Ajutor ce sa fac:((

SUNT MAMA A DOI COPII GEMENI PE CARE I-AM FACUT CU MARE GREUTATE DIN CAUZA UNUI AVORT LA VARSTA DE 17 ANI.CRED CA CEL MAI BINE AR FI SA VORBESTI CU PARINTII TAI SI APOI SA IEI O DECIZIE.ESTE O DECIZIE FOARTE GREA SI DOAR CU SPRIJINUL LOR O POTI LUA

Tu esti mica, Corina, tu...dar in fine, daca iti doresti copilul si esti sigura ca vei fi indeajuns de responsabila (si daca nu e mai mare e dorinta de a scapa de scoala), vorbeste cu parintii...(vei avea nevoie de foarte mult ajutor pentru ca este o responsabilitate enorm de mare!!!) Si ei intra in categoria celor "nimeni" sau ai intuit ca nu te vor sustine? Numai tu decizi ce e mai bine pentru tine.

mama nu mai e si de tata nu stiu nimik eu stau la o matusa si ea nu e de acord nimeni nu e deacord sa tin bebele ce fac am vazut niste marturii despre avorturi si am impietrit de durere nu vreau sa fac asa ceva :((

Imi pare rau de situatia ta, Corina.Trebuie sa fii sigura ca vei avea sustinere, vei avea nevoie de ajutor. Mai discuta cu prietenul, cu parintii acestuia. Daca doresti sarcina, nu mai plange! cauta, cauta solutii reale! Indrazneste, lupta, fii puternica ,copilul este o responsabilitate foarte mare!....Nu te lasa pe mana victimizarii si pe fi ce-o fi. Inteleg ca-ti este greu acum...dar trebuie sa fii constienta ca daca nu vei lua masuri in a te simti in siguranta, va fi mult, cu mult mai greu. Curaj , mintea limpede si inainte.

In profil scrie ca ai 20 de ani, tu spui ca esti primul an de liceu...pana la urma cati ani ai?
Am vrea sa te sustinem dar sunt niste responsabilitati pe care tu trebuie sa ti le asumi. Daca matusa ta nu te va mai tine si prietenul nu va accepta alegerea ta ce vei face, vei ajunge pe strazi cu un copil in brate. Nici eu nu sunt pro avort dar in asemenea situatii e destul de greu sa faci alegerea dorita.

poi am terminat la profesionala 11clase si acum mam inscris la liceu deci am facut acum 2sapt 20

Prezervativul unde a fost?!
Este foarte greu de luat o decizie. Gandeste-te la tine, la viitorul tau, la copil, la viitorul lui, la tatal copilului, la viitorul lui, si in final la toti 3 (impreuna... sau nu) si la viitor. In functie de felul in care iti inchipui acest viitor in mod REALIST, ia o decizie. Daca vezi viitorul optimist, cu un copil fericit, care nu duce lipsa de nimic (financiar si afectiv) si o mama si un tata dedicati care au timp si disponibilitate sa se ocupe de el, pastreaza-l. Daca vezi un copil care plange dupa o prajitura sau din cauza faptului ca tata e in discoteca si mama la scoala iar el sta cu matusa mamei, atunci poti face intrerupere sau il poti da spre adoptie. Este decizia ta, dar ia o decizie matura si informata. Gandeste-te tot ce inseamna un copil. Cum spunea cineva intr-un film, un copil e ca un tatuaj pe fatza. Daca esti pregatita sa ti-l asumi cu tot ce implica, fa-ti-l. Daca nu, nu.

