentele eliberate fara reteta nu sunt suficient de puternice sa distruga parazitii. Daca este suspectata scabia, sa nu se foloseasca medicamente neprescrise inainte de a apela la consultul medicului, deoarece s-ar putea ingreuna diagnosticul bolii.

Se poate folosi unul din urmatoarele medicamente eliberate fara reteta (neprescrise) pentru a combate mancarimile produse de scabie:
-cremele pe baza de corticosteroizi (ca si crema cu hidrocortizon); acest tip de medicatie poate determina ca leziunile scabiei sa arate diferit si astfel diagnosticul sa fie dificil pentru medic. Se recomanda sa se foloseasca medicatia numai dupa ce medicul a examinat pacientul si a diagnosticat boala.
-antihistaminicele orale (ca de exemplu Benadryl); aceste medicamente nu vor interfera cu diagnosticul sau tratamentul scabiei.

Prescrierea de permetrin (Elimite) crema sau lotiune, este cea mai frecventa medicatie folosita pentru tratarea scabiei. Spre deosebire de cel mai toxic produs numit lindan, permetrinul este considerat sigur pentru copiii mai mici de doua luni. Numai permetrinul, crotamitonul si alifia pe baza de sulf, sunt considerate sigure pentru tratamentul copiilor mai mici de doi ani.

Lindanul este uneori folosit ca si optiune secundara de tratament, pentru grupuri de persoane bine precizate. Trebuie folosit numai intr-o singura aplicare, exact cum este indicat. Lindanul nu este recomandat sugarilor, varstnicilor si persoanelor cu greutate mai mica de 49,9 kg sau indivizilor cu sistem imun deficitar. Samponul Lindan si lotiunea, nu sunt disponibile in toate tarile, pentru tratamentul paduchilor si scabiei.Scabia incrustata (norvegiana) – o forma rara, deseori necesita tratamente multiple, cateodata mai mult de un tratament.
Cremele pe baza de corticosteroizi, antihistaminicele (ca si Benadryl) si in cazuri grave, tabletele de corticosteroizi, pot fi folosite pentru combaterea mancarimilor, dar acestea nu distrug sarcoptii scabiei.
Scabia nodulara persistenta, poate fi tratata cu injectari de corticosteroizi in noduli sau rareori cu produse pe baza de gudron aplicate pe piele

Majoritatea cremelor sau lotiunilor se aplica pe intregul corp de la gat in jos. La copiii mici, medicatia este aplicata si pe scalp, fata, gat, avand grija sa se evite zonele din jurul gurii sau ochilor. Medicamentele in mod obisnuit sunt lasate sa actioneze 8-14 ore si apoi sunt spalate. Medicamentele eliberate fara reteta nu sunt suficient de puternice pentru a distruge sarcoptii scabiei.

Medicamentele recomandate, folosite pentru tratarea scabiei includ:
-permetrin crema 5% (Elimite) - tratament de prima intentie pentru scabie; vindeca in mod obisnuit infestatia cu scabie dupa prima aplicare
-lindan 1% (Kwell) – trebuie folosit exact cum este indicat pentru a evita efectele adverse grave; lindanul este folosit doar in cazul persistentei scabiei, dupa incercarea altor optiuni de medicamente sau daca pacientul nu este capabil sa foloseasca alte tipuri de tratament
-alifia pe baza de sulf 5% -10% (precipitat de sulf) - o usoara si mai putin eficienta medicatie decat permetrinul sau lindanul, este folosit uneori pentru tratamentul copiilor mici si a femeilor insarcinate si a celor care alapteaza
-crotamiton 10% (Eurax) - nu este folosit frecvent in tratamentul scabiei, deoarece nu distruge intotdeauna toti acarienii si ouale lor
-ivermectin oral - actual in SUA, tratarea scabiei folosind ivermectin, este considerata scoasa din uz; mai multe cercetari sunt necesare pentru a confirma eficacitatea tratamentului si pentru a determina care persoane ar beneficia cel mai mult de pe urma acestui medicament; totusi, medicul il poate prescrie in anumite situatii, ca de exemplu in combinatie cu alte medicamente, pentru a trata persoanele cu forme grave de scabie.
Este necesara folosirea antibioticelor in tratamentul infectiei cutanate secundare.

Cand este folosit corect, lindanul este considerat un tratament sigur si eficient pentru scabie. Prin folosirea incorecta sau excesiva, lindanul poate fi periculos si poate determina afectari permanente ale sistemului nervos central. Daca medicul recomanda lindan pentru tratarea scabiei, pacientii sa se asigure ca primesc, inteleg si urmeaza in detaliu instructiunile pentru o folosire corecta.

Tratamentul scabiei poate esua daca:
-medicatia nu este aplicata corect: trebuie sa se urmeze cu precizie instructiunile utilizarii medicatiei pentru scabie
-daca medicatia nu a distrus ouale de acarieni: cand acestea se transforma in larve, o noua infestatie incepe
-cand contactii persoanei infectate nu sunt tratati.

Tratamentul chirurgical nu este indicat pentru scabie.

Nu exista alte forme de tratament la ora actuala.