Tratamentul gripei la copil

In general, simptomele gripei dureaza 7-10 zile si includ febra, obstructie nazala, stranut, dureri in gat, tuse, mialgii, cefalee. Spre ziua 3-5 aceste simptome se pot agrava, insa vor disparea complet abia dupa 10-12 zile.
Specialistii recomanda parintilor cateva metode ce pot sa amelioreze simtitor starea de sanatate a copiilor:
- repaus la pat
- consumarea unor cantitati crescute de lichide (tipul acestora variaza in functie de preferintele copilului)
- tratarea febrei cu acetaminofen sau ibuprofen (aceste medicamente trebuie administrate conform recomandarilor din prospect sau indicatiilor medicului); aspirina este contraindicata ca antipiretic deoarece determina aparitia unor reactii adverse grave, cum ar fi sindromul Reye (afectiune grava ce apare aproape exclusiv in cazul persoanelor sub 18 ani si care poate afecta sever SNC si ficatul).
- utilizarea unui umidificator de aer in camera copilului pentru a imbunatati calitatea aerului si a-l face usor respirabil.

Tratarea cu grija a simptomelor:
Nas curgand (rinoree): acest simptom trebuie tratat cu foarte mare atentie deoarece poate fi sursa unor complicatii serioase. Sugarii respire de obicei pe nas si nu pot respira pe gura, aceasta fiind o problema cu care se confrunta chiar si copiii mai mari. De aceea este foarte importanta permeabilizarea permanenta a cailor aeriene superioare, in special a nasului, atat inainte de hranire cat si inainte de culcarea copilului. Cea mai eficienta metoda de curatare a nasului este prin aspirare. In cazul sugarilor se poate folosi o pompita de plastic special creata pentru a servi acestui scop. Copiii mai mari pot sufla usor nasul in servetele de hartie cat mai moi (nu se recomanda folosirea batistelor datorita impregnarii acestora cu germeni). Daca vor sufla cu putere exista riscul de a impinge secretiile in sinusuri sau in conductele auditive.
Nas infundat sau congestionat: in general, principala cauza a nasului infundat o constituie blocarea acestuia cu secretii uscate. In acest caz suflarea nasului nu amelioreaza situatia. Specialistii recomanda folosirea picaturilor nazale saline, acestea putand fluidiza secretiile, facilitand astfel eliminarea lor. Astfel de picaturi sunt disponibile in farmacii si nu necesita prescriptie medicala pentru a fi eliberate. Secretiile se pot aspira la aproximativ 1 minut dupa utilizarea picaturilor.
Alte sfaturi utile ce pot ameliora simptomatologia indusa de un nas curgand sau infundat:
- administrarea de vitamina C care actioneaza ca un decongestionanat natural; se recomanda utilizarea vitaminei C special conceputa pentru uz pediatric
- umidificarea permanenta a aerului pentru a preveni uscarea suplimentara a mucoasei nazale
- consumarea unor cantitati cat mai mari de lichide in vederea fluidizarii secretiilor.
De retinut!

Este interzisa administrarea medicatiei antihistaminice copiilor in absenta unui consult medical de specialitate.

Tratarea corespunzatoare a simptomelor asociate gripei este foarte importanta deoarece va a sigura o stare de confort copilului. Cele mai indicate metode indicate de catre specialisti includ: repausul la pat, consumarea de lichide, scaderea febrei si diminuarea mialgiilor (utilizand medicatie din clasa OTC - over the counter, care nu necesita reteta medicala speciala pentru a fi eliberate de catre farmacist) si umidifierea aerului, astfel incat copilul sa poata respira cat mai bine.
Tratamentul cauzei este insa, la fel de important. Pentru aceasta insa, parintii sunt sfatuiti sa consulte un medic pediatru, singurul in masura sa prescrie un tratament corect si adaptat fiecarui pacient in parte (tinand seama de varsta, greutate, dar si ale probleme de sanatate asociate). Medicamentele utilizate sunt antivirale si daca sunt administrate in primele 48 de ore de la debutul bolii pot scadea intensitatea simptomelor si vor impulsiona vindecarea. Totusi exista si virusuri, in principal din tipul A, care au dezvoltat rezistenta la aceste medicamente.

Medicamentele antivirale se impart in 2 clase principale.

Inhibitorii M2: sunt substante care inhiba activitatea proteinei virale M2, blocand astfel capacitatea virusului de a se replica intracelular. Din aceasta clasa fac parte amantadina si rimantadina. Ambele sunt utilizate in prevenirea si tratarea infectiilor cauzate de Influenza A, desi unele tulpini au inceput sa dezvolte rezistenta, cum este cazul H3N2, insa sunt ineficiente in tratamentul gripei cu Influenza B. Astfel de medicamente sunt recomandate strict copiilor cu varsta peste 1 an, ce au gripa necomplicata cu tipul A. Rimantadina insa este utilizata exclusiv in scop profilactic (preventiv) si nu pentru tratarea bolii odata debutate. Nici amantadina nici rimantadina nu pot preveni aparitia unor complicatii grave ale gripei, de tipul pneumoniei. Calea de administrare este orala pentru ambele.

Inhibitorii de neuraminidaza: neuraminidaza este o enzima virala cu rol in eliberarea extracelulara si raspandirea in organism a particulelor virale rezultate prin replicarea virusului. Aceste medicamente pot bloca activitatea enzimei si vor limita extinderea infectiei. Din aceasta clasa fac parte Zanamivir si Oseltamivir. Sunt recomandate in cazurile necomplicate, cand simptomele s-au instalat de mai putin de 48 de ore. Avantajul major al acestor substante este ca actioneaza atat pe tipul A si pe B. Zanamivir este indicat doar pentru tratarea copiilor cu varsta peste 7 ani, neavand rol profilactic. Este comercializat sub forma de pulbere uscata ce se inhaleaza utilizand un dispozitiv special. Specialistii recomanda in general 2 doze pe zi, dimineata si seara, timp de 5 zile, insa pentru a nu exista riscul supradozarii, parintii sunt sfatuiti sa urmeze intocmai indicatiile medicului pediatru. Oseltamivir este indicat atat ca tratament preventiv cat si curativ, pentru copiii mai mari de 1 an. Este disponibil atat in forma lichida (special conceputa pentru uz pediatric) cat si sub forma de capsule. Se administreaza aproximativ 5 zile, insa doza este calculata in functie de greutate.

Efecte secundare

Amantadina - cel mai frecvent sunt citate reactii adverse de tipul: cefalee, insomnii, confuzie, anxietate, diminuarea atentiei si capacitatii de concentrare (toate datorita afectarii SNC). In plus exista si un risc crescut de aparitie e crizelor convulsive pe parcursul terapiei, in special in cazul pacientilor cu astfel de episoade in antecedente. Acest efect nu este anulat nici in prezenta medicatiei anticonvulsivante. Astfel de reactii adverse dispar la incetarea tratamentului. Aproximativ 3% dintre pacienti au descris si efecte secundare de natura digestiva: greata, varsaturi, diminuarea apetitului.
Zanamivir si Oseltamivir - dau frecvent ca reactii adverse greata, varsaturi si diaree. Zanamivir poate cauza wheezing si dispnee severa. Astfel de medicamente trebuie administrate cu prudenta in cazul pacientilor cu afectiuni pulmonare, astm sau cu boli renale.