Nu fa avort!!!
Este o crima, oricat de mic ar fi copilasul el este o viata din momentul in care a fost conceput! Vei regreta toata viata! Citeste marturii ale femeilor care au facut avort si care apoi nu si-au mai revenit toata viata, aveau cosmaruri cu pruncutul lor pe care il ucisesera!
Nu te lua dupa ce te indeamna oamenii, asculta-ti inima si nu ucide un copilas nevinovat! Nici nu iti dai seama acum cata bucurie iti va aduce acest copilas!
Eu tocmai am aflat ca sunt insarcinata si te rog din suflet sa nu ucizi un suflet nevinovat!
Dumnezeu sa te lumineze, sa te intareasca si sa te ajute sa faci ceea ce si inima ta simte si STIE ca e bine sa faci! Alege VIATA!

eu cred ca trebuie sa te gandesti foarte bine inainte sa faci un avort; e un pacat f mare, dar pe langa asta te poate afecta pe viata, atat psihic cat si fizic; gandeste-te ca dupa ce au facut un avort multe femei nu au mai putut face copii; si mai ales daca tu vrei sa-l tii, de ce nu? cati ani are pietenul tau? 21? e destul de mare; si tot nu vrea sa isi asume responsabilitatea, nu tine la tine destul de mult

am incercat sa vb cu el acum ora dar nu itelege a zis ca nu si ca nu ramane eu nu mai pot sincer nu mai pot de azi dimi plang si nu mai pot nimanui nui pasa de bebe meu

am intrat aici printr-o intamplare.. Corina , eu am nascut la 17 ani, impotriva tuturor! fiica mea este cu tatal ei pentru simplul fapt ca e arab si mi-a furat-o , NU imi pare rau ca am facut un bebe care acum e domnisoara in toata regula de 16 ani , mai sunt mai putin de 2 ani si o sa fie iar cu mine, legatura dintre noi nu a putut sa o rupa nici tatal ei nici distanta si nici limba, toate greutatile trec cind o tin in brate si cind vorbesc cu ea . am trecut si prin avorturi , pe care bine-nteles ca le regret tradiv, sentimentul pe care o sa il ai daca avortezi o sa fie groaznic, parerea mea e sa te lupti cu toti si toate si sa aduci pe lume acest sufletel care creste in tine! alegrea iti apartine tie si numai tie,nimanui altcuiva! iti doresc sa fii tare, sa iei decizia corecta pentru tine

dumnezeule!!! esti exact in situatia in care eram eu cand aveam 19 ani. din pacate eu am luat o decizie pe care am s-o regret pana voi muri!!! acum am 24 de ani si sunt casatorita cu tatal copilului si nici acum nu pot sa-l iert pt ca m-a pus sa fac ce am facut. acum incercam cu disperare sa raman din nou insarcinata si sper din tot sufletul ca dumnezeu sa nu ma pedepseasca atat de crunt si sa nu mai pot sa fac copii (cu toate ca as merita). sotul meu, la o cearta in care i-am reprosat ce m-a pus sa fac mi-a spus ca regreta lucrul asta si ca era speriat, ca daca insistam mai mult el ceda, bineinteles ca acum nu mai conteaza pentru ca nu mai pot sa schimb faptul ca mi-am omorat copilasul... :-(( dar sincer iti spun iubita mea ca daca as putea sa dau timpul inapoi m-as lupta cu absolut TOATA LUMEA pentru copilasul meu!!! eu nu iti spun ce sa faci pentru ca decizia iti apartine in totalitate, iti spun doar ce simt eu acum dupa 5 ani de durere si vinovatie in suflet, eu una n-o sa pot sa ma iert niciodata... doar atat iti spun sa faci ce crezi tu ca e mai bine, sa nu te lasi influentata de absolut nimeni pentru ca este copilul tau. sa fii puternica si astept sa ne spui ce decizie ai luat.

am vb cu el si acum dimineata si lam mintit ca am fost la control si ca am 3luni ca nu mai pot face avort si a zis ca nu o sal iubeasca niciodata nu stiu ce sa fac niciodata nu sa purtat asa si sami vb asa eu lasi lasa dar daca o sa se desparta de mine eu acum stau la el mam mutat acum 2sapt de fat de ziua mea iam zis ca samil lase ca un cadou ca o sa ne descurcam si nu vrea nu stiu cum sal mai rog ce sai mai spun datimi un sfat

ce sa fac /////////////////////???????????????/

Zici ca tu ai 15 -16ani???dupa parerea mea eu zic k esti pre tanara sa ai un copil mai ales ca nimeni nu te spijina... un copil implica multe responsabilitati iar u esti la o varsta cand nu poti intretine singura un copil daca nu esti ajutata.....parinti tai ce zic??eu zic sa ai o discutie serioasa cu prietenul tau si daca la fel nu se simte pregatit sa renunti la ideea de a avea un copil al varsta asta...esti tanara o sa ai tot timpul din lumesa ai alt copil......asta daca nu vrei ca,, copilul tau sa ajunga intr-un orferinat ca asta se va intampla daca nu te ajuta nimeni , tu nu-l poti creste singura......vorbeste cu prietenul ,cu parinti, tai eventual cu parinti lui.si dupa aia decizi ce vei face..succes!!!!

Nu fa avort!!!! o sa regreti toata viata, o sa ai cosmaruri noaptea in care o sa iti apara copilasul plangand zi cerandu-ti socoteala...de ce l-ai omorat?...sunt ingozitoare traumele unui avort,(spun din experienta) nu se compara cu bucuria de a da viata. gandeste-te bine, si roaga-te la Dumnezeu sa iti lumineze mintea, iar mai apoi vezi ca sunt asociatii care ofera sprijin femeilor insarcinate, cum ar fi Primul Pas, Provita si alele care ar putea sa te ajute. te rog sa nu omori acel copilas, nevinovat!!!! chiar daca nu a fost dorit, el este acolo....si a fost conceput cu iubire, iubirea dintre tine si prietenul tau....NU transformati aceasta iubire intr-o crima!!!!

alexxandru are 20 de ani, am facut si eu aceeasi confuzie cand a zis ca e primul an de liceu.

Va rog sa ascultati si parerea unui barbat!
A face un avort, inafara de-a fi un act CRIMINAL, comporta pentru aceasta tanara
ulterioare riscuri, foarte mari.
Este adevarat si faptul ca ''societatea'' condamna un ''copil din flori''.
Este totul o problema de mentalitati invechite, emise, sustinute si propagate in continuare de persoane cu o moralitate, responsabilitate si un respect pentru viata, cel putin indoielnice.
Corina, eu inteleg ca ''v-ati jucat de-a mama si de-a tata'', dar doar pana la un anumit punct: pana ai ramas insarcinata. Nu este nicio drama!
Daca tu simti si-ti doresti acest copil, fa cum iti dicteaza constiinta!
Tu vei fi singura care va da socoteala pentru decizia pe care o iei acum!
Daca el nu ''se simte pregatit'',il inteleg; probabil nu va fi niciodata! Este las si egoist si nu incerca sa-l responsabilizezi cu forta.
Putea sa fie insa ''pregatit'' cel putin cu un prezervativ, inainte de-a putea analiza daca poate fi pregatit ca tata.
Arabii au o zicere:
''painea pentru copilul care urmeaza sa se nasca, este pregatita inainte ca acesta sa se nasca!''
Chiar daca intalnesti opozitie in cei din jur(mama, surori, matusi, etc),nu uita ca multe din aceste persoane (unele dintre ele pot fi la o varsta respectabila) au trait si-n timpul regimului comunist, cand avortul era interzis si poate datorita ''pacatelor tineretii'' au cate ceva pe constiinta sau chiar probleme de sanatate.
In lumea catolica pentru a descuraja avorturile, exista pe langa biserici ''un serviciu'', sa-l numesc asa, care permite mamei sa lase copilul, abia nascut, in anonimat, in grija acestor asezaminte.
Daca in caz extrem ai fi constransa la asa ceva, cred ca este posibil si in cazul nostru al Romaniei sa faci ceva similar, adica, din cate stiu, poti sa declari ca nu vrei sa-l tii( sau poate undeva gresesc; scuze).
Sub nicio forma insa, nu curma viata unei finte despre care nu stii nimic.
Oricum, daca acea fiinta trebuie sa se nasca, se va naste indiferent de vointa ta sau a celor din jur!
Nu uita ca a sasea porunca din decalog spune: sa nu ucizi